Category Geopolitice

Perversiunile patriotilor fara patrie

sursa-diez.mdAcum câteva zile, locuitorii orașului Vulcănești, populat preponderent de etnici găgăuzi, au fost martori, iar alții participanți activi, ai unei manifestații publice rupte dintr-o realitate paralelă, salutată inclusiv de proaspăta bașcan Irina Vlah. Concetățenii noștri au defilat cu o panglică ”a lui Sf. Gheorghe” uriașă, proslăvind epoca sovietismului stalinist. În mod ironic, această panglică a fost interzisă pe vremuri tocmai de către nomenklaturiștii sovietici, fiind considerată, pe bună dreptate, un simbol al imperialismului țarist burghez. Abia în 2005, sub oblăduirea regimului neo-fascist al țarului Putin, panglica bicoloră a fost instituită drept simbol al victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Tot atunci, acest simbol străin a fost cooptat de către structurile semi-obscure ale propagandei rusești din RM, care le bagă sistematic pe gâtul unor concetățeni de ai noștri naivi, manipulabili și dezinformați.

Read More

Ocupantul rus si mandru

Ia rossiiskii okupantLa una dintre reuniunile APCE, din ianuarie 2011, fostul președinte al României i-a dat o replică memorabilă unui parlamentar rus. Acesta insinuase, în plen, că România ar intenționa să anexeze Republica Moldova, motiv pentru care le acordă (a se citi „le recunoaște”) cetățenia română. Mai exact, replica președintelui a sunat așa, citez: „Rog să notați că România nu are nici un fel de experiență în anexarea altor state”.

Mesajul răspicat, transmis natural și dintr-o bucată, precum ne obișnuise ex-președintele, a stârnit la acea vreme un val de admirație și laude, din partea celor care au cât de cât idee de istorie. Chiar și parlamentarii Consiliului Europei, alții decât cei ruși, l-au aplaudat spontan pe oficialul român. Mulți au zis atunci că, în sfârșit, Putin și-a găsit nașul la nivel de discurs și stil. Nu știu dacă aceștia au avut sau nu dreptate, întrucât fostul președinte n-a prea interacționat în vederea tuturor cu oficialii ruși, decât cu mici excepții. Prin urmare, n-am avut ocazia să ne convingem de pertinența acestei remarci.

Dar nu asta contează acum, ci sentimentul de mândrie și de satisfacere a unor frustrări vechi de ale europenilor, mai ales ale celor odinioară ocupați de ruși, pe care a reușit să-l răscolească replica fostului oficial român.

Read More

Trei lucruri care ne privesc, prost înțelese de către străini

Cu siguranță, numărul lucrurilor prost înțelese despre noi este mult mai mare decât spune titlul. Fiecare ar putea întocmi o listă cu minimum zece lucruri care se referă la imaginea noastră și care sunt prost sau deloc înțelese de către străinii pe care îi cunoaștem. Cu toate acestea, eu mă voi referi doar la trei dintre ele, pe care le consider esențiale și pe care le-am dezbătut cu persoane avizate, cu prestigiu, din unele state vest-europene, iar mai nou, din SUA. Mai mult, eu consider că aceste trei lucruri despre care voi vorbi în continuare, trebuie să devină teme de campanie la parlamentarele din noiembrie, dincolo de înțepături, concerte și minciuni.

Agresiune armată rusească vs. război civil între moldoveni.Aparatul de propagandă al Federației Ruse, în buna tradiție a propagandei sovietice, lansase în 1992 versiunea cinică și arogantă, conform căreia războiul de pe Nistru a fost un război civil, adică purtat între cetățenii aceluiași stat. Rușii încearcă și astăzi să ne convingă de faptul că tații noștri, români moldoveni, au luptat în 1992 împotriva conaționalilor lor care regretau destrămarea URSS. Chiar dacă noi nu-i credem,

Read More

Capul plecat sabia Kremlinului îl taie

Dintr-un motiv foarte simplu, nu obișnuiesc să scriu despre geopolitică. Acesta se rezumă la faptul că oricum am întoarce-o, moscoviții sunt băieții răi, iar occidentalii sunt cei buni. Și sunt argumente destule în acest sens, cel puțin din punct de vedere al intereselor moldovenilor. Există, însă, evenimente decisive care schimbă foarte multe lucruri, mai ales în sensul accentuării unor falii dintre actorii principali. În cazul acesta, actorii principali sunt Rusia pe de o parte și SUA/majoritatea statelor UE, pe de altă parte. Iar evenimentul decisiv este, desigur, uciderea în aer, la 10 km de sol, a aproape 300 de civili europeni, americani și malaezieni. Așa, pur și simplu, pentru că, după mințile bolnave ale unora acest gest ar putea transmite niște mesaje, sau pentru că, după mințile la fel de bolnave ale altora,

Read More

Relaţiile româno-maghiare, dezbătute la Bucureşti

Locul desfăşurării: Casa Oamenilor de Ştiinţă

BUCURESTI – 1 octombrie 2013, ora 16:00

Organizator: Fundaţia Universitară a Mării Negre

Fundația Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul și revista Foreign Policy România vă invită la dezbaterea cu tema Percepții și realități în relațiile româno-maghiare. Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie despre această temă realizat de INSCOP Research la comanda

Read More

Manipulările eurasiatice merg la sigur cu Mitropolia Moldovei

Există în Republica Moldova un şir de subiecte care nu vor păli prea curând şi care sunt prea greu de gestionat, fiind parte a intimităţii individului, de credinţele şi valorile sale. Atributele astea sunt cele mai rezistente schimbărilor de orice fel. Dintre aceste subiecte, subiectele cele mai disputate de către moldoveni par a fi cel al identităţii naţionale, cel al identităţii cetăţeneşti şi cel al identităţii religioase.

Iar pentru că de câţiva ani comportamentul celei mai puternice biserici din republică, Mitropolia Moldovei (MM, subordonată patriarhiei ruse) provoacă multe controverse, culminând cu vizita patriarhului Kiril, subiectul acestui articol se referă la cea de a treia.

Prima controversă a fost cea legată de lipsa de toleranţă a MM faţă de alte culte

Read More

Reducerea decalajelor de percepție dintre România şi Ucraina – o scanare a prezentului

 

În luna mai a acestui an am făcut parte din echipa CRPE de organizare a Forumului Civic România-Ucraina, desfășurat în premieră la București. Între timp, am lucrat, alături de colegii mei, la un paper în care am ”fotografiat” percepțiile noastre despre ucraineni și a ucrainenilor despre noi. Vă invit aici să vedeți ce a ieșit (doar în engleză).

România vorbeşte tot mai mult despre relaţia cu Rusia dar pare să-şi ignore vecinul apropiat, Ucraina, cu care împărtăşeşte interese strategice comune. Din păcate însă, relația dintre România și Ucraina pare să fi rămas captivă unor neînțelegeri comune, în ciuda    intereselor solide împărtășite de cele două părţi.

Raportul „Reducerea decalajelor de percepţie – opinii de la Kiev şi Bucureşti” identifică şi explică o serie de percepţii negative şi detaliază posibile soluţii pentru ca diplomaţiile celor doua capitale să treacă la o agendă bilaterală consistentă şi să construiască un parteneriat bazat pe obiectivele strategice.

Centrul Român de Politici Europene şi Institute of World Policy (Ucraina) au organizat la București, Forumul Civic România-Ucraina (mai 2012), o primă ocazie pentru specialiștii români și ucraineni să privească dincolo de stereotipuri negative, percepțiile greșite și

Read More

Nina lui Ștanski ne crede proști

Proclamată de către E.Șevciuk și ruși drept ministru de externe, Nina Ștanski a mai emis o idee demnă de pseudo-funcția pe care o are. Aceasta a declarat recent pentru ziarul colonialist rus KP, că retragerea trupelor rusești din regiunea separatistă transnistreană ar fi o greșeală. Până aici nimic nou. Absurdul argumentării însă, l-ar da pe spate și pe Eugen Ionesco. Cică trupele rusești stau acolo pentru că ar exista un conflict care ar amenința toată Europa. Dar cine a provocat acest conflict și cine generează tensiuni și amenințări prin menținerea, iar mai nou prin consolidarea efectivelor militare? Oare nu tot rușii?

Ș-apoi mai ceri și suplimentarea efectivelor rusești, așa ca să nu moară partenerii din formatul 5+2 de urât. Cu alte cuvinte, ai o armată rusă care e sursă de amenințare, iar ca să reduci amenințarea, mai inviți niște fragmente din armata rusă, ca să vină de la ea acasă pe un teritoriu care nici măcar nu-ți aparține. Logică de… pseudo-ministru, ce-am mai putea spune?

Sigur, dacă citim printre rânduri, vedem că pseudo-oficialii separatiști doar o fac pe proștii, pentru că ei știu foarte bine geneza conflictului și a cui era armata comandată de generalul rus Lebedi. Doar că bălăcitul în apele tulburi pe care tot ei le-au tulburat,

Read More

Blocul stângist pro-rus, un plan de rezervă al planului de rezervă

Scriam într-un articol publicat acum exact doi ani („Regrupări pe frontul ideologic moldovenesc”) că partidele filoruse de stânga din RM ar urma să se alieze pentru a combate pe atunci experimentala Alianță pentru Integrare Europeană.

Partide de stânga însemnau atunci PCRM, PDM, Patria-Rodina, PSD și Moldova Unită. Or mai fi fost și altele, dar astea contau sau se vedeau mai puțin. Până la urmă, colosul comunist a fost mult prea mare pentru a se apleca asupra celorlalți. Între timp, Patria-Rodina și Klimenko au dispărut, după ce au reușit să se facă de râs; Moldova Unită, clona neinspirată a Rusiei Unite putiniste, chiar dacă și-a lipit drapelul Federației Ruse pe toate panourile,

Read More

Treburi de principiu

De când cel mai înalt dintre liderii Alianţei l-a abuzat într-o săptămână cât alţii într-un an, termenul „principii” a intrat fără să ne dăm seama într-o zonă obscură a discursului public moldovenesc. Spun asta pentru că mi-a fost foarte uşor să observ că până şi politicienii mai „parfumaţi” de pe la noi, care până dăunăzi umblau cu principiile în sus ş-n jos, evită să-l mai folosească. Este exact ca în acel banc despre (regretata?) Elena Ceauşescu, când un tovarăş l-a întrebat pe un alt tovarăş de ce tovarăşa nu mai ţine discursuri în faţa boborului, tot el răspunzând că nu o mai face pentru că e-vită. Aşa şi ai noştri: nu mai vorbesc despre principii pentru că le evită. Sau mai bine zis, vorbesc despre ele, dar cu alte cuvinte, folosind în locul mult-prea-blamatului termen artificii verbale pe atât pe cât îi duce capul.

Pe mine subiectul ăsta mă duce cu gândul la un alt termen care a intrat treptat în dizgraţia multor intelectuali de pe ambele maluri ale Prutului deopotrivă. Evident, mă refer la mult-prea-disputatul termen „moldovean”, care evident că se subsumează celui de „român” şi care şi-a găsit alternativa lipsită de temei istoric şi regional în termenul „basarabean”. Nu voi insista asupra dezbaterii identitare, în cheia căreia am scris de atâtea ori. Vă voi atrage însă atenţia asupra unui fenomen care se referă la ambii termeni, respectiv lipsirea lor treptată de conţinut

Read More

Pe când integrarea în Federația Rusă?

Discuțiile privind ieșirea din impasul în care ne-a aruncat Rusia prin armata sa în 1992, respectiv crearea regiunii separatiste transnistrene pe teritoriul republicii independente Moldova, au căpătat recent o amploare fără precedent.

Prin urmare, din ce în ce mai multe voci îl creditează pe noul autointitulat „președinte al poporului transnistrean”, E. Șevciuk, cu tot cu echipa sa, drept principalul responsabil de această dezghețare.

Eu sunt mai rezervat, or treaba trebuie să fie nuanțată. Mulți factori de decizie moldoveni, ca să nu mai pomenim despre cei ruși, se raportează la regiunea separatistă ca la o entitate legitimă, independentă și egală în drepturi cu orice alt subiect de drept internațional. Un exemplu recent poate servi sugestia periculoasă a

Read More

Țâțânii lui Rogozin

Rusia nu se dezminte. În timp ce în cadrul întrevederilor oficiale, rușii își asumă respectarea integrității teritoriale a R. Moldova, exprimându-se la unison cu celelalte părți din formatul „5+2” de negociere, în „timpul liber” își mandatează reprezentanții să spună lumii întregi care e poziția lor reală.

Una dintre ieșirile pitorescului Rogozin indică anume asupra acestei realități deranjante pentru oricine care nu e rus sau rusofil. Personaj cu mania primului-plan și amator de senzații tari, acesta „a declarat” recent pe profilul său de FB, că a discutat în profunzime despre ajutorul social pentru locuitorii „republicii independente”, printre care sunt 150 de mii de cetățeni ruși, cu „președintele” Transnistriei, E. Șevciuk. Reprezentantul special al Kremlinului reia două dintre cele mai iritante sintagme,

Read More

Noua față veche a violențelor din 7 aprilie 2009 et passim

Orice mișcare, organizație, curent trebuie să genereze progres, dezvoltare și inovație, bazându-se pe competență, bun-simț, și bunăvoință. Toate inițiativele care încalcă aceste principii fundamentale nu merită să fie susținute.

Ipoteza a fost întărită și de documentarul transmis de către un anonim către mai multe media moldovenești. Din punctul meu de vedere, materialul video nu poate fi privit drept adevăr absolut, chiar  dacă este cel mai consistent documentar de până acum. Și nici concluziile pe care le furnizează nu sunt pe deplin raționale și oferă prilej de interpretare. Poate să fie considerat cu adevărat remarcabil, însă, datorită segmentelor de înșiruire logică și argumentată a unor certitudini.

Legând ipoteza de mai sus de conținu...

Read More

“Povestea cu inundațiile a făcut pentru imaginea României cât toate proiectele culturale în ultimii 20 de ani”

Afirmația unui oficial din R.Moldova care dă și titlul prezentului articol nu este cea mai intrigantă, dar este cu siguranță, una dintre numeroasele idei valoroase regăsite în raportul De la relansarea relațiilor la acumularea restanțelor. Raportul anual lansat astăzi de Centrul Român de Politici Europene este cel de al doilea de acest gen și îl urmează pe cel lansat anul trecut, Cum am folosit fereastra de oportunitate.

Raportul vine să clarifice o serie de fenomene și procese din zona relațiilor bilaterale România – R.Moldova, într-un efort conjugat al experților care reprezintă Centrul. Explicațiile și viziunile acestora sunt de natură să provoace la un dialog public vital și constructiv  dintre toți actorii implicați, dar și la nivelul românilor de pe cele 2 maluri ale Prutului.

Sunt abordate subiectele cele mai importante aflate în acest moment pe ordinea de zi ale celor 2 state. Dintre acestea, merită menționate următoarele: asistența României pentru R.Moldova, cele 100 milioane de euro, proiectele energetice comune, parteneriatul pentru integrare, twinning,

Read More

Social democrația din RM disputată între români și ruși

Aș fi vrut să scriu despre o dispută doctrinară pe social democrație dintre români și români, doar că nu am cum. În RM, denumirea este acaparată de câțiva ani buni de rusul Șelin și de oamenii săi închiriați de federația rusă, iar filiala recent lansată a PSD România nu poate funcționa ca partid în toată puterea cuvântului. Spun asta pentru a clarifica lucrurile, dar și pentru a-i calma pe paranoicii care se vor grăbi să strige că ”vin rumînii sî ni cucereascî cu partidili lora”.

Trebuie să mai avem în vedere că, date fiind condițiile relativ democratice de funcționare a statului numit RM, era de așteptat să apară și niște personaje cu bani care se vor auto-proclama ”social democrați”, indiferent dacă știu ce e aia social-democrație, ori nu. Dar la noi totul e posibil. Mai mult, la noi toate sunt cam pe invers, adică nici democrația nu e democrație, nici comunismul nu e comunism,

Read More