aie tagged posts

Forumul guvernarii, o parodie cinica si inutila

Încercarea recentă a guvernării de a se pune bine cu societatea și cu reprezentanții unor organizații non-guvernamentale, s-a dovedit a fi deopotrivă inutilă și insultătoare. Asta pentru că nimeni dintre factorii interesați și participanți la spectacolul de prost gust n-a câștigat nimic în urma evenimentului. Toată lumea a anunțat de la bun început că n-are de gând să semneze nici un fel de pact cu guvernarea, iar soluțiile pe care le-au enunțat la unison atât reprezentanții PCDA, cât și ceilalți, au mai fost enunțate și anterior. De altfel, cele două fapte sunt printre puținele care rămân dătătoare de speranță. În fond, unii dintre membrii structurilor civice reprezentate ar fi putut să se sucească până acum, pactizând cu puterea. Iar faptul că nu au făcut-o poate însemna doar două lucruri: fie aceștia chiar sunt niște oameni serioși și coerenți, fie puterea actuală este atât de șubredă, încât nimeni nu s-ar mai alia cu ea.

Prin urmare, gestul celor de la platforma civică de a părăsi sala se înscrie perfect în logica acțiunilor lor de până acum. Aceștia au făcut act de prezență, au vociferat solicitările pe care le-au primit simbolic de la miile de protestatari care îi urmează, după care au plecat. Negocierea și, cu atât mai mult, pactizarea cu cei pe care tot ei îi numesc hoți, criminali, bandiți, oligarhi, iar mai nou juntă, n-ar fi încăput în nici un scenariu rațional. Ei pur și simplu au acționat coerent. Dacă au făcut bine sau rău urmează să vedem la următoarele alegeri parlamentare. Dar cert rămâne faptul că ei se țin de propria lor agendă și de simțul comun.

Read More

Un Dodon de dreapta

Știam bine că, printre criteriile de bază după care sunt aleși colaboratorii externi ai Moscovei, se numără docilitatea, caracterul gelatinos și flexibilitatea, în sensul proclamat de către tovarășul Ion Iliescu, care a fost întrebat, la un moment dat care este secretul menținerii sale îndelungate pe culmile puterii.

Dar dacă pe malurile Dâmboviței, asemenea personaje încep să dispară, dincoace de Prut, din fericire pentru ei și din nefericire pentru noi, ființează mai multe asemenea personaje. Unul dintre acestea este Dumitru Diacov, vechi partener al „bunicuței” socialiste din România, care a reușit de fiecare dată să găsească soluții pentru a rămâne la putere. Dar pentru că generațiile se schimbă, oportuniștii se reorientează, iar hidra moscovită trebuie să se reproducă, putiniștii au fost nevoiți să identifice un alt personaj, mai tânăr, mai alunecos și mai ipocrit decât proeuropeanul de după 2009 Diacov. Așa a apărut în peisaj Igor Dodon, care, după ce multă vreme a făcut-o pe tehnocratul neinteresat de politică, dar și după ce a fost format profesional cu resursele occidentalilor, s-a avântat la un moment dat în politica mare.

Read More

Un nou guvern al partidelor, dar nu si al cetatenilor

După o nouă suită de întâlniri ascunse de ochii lumii, cu declarații goale și priviri din spatele geamurilor fumurii ale limuzinelor lor negre, liderii celor 3 partide au ajuns la concluzia că noi nu merităm o schimbare în bine. În schimb, merită ei o continuare glorioasă a marasmului numit generic ”dezvoltarea Republicii Moldova”.

În scurta noastră istorie, prima opțiune a pierdut mai mereu în fața celei de a doua. Iar acum, după ce ne-a fost furată și iluzia unui guvern condus de, probabil, cel mai eficient ministru pe care l-a avut vreodată RM, senzația de frustrare și revoltă a devenit și mai mare. Exact ca într-un film cu proști, cei 3 președinți de partide declară că vor susține candidatura Maiei Sandu, după care, tot ei scot din pălărie un alt candidat, invocând motive idioate și insultând-o pe cea care le-ar putea da oricând lecții de reforme. Mă refer, bineînțeles, la liderul PL, pentru că liderul formal al PD nici nu s-a obosit să explice de ce a fost nevoie de înlocuirea candidatului, în alunecosul și consacratul stil diacovist. A acuza un șef de cabinet de miniștri că vrea să aibă un cuvânt de spus în privința componenței acestuia, dar și a pachetului de reforme pe care același șef de cabinet ar urma să le implementeze, denotă demagogie, lipsă de viziune și cinism. Este, de fapt, o manifestare normală pentru un individ care se autodescrie drept un ”luptător pentru niște reforme care de 26 de ani nu se mai petrec”.

Read More

Mirajul unei aliante (pro)europene

După lungi dezbateri, proteste și campanii anti-sistem, purtate de activiști civici, ONG-iști, jurnaliști, oameni de cultură, antreprenori, juriști și alte categorii de elite preponderent liberale, tot ce sperăm să obținem astăzi este o alianță dintre aceleași 3 partide, care au aceiași 3 lideri. Ca niște victime care se agață cu ultimele puteri de piciorul călăului lor, cerându-i clemența, noi ne agățăm de cele 3 (sau 4) partide declarate proeuropene, cerându-le să nu mai fure, să-și schimbe conducerile și să-și pună, în premieră, problema de a se gândi și la altceva decât la propriile orgolii mari de oameni mici.

Mai mult, le cerem să se (re)alieze, să formeze un guvern funcțional susținut de o majoritate parlamentară și să deblocheze sprijinul partenerilor occidentali, pe care tot ei l-au blocat prin corupție, ilegalități și lăcomie. Mă refer în primul rând la liderii PLDM și PD, care, după ce au preluat establishment-ul de la agrarieni și comuniști, mulți dintre ei provenind tocmai din acele grupări, au furat ceea ce a mai rămas după primii. Plus, deja legendarele fonduri europene, pe care, folosindu-le parțial în scopuri partizane, tot furate-au fost. Privind lucrurile din această perspectivă, prima reacție este de revoltă, pentru că liderii celor 2 partide ne consideră pe toți proști. Iar incapacitatea noastră de a genera noi elite care să nu ne dăuneze arată că aceștia nu sunt prea departe de adevăr. Statutul nostru de victime vine dintr-o incapacitate cronică de a genera noi elite, diferite de politicienii-lăcuste, de care am avut parte până acum.

Read More

AIE sau AME si anticipate?

TC APE Newsletter ianuarie 2015Odată cu formarea Alianței pentru Integrare Europeană în 2009, așteptările majorității moldovenilor au început să crească. Reprezentanții celor 4 partide de la guvernare au reluat, mai intens decât oricând, promovarea ideii de integrare europeană. Fiind o emanație a protestelor din aprilie, nici un partid rezonabil nu și-ar fi permis să neglijeze mesajele proeuropene. Din păcate, însă, după 8 ani de guvernare comunistă și autoritariană, valorile, dar mai ales practicile europene, rămâneau departe de emițătorii acestor mesaje, respectiv de receptorii lor, cetățenii moldoveni.

Nelipsită de scandaluri, intrigi și erori, guvernarea pro-europeană a AIE I, AIE II, iar apoi CPE, reușise să genereze un val imens de optimism. Era și firesc, or perspectiva reconectării cu un spațiu în care fiecare dintre moldoveni avea deja cel puțin o rudă, n-avea cum să pară altfel decât fericită. De cealaltă parte, militanții pentru menținerea relațiilor preferențiale cu spațiul rusesc, au utilizat până acum același argument. Totuși, dincolo de acest tip de argumentare perfect legitimă, există un șir de diferențe flagrante dintre ceea ce ar putea însemna pentru noi Uniunea Europeană și Federația Rusă/Uniunea Vamală. Dintre acestea, cele mai populare,

Read More

(talk-show) Despre AIE3, in emisiunea Alb & Negru

AIE3 Emisiune Alb si NegruAstăzi, în emisiunea Alb & Negru (realizatoare Elena Robu) a fost invitat dl. profesor Mihai Cernencu. Alături de dânsul, am avut câte o intervenție scurtă Dumitru Vicol și cu mine.

Desigur, tot despre AIE3 și chinurile facerii.

Vedeți aici emisiunea și intervenția mea (min 34 – 44).

Read More

RM, proeuropenii si dreapta moldoveneasca au nevoie de AIE3

EU-MoldovaScriam ieri, pornind de la tabloul abstract pe care-l pictează de 7 săptămâni cei 3 lideri proeuropeni, că PCRM nu este un partid proeuropean. Premisa de la care porneam, însă, conform căreia PLDM, dar mai ales PD, n-ar fi avut nici o legătură cu PCRM încă de prin primăvară, s-ar putea dovedi doar parțial adevărată.

Dacă și-ar fi asumat viziunile și faptele, deschizând dezbaterile către societate, liderii noștri nu s-ar mai fi pomenit astăzi în rolul unor jongleri care caută sinonime joi pentru declarațiile făcute miercuri. Tabloul nu este doar abstract, ci și trist. Partidul Liberal Democrat riscă să facă greșeala care-i poate costa existența formațiunii așa cum o știm astăzi, dacă renunță la Leancă în funcția de premier.

Read More

E timpul sa ne regretam votul din 30 noiembrie?

Sursa-RadioChisinau.md-Igor RotariSpunea cineva că unul dintre defectele poporului român este incapacitatea de a avea răbdare. A avea răbdare se referă la procesele pozitive de lungă durată, ceea ce e altceva decât a răbda, lucru la care ne pricepem de minune. Mai ales atunci când suntem călăriți.

Eu aș completa această descriere scurtă și sumbră prin faptul că suntem foarte ușor manipulabili. Încă din prima săptămână, toată lumea a început să li se zgaibere celor 3 lideri pro-europeni în creștet, instigându-i să semneze mai repede protocolul de formare a AIE3. Lucrurile, însă, au stagnat, chiar dacă tatonările inter-partinice erau în toi, fără știrea noastră. Au trecut de atunci 6 săptămâni, iar atenția noastră tot la durata negocierilor a rămas, în loc să ne concentrăm la calitatea deschisă sau închisă a acestora.

Altfel spus, nu durata aparent extinsă a negocierilor, ci stilul obscur, tributar unor apucături comuniste ale liderilor noștri,

Read More

Balti, intre frustrare si entuziasm

Am revenit recent de la Bălți, unde, timp de o săptămână am organizat mai multe evenimente publice și am participat la o serie de întâlniri cu oameni de toate categoriile (dacă putem împărți ființele umane în categorii).

Desigur, în tot acest răstimp am făcut și acolo ceea ce fac din 17 octombrie alături de colegii mei din Asociația Convergențe Europene și AC Pro-Basarabia și Bucovina. Adică, am promovat participarea activă la alegerile de duminică a proeuropenilor care, din varii motive încă n-au realizat că de data aceasta nu e vorba doar de partide, ci de interesul național.

Din interacțiunea pe care am avut-o cu bălțenii am înțeles următoarele lucruri, pentru unii banale, poate, dar de care trebuie să țină cont oricine vrea să aducă așa-zisa „capitală a nordului” pe făgașul european.

Read More

Vrem o majoritate condusa de Voronin si Dodon cu Usatii premier?

Eu nu cred că voi toți realizați, dar votanții din raioanele tradițional pro-ruse manifestă o prezență extraordinar de mare față de 2010. În plus, electoratul lui Usatîi s-a mutat aproape integral la Dodon, ceea ce-l poate împinge în Parlament cu un scor suficient de mare încât să se alieze cu Voronin şi să omoare din faşă visul nostru european.
De aceea, se impune ca noi toţi să ne contactăm prietenii și rudele pentru a-i determina să iasă din case și să-și facă datoria față de viitorul lor și al copiilor/părinților lor.
Convingeți-i să lase pretențiile, ifosele, dezamăgirile și să voteze pentru PLDM și PL. Iar dacă-s mai stângiști de fel, să voteze cu PDM, dar nu cu pcrm, psrm, plr, antimafie sau altele asemenea. E simplu, dar vital.
Alt...

Read More

Jocuri de glezne la periferia Uniunii

Scriam recent că Alianța nu se va destrăma până la alegerile programate din toamna lui 2014. Fie că-și va schimba denumirea, fie că se va schimba conținutul public al acordului, fie că se va umbla pe la prevederile anexelor secrete, astfel reîmpărțindu-și sferele de influență, actuala majoritate parlamentară totuna va funcționa.

Că se mișcă ei mai greu, că nu pot renunța la obiceiul infantil de a-și zâmbi în public și de a se înjunghia pe la spate prin activitățile lor, asta e altceva. Dar nu este primul și nici ultimul grup eterogen (denumit în cazul nostru Alianță) aflat la conducerea unui stat. Au mai fost și alții și tot așa au guvernat. Nu e neapărat nevoie să ne uităm la nemți, ci chiar peste rău, la USL-ul românesc, în cadrul căruia există și discuții tensionate, pe lângă declarațiile publice continue de amor și pasiune. Dar se mișcă înainte. E drept că n-am prea fost demult martorii unor declarații de iubire,

Read More

Ghimpu știe ce zice, chiar dacă o zice rău

Dezbrăcat de vălul obișnuitelor metafore și alegorii, discursurile lui Ghimpu ascund mesaje demne de luat în seamă. Din păcate, însă, nu toți au cheful, bună-credința și răbdarea să le ia în serios. Iar asta se datorează pe de o parte, stilului președintelui liberalilor moldoveni de a-și așeza cuvintele, iar pe de alta, nevoii noastre de a promova oameni care ne mint frumos. Tocmai de aceea, vom include un Filat, un Lupu, un Streleț sau un Plahotniuc în topurile îndrăgostibililor publici. Plini de importanță, parfumați, stăpâni pe situație – de ce să nu-i iubim? Ei bine, pentru că nu pentru a-i iubi le-am dat votul și încrederea. Dar nu, noi avem nevoie de cineva care să ne provoace emoții, admirație amestecată cu frică.

Mai și exagerăm, hiperbolizând trăsăturile, ideile și semnificațiile atribuite acestora. Așa au fost create personajele anecdotice P.Turcu, J.Onoje, M.Gootsă, M.Șura, L.Burghilă, M.Laguta, B.Focșa, I.Dodon, N.Morari, N.Gordienko, V.Voronin, V.Garbuz, V. Șelin, I.Istrati și mulți-mulți alții,

Read More

Demiterea primilor din parlament, o bâlbâială cu sens

Comuniștii dau dovadă de coerență politică, dar nu și de logică, insistând prin aceleași metode sălbatice pe demiterea lui Plahotniuc și Lupu. E treaba, misiunea și datoria lor și trebuie lăsați să se facă de râs în continuare. Dar nici într-un caz nu pot fi lăsați să devină măr al discordiei în interiorul Alianței. Agenda lor e paralelă cu cea a AIE, precum este paralelă agenda europeană cu cea putinistă.

PLDM a încercat să evite asocierea cu principalii lor concurenți politici, PCRM și PDM. În stilu-i propriu, Filat a ales calea ce-i va pune cel mai mult în evidență

Read More

E timpul să o luăm personal

Avem tendința de a ne amăgi că toate furturile, omorurile, abuzurile, vânătorile cu victime umane se întâmplă undeva în afara noastră, departe de noi și de cei de care ne pasă.

Dar nu este așa. Furturile se fac din buzunarele noastre, chiar dacă se cheamă „delapidări din bugetul de stat” și nu simțim nicio mână care cotrobăiește. În urma omorurilor, dispar oameni pe care îi cunoaștem, cu care am copilărit sau care ne sunt rude. Abuzurile sistemului asupra concetățeanului de la TV sunt niște antrenamente ale celui dintâi pentru clipa în care ne va abuza pe noi, cetățenii din fața TV-ului. Iar vânătorile pot genera morți de mâna unor sus-puși care, în loc să-și valorifice poziția oferindu-i victimei cea mai bună îngrijire, profită de poziția lor pentru camuflarea accidentului.

Într-adevăr, avem motive să credem că plecarea regretatului Sorin Paciu a fost un accident nefericit. Așa se întâmplă uneori că deficiențele unui sistem în care se fură, se omoară și se abuzează cetățeni nevinovați nu sunt scoase la iveală decât în urma unor tragedii.

Read More

Ce-ar face un socialist cu o viză de UE?

Recentele acțiuni ale părților implicate în procesul de liberalizare a vizelor, dar și gesturile încurajatoare ale unor înalți oficiali europeni, mă fac să citesc într-o nouă cheie toate aceste vești bune.

În mod obișnuit, atunci când suntem martorii unor evenimente pozitive, ne gândim la efectul pe care acestea l-ar putea avea doar asupra noastră, omițându-i pe ceilalți, fie ei concetățeni, conaționali sau membri ai aceleiași comunități (inclusiv în sensul comunităților imaginate ale lui B. Anderson). Doar familia și grupurile primare tind să cadă sub incidența primelor emoții de bucurie sau entuziasm, asociate cu receptarea unor vești bune. Abia mai târziu s-ar putea ca bucuria aparent egoistă să-și extindă diapazonul către ceilalți de mai departe.

Către acești ceilalți de mai departe m-a dus și pe mine gândul, oricât de puțin dragi mi-ar fi și oricât de greu aș putea avea măcar și un singur lucru în comun cu ei. Și totuși, am. S-ar putea să fiu acuzat de lipsă de toleranță față

Read More