Independenta dependentilor

Sursa: FacebookLa un moment dat, cândva zilele astea, Republica Moldova își va serba cei 25 de ani de Independență. Odată cu ea, oamenii rezonabili care țin cât de cât la această parte din țară, vor serba desprinderea ei oficială de creatura dubioasă numită convențional URSS. Aceiași oameni vor comemora în același timp și începutul marelui eșec. Adică tot Independența.

Ne numărăm printre puținele populații care comemorează dobândirea Independenței. Deși nu toți dintre noi o recunoaștem, preferând să credem că n-am fost naivi în 1991, când am avut aroganța de a crede că putem gestiona un ditamai teritoriul, neavând destulă educație, viziune, minte sau curaj. Explicația e simplă și ne trimite, din nou, către ceva ce nu suntem în stare să admitem cu toții...

Read More

Posibilii candidati ai puterii la posibilele prezidentiale

Alegerile au, în general, rolul de a scoate societatea din letargie și de a distrage demnitarii de la muncă. Doar că la noi, de ceva vreme, letargia e continuă, iar demnitarii nu muncesc. Cel puțin nu în interesul majorității concetățenilor lor. Totuși, puseurile de pseudo grijă pentru treburile publice ale întâilor clovni cleptomani ai boborului se întețesc. De exemplu, recent am fost martorii unui schimb de replici penibil între doi dintre aceștia, ambii colegi de ”coaliție”. Unul e Leancă, iar celălalt e Chirinciuc. Unul e deputat și ex-premier, altul e ministru și afacerist. Primul a încheiat niște contracte cu niște companii dubioase și a lăsat totul vraiște, iar al doilea a pus niște crengi pe marginea drumului pentru a demarca șantierul de drum.

Se discută mult în perioada aceasta despre profilul candidatului puterii și care sunt șansele ca acesta să fie Leancă. Iar în urma acestui episod, putem crede că, în continuare, Leancă va exploata nemulțumirea proeuropenilor îngrețoșați de nesimțirea guvernanților, mușcând din electoratul ipotetic al Maiei Sandu sau al lui Andrei Năstase. Consultanții lui Plahotniuc știu bine că cei doi nu au cum să întrunească toate calitățile și să răspundă chiar tuturor aspirațiilor proeuropenilor nemulțumiți. De aceea, aruncarea în joc a unor personaje ca Leancă (așa cum s-a întâmplat în România cu Tăriceanu și partidul lui ALDE, de exemplu, aruncat de Dragnea și PSD) va fi benefică. În fond, fiecare vot contează. Și din ăștia vor mai apărea, așa cum a semnalat recent și fostul deputat Vasile Nedelciuc.

Read More

Despre meritele gagauzilor si ale celorlalti enclavizati

De câțiva ani încoace, cam de când am început să primim mai mulți bani de la Uniunea Europeană, găgăuzii, bulgarii și locuitorii din estul Nistrului (să le zicem transnistreni) au fost cel puțin la fel de băgați în seamă de către donatori ca și ceilalți cetățeni moldoveni. De exemplu, azi am mai văzut o știre care zicea că europenii vor investi, prin UNDP, 6,5 milioane de euro în dezoltarea rurală, infrastructură, proiecte intercomunitare și întreprinderi mici și mijlocii.  Abordarea aceasta este una normală, corectă și explicabilă, din punctul meu de vedere. Dar nu și al multor altora dintre concetățenii noștri, care reclamă ineficiența unor asemenea măsuri.

Argumentele lor sunt, la prima vedere plauzibile: enclavizații nu pot fi determinați să-și schimbe orientarea antieuropeană, putinistă și sovietoidă. Ei vor rămâne în afara ariei de influență a lumii civilizate, indiferent de cuantumul resurselor investite în modernizarea lor, întrucât orientarea lor e cumva ”predefinită” de educația sovietică, propaganda rusească și izolarea de spațiul valoric de la vest de Prut. În plus, ei consideră că reprezentanții politici ai găgăuzilor, care sunt instrumentați electoral de către partidele chișinăuiene cu fiecare ocazie, au oricum propria lor agendă, care nu corespunde cu cea a Chișinăului și, cu atât mai mult cu cele ale UE, a SUA, sau a României. Realitatea confirmă această viziune. Vedeți tentativele lor de adoptare a unei legi electorale, a unui cod al educației și altor asemenea acte care i-ar plasa mai presus de legea republicii și de Constituție.

Read More

Prima pozitie comuna a opozitiei unite. Se intrevede luminita

Așadar, opoziția s-a unit. Cel puțin pentru o perioadă care sperăm cu toții că va transcende prezidențialele și, poate, parlamentarele. Fie acestea din urmă la termen sau anticipate. Cele 3 partide reunite în jurul scopului suprem și ”antioligarhic” își propun să atragă în jurul lor și alte formațiuni politice mai mici, care să contribuie la obținerea victoriei la prezidențiale.

Mesajele prin care își propun să obțină această victorie, adresate atât potențialilor parteneri, cât și populației și partenerilor externi, sunt cele consacrate deja, mai ales de când cu renumitul ”jaf al secolului” (sau, mai degrabă al celor 25 de ani de ”independență”, pentru că în URSS resursele nu se furau, ci se duceau direct și deschis la Moscova). E vorba despre necesitatea de a democratiza societatea, de a genera reforme europeniste ireversibile, de a liberaliza piața internă și spațiul public, de a elibera justiția, de a stopa crimele economice și de a facilita pedepsirea legalo-morală a infractorilor.

Read More

Ideea buna, dar periculoasa, a militantilor unionisti

Deși mi-am exprimat rezervele față de metodele folosite și de calitatea morală a unor lideri ai unioniștilor militanți, trebuie să admitem un lucru: la propagandă, iar uneori la promovare, se pricep.
Demararea unei campanii oarecum interne pentru identificarea unui candidat reprezentativ al unioniștilor militanți este o idee și o provocare, totodată, excelente.
Pe de o parte, mișcarea și-a găsit un nou pretext de auto-promovare (iată că o promovez și eu, cu această ocazie), iar pe de alta, există noi șanse ca acel candidat la prezidențiale pe care-l vor identifica membrii ei, într-un mod corect, sau nu, să fie o persoană de calitate. În fond, orice proces transparent de acest fel poate aduce un suflu nou democrației incipiente moldovenești. Știu, sună ciudat...
Read More

Incoerenta periculoasa a statului fata de minoritati

Articol scris pentru revista Contrafort, nr. 5-6 (249-250), mai-iunie 2016

Biroul pentru Relații Interetnice, o instituție cu o identitate confuză

După două materiale în care argumentam necesitatea integrării minorităților etnice în societatea moldovenească, am considerat că o referire la concepția statului asupra acestei chestiuni ar fi o continuare firească. Deși nu este singurul factor interesat, statul este entitatea care ar putea genera schimbările a căror lipsă o simțim cu toții. Importantă este existența voinței din partea autorităților.

Bugetul Biroului, care este o expresie a voinței autorităților, a crescut progresiv, din 2008 încoace, de la 1.4 milioane până la peste 2 milioane de lei pe an. Dar dacă ne gândim la devalorizarea leului (și ea progresivă), realizăm că bugetul a rămas cam același, ceea ce indică asupra atitudinii mai degrabă indiferente a autorităților față de aceasta. Și mai important este modul în care au fost valorificate aceste resurse financiare, umane și logistice pentru gestionarea unor priorități ale instituției. Vedem festivaluri, expoziții și întrevederi care acoperă zgura acumulată de zeci de ani peste dosar. Mai vedem strategii europeniste utopice, dar nu vedem schimbările de paradigmă pe care ar trebui să și le asume o instituție cu un portofoliu extrem de important și care ar trebui să demonstreze, inclusiv prin șefii săi, că s-a desprins de ideologia sovietică, cea care proclama ”poporul sovietic” și superioritatea culturii ruse asupra tuturor celorlalte componente ale imperiului.

Read More

Parlamentul de maine se construieste azi

Am participat ieri la evenimentul de lansare a raportului anual al think-tank-ului bucureștean Expert Forum. În mod evident, așa cum bine îi stă unui think-tank, lansarea a fost de fapt o dezbatere. Și una foarte consistentă, de altfel, cu subiecte și idei foarte bine delimitate și bine argumentate. Cu cele mai multe dintre acestea rezonez și mă bucur că avem conturat un alt pol de analiză a chestiunii relației româno-române, pe lânga cel tradițional deja al Fundației Universitare a Mării Negre, alături de Acțiunea 2012 & friends. Cu cât mai multe poluri, forumuri și grupuri cu atât mai bine. În fond, relațiile sunt complexe. La fel și Unirea, tot complexă este. Prin urmare, o singură perspectivă n-ar putea nicidecum duce la dezideratul nostru comun. Puteți vedea aici înregistrarea integrală a evenimentului, inclusiv intervenția mea de pe la sfârșit.

De fapt, anume ideile exprimate în această scurtă intervenție le voi dezvolta în continuare. Ascultându-i pe vorbitori, inclusiv pe Maia Sandu, care a fost key note speaker, am avut o senzație de deja-vu. Păstrând limitele și admițând evoluția calitativă a personajelor pozitive, mi-am amintit de anii 2006-2009, când auzeam același discurs, cu alte accente și alte personaje negative, din partea Partidului Liberal, Alianței Moldova Noastră și a Partidului Liberal Democrat. Până și Partidul Democrat avea o retorică ce nu provoca doar greață, așa cum se întâmplă acum.

Read More

Revolutia din atitudinea Romaniei fata de RM

S-a tot vorbit despre necesitatea schimbării de paradigmă în care funcționează relațiile dintre România și Republica Moldova. Este vorba de modernizarea acesteia, până la aducerea într-o albie în care principiile generic numite pragmatice, să prevaleze asupra celorlalte principii, generic numite emoționale. Totuși, în mod evident, emoțiile nu pot și nu trebuie să fie ignorate. Asta pentru că, altfel, n-am mai putea vorbi despre acel sprijin necondiționat cu care s-a obișnuit toată lumea (și pe care unii îl și parazitează), venit dinspre România. Toată chestiunea stă, însă, în prioritizare. Or, în acest moment, prioritatea este ca în atitudinea României să prevaleze pragmatismul.

Unii ar fi tentați să afirme că eficiența se leagă doar de pragmatism, nu și de emoții. Eu cred că asemenea afirmații ar fi cel puțin hazardate, din același motiv pe care l-am enunțat mai sus și care poate fi detaliat în felul următor. Trecutul comun, cultura comună, elementele identitare comune și, mai nou, aspirațiile europene comune ale majorității celor 2 populații, asigură o relație cu totul și cu totul specială, dar și cu un imens potențial de a fi și productivă, între două realități statale curente și între 2 populații similare, dar temporar înstrăinate (”estranged”, ar zice americanii de la Guns N’ Roses, dacă i-ar interesa tulburările pământești ale est-europenilor). Prin urmare, chiar dacă, prin aceste rânduri salut schimbarea de atitudine a României, nu înseamnă că subestimez aspectele emoționale. Ar fi inuman și dăunător să facem asta.

Read More

Protestul anticoruptie de la Parlament. Riscuri si actori

Protestul din seara aceasta de la Parlament este, fără îndoială, unul legitim, legal și necesar. Evident, nu aș avea cum să rezonez cu toți protestatarii, unii dintre ei având convingeri și viziuni împotriva cărora m-am tot împotrivit de-a lungul timpului. Iar cei mai mulți dintre aceștia au ajuns acolo din cauza lui Dodon și Usatîi, cărora le doresc din inimă să ajungă să conducă doar niște colegi pușcăriași. Eventual prin Siberia, dacă tot le place atât de mult Putinlanda.

Dar nu de simpatii și rezonanțe ar trebui să ne pese nouă acum, ci de singurul scop comun care îi leagă pe protestatarii de bună credință și pe noi, cei care îi sprijinim pe toate căile accesibile nouă. Iar acest scop este stoparea regimului mafiotic instaurat cam de pe vremea agrarienilor și care a continuat pe vremea comuniștilor, atingând cote înfiorătoare pe vremea găștii de fripturiști ”proeuropeni”. Așadar, atât timp cât concetățeni de ai noștri participă la protestul platformei DA, anunțat împotriva guvernului plahotniucist, manifestându-și dorințe identice cu ale primilor, este absolut normal să-i lași în pace să se manifeste. Că printre acești concetățeni supărați se află și roboțeii Moscovei este altă discuție. Dar sunt și ei cetățeni și au și ei dreptul să protesteze unde vor, chiar dacă aleg mai mereu să paraziteze protestele altora. Singurul lucru care a putut fi făcut împotriva lor a fost făcut până acum, respectiv huiduirea și interzicerea adresărilor publice în numele pieței. Pe cât a fost omenește posibil, bineînțeles. 

Read More

Partile bune ale catastrofei

Oricât de cinic ar suna, o catastrofă poate avea și părți bune. În primul rând, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova de ani buni este o catastrofă. Iar astăzi, iată, a culminat cu desemnarea unuia dintre membrii bandei lui Plahotniuc pentru funcția de premier. Sau, am putea spune că Pavel Filip este aproape premier, având în vedere angajamentul celor 55 de deputați care au semnat declarația adresată președintelui Nicolae Timofti.

Ne așteaptă, prin urmare, o perioadă de stagnare și degradare similare celor de până acum, având în vedere că sistemul a reușit să se replieze, iar caracatița doar și-a schimbat interfața. Vestea de astăzi, nu este, prin urmare, nici bună, nici rea. Este o veste moldovenească, ce anunță o perpetuare provocatoare de silă...

Read More

Ucraina, lumea paralela si necunoscuta de langa noi

Articol scris pentru EastChange.eu, platforma oficială a proiectului

M-am întors recent de la Kiev, capitala Ucrainei, unde am făcut o vizită exploratorie de o săptămână alături de colegul meu de la FDSC, Valentin, în cadrul unui proiect finanțat de UNDP prin fondurile ODA ale Ministerului Afacerilor Externe. Exploratorie pentru că porneam cu gândul fix de a descoperi (da, din păcate taman ”a descoperi” este verbul) lucruri pe care, în mod normal, vecinii le știu deja unii despre ceilalți. Mai exact, urma să descoperim direct lucruri utile activitatea liderilor de ONG-uri, a experților și a altor stakeholderi din domeniul bunei guvernări și al educației. Scopul demersului este unul nobil și totodată ironic. În 2015, 2 români, unul din vestul Moldovei, iar celălalt din estul acesteia, mergeau la Kiev pentru a-și cunoaște vecinii. Sau și mai mult, pentru a-i face cunoscuți ONG-urilor românești (tot de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că Valentin și colega noastră Iuliana vizitaseră deja Chișinăul cu același scop nobil) în vederea încheierii unor acorduri de parteneriat civic.

Eu avusesem ocazii anterioare de a cunoaște Ucraina dintr-o perspectivă mai degrabă personală. Mai exact, provenind din Republica Moldova, unele dintre vacanțele la mare ale familiei mele se petreceau pe litoralul Mării Negre de la Koblevo, Zatoka, Chernomorsk, sau Odessa. Copiii mai înstăriți, sau care aveau părinți cărora le lipsea România și româna din vocabular, mergeau la Alușta sau Ialta, ambele stațiuni renumite din Crimeea.

Read More

Noua dreapta proeuropeana VS vechea stanga oportunista

Pe fundalul intrigilor politicianiste ale social-democraților lui Plahotniuc, dar și a mișcării de veritabil om de stat a președintelui Nicolae Timofti, Maia Sandu a reușit să se poziționeze în dimineața aceasta deasupra tuturor.

Lansarea de către fosta ministră a educației a demersurilor pentru înființarea unui partid politic ar fi putut constitui știrea zilei în oricare dintre zilele lui 2015. Iar din acest punct de vedere, ca efort de ”rotunjire” a unor așteptări masive, decizia de a lansa proiectul în pre-ajunul Crăciunului este una simbolică și care vrea să sugereze înnoire. Înnoirea va fi, probabil, laitmotivul noului proiect, iar calitatea oamenilor din echipa Maiei Sandu ar trebui să fie cel mai mare avantaj. Mai ales în condițiile în care aruncatul cu bani, pe modelul partidelor de acum, uzate și urâte de majoritate, n-are cum să fie însușit de un personaj ca fosta membră a guvernului.

Read More

3+1 rezultate ale BOP-ului care ma surprind

Ieri au fost publicate rezultatele de sezon ale Barometrului Opiniei Publice. Acestea par să fie mai bune decât mă așteptam, în condițiile în care ar trebui să fac mari eforturi pentru a-mi aminti de cineva care ar fi crezut în viitorul luminos al încăpățânatei republici.

Câteva lucruri m-au surprins în mod deosebit, ceea ce mă face și oarecum sceptic privind fidelitatea analizării acestora. În primul rând, mă surprinde ascensiunea fulminantă a ipoteticului partid al Platformei DA, care a ajuns să se bată de la egal la egal cu partidele opoziției proruse ale lui Usatîi și Dodon. Dacă rezultatele ar fi veridice, am putea afirma că lucrurile nu stau chiar atât de prost precum par la prima vedere. Doar că, să nu uităm, tot despre un stat falimentar vorbim. Popularitatea platformei, însă, este foarte firavă și depinde de foarte mulți factori. În continuare, parafrazându-l pe Murphy, cred că dacă vor fi greșeli de făcut, acestea vor fi făcute.

Read More

Turneu al expertilor anticoruptie romani la Cahul, Chisinau si Balti

Într-o perioadă în care Republica Moldova se afundă din ce în ce mai mult într-un hău al corupției, conaționalii noștri din România demonstrează de câțiva ani buni realizări incredibile în procesul de stârpire a corupției. Cele mai multe dintre aceste realizări păreau imposibile acum câțiva ani, iar luminița de la capătul tunelului părea departe.

În seria de eforturi ale României de a ne ajuta să ajungem și noi acolo intră inclusiv sprijinul societății civile și a experților anticorupție. În datele de 8, 9 și 10 decembrie aveți ocazia de a vă întâlni cu aceștia, dar și cu unul dintre cineaștii importanți ai României, la Cahul, Chișinău și Bălți.

Vă recomand insistent să participați la aceste întâlniri și să le promovați în cercurile vo...

Read More

Generatia protestelor

Articol scris pentru revista Contrafort, nr. XI-XII, la mijlocul lunii noiembrie

Acum, când scriu acest articol, întreaga Europă își plânge morții. Aseară am aflat de masacrul teroriștilor islamiști împotriva națiunii franceze, în care au fost uciși și 2 tineri români. Asta după ce, acum 3 săptămâni a ars clubul bucureștean Colectiv, cu tot cu oamenii din el. Catastrofa a luat deja  55 de tineri români, iar alte câteva zeci se zbat între viață și moarte. De fapt, s-ar putea ca până în momentul în care veți citi aceste rânduri, bilanțul să arate și mai înfiorător. Numai conștientizarea acestui fapt, precum și sentimentul de neputință în fața unei calamități cauzate de ignoranța și lăcomia umană, ar trebui să ne dea fiori. Oricine ar fi putut fi acolo, în acel subsol lugubru, populat cu de 5 ori mai mulți oameni decât permitea legea. Privind din această perspectivă, ne dăm seama că întrebarea corectă pe care ar fi trebuit să și-o adreseze proprietarii barului, dar și birocrații care le-au eliberat arbitrar autorizațiile de funcționare, nu este oare de ce?, ci când? Oricine dintre noi s-ar fi putut afla înăuntru. La fel cum oricine dintre noi și-ar fi putut pierde acolo pe cineva drag.

Read More