comunisti tagged posts

Ce ne va aduce depresia colectiva?

Moldovenii nu pot fi, cu mici excepții, decât exaltați sau depresivi. Echilibrul și analiza ne sunt, de regulă, străine. Exaltările pot veni datorită nunților, cumătriilor, petrecerilor de orice fel, zilelor de intrare a banilor de la rudele din străinătate, cumpărăturilor luxoase, a reunirilor la garaj, sau a altor asemenea evenimente pline de rost.

Dar după râs vine plâns, chiar și pe ”planeta Moldova”. Nimeni dintre noi încă n-a reușit să doboare această dură legitate a vieții. Și iată că unul dintre sondajele relativ veridice, dat astăzi publicității, cuantifică depresia moldovenilor, arătând că 87% dintre aceștia consideră că societatea lor se îndreaptă într-o direcție greșită. Pentru cei cărora li se pare că cifra asta este insuficient de grotescă pentru a se convinge că trăiesc în mocirlă, reformulez rezultatul: 9 din 10 moldoveni consideră că societatea în care își duc veacul, își gâfâie ultima suflare. Societatea, nu statul. Adică nici Unirea, nici aderarea la UE, nici contopirea virtuală cu Rusia, prin regiunea separatistă transnistreană, nu va schimba situația. Asta pentru că societatea, spre deosebire de stat, nu se schimbă prin simpla redesenare a granițelor politice. Oamenii, adică noi, tot acolo vom fi. Și tot la fel de jalnici.

Read More

Parazitii protestelor proeuropene

În Piața Marii Adunări Naționale, lucrurile evoluează într-un ritm alert. Iar dacă în PMAN lucrurile se întâmplă cu o asemenea viteză, atunci ecourile acestor evenimente ajung neapărat și în republică prin presă, prin oamenii care circulă, prin studenți, instituții, sau prin filialele partidelor. Iar ecourile se întorc și ele pe aceeași direcție.

Există mărturii din orașele republicii, precum că oameni cu funcție de răspundere din cadrul celor două formațiuni, au trimis autocare la Chișinău, pentru protestul din 6 septembrie, fără știrea organizatorilor. Nu știu cât de adevărate sunt acestea, dar nu m-aș mira dacă ar fi așa. Punându-mă în locul celor doi tineri lideri moscoviți, Usatîi și Dodon, mi-aș face griji pentru că unii care nici măcar n-au partid, mi-au luat-o înainte și au scos câteva zeci bune de mii de oameni în stradă. Asta în timp ce eu, ditamai aspirator de bani murdari, finanțat de cel mai puternic și totodată cinic om de pe planetă, n-am reușit să scot decât câteva sute. Tocmai de aceea, aș fi decis, sau i-aș fi lăsat pe alții să decidă în locul meu, să încerc să preiau energiile strânse la un loc prin efortul altora, recunoscându-mi incapacitatea de a organiza ceva similar.

Read More

Fuga de idei si eroarea indecisilor

De data aceasta am avut parte de cel mai ciudat tur II al vreunei campanii electorale pentru primăria municipiului Chișinău. Chiar dacă nici precedenții reprezentanți ai curentului antieuropean nu s-au remarcat printr-o prezență deosebită de spirit și idei, de data aceasta am fost târâți de către Zinaida Greceanîi într-o campanie exemplar de sterilă și lipsită de sens. A-i priva pe locuitorii Chișinăului, inclusiv pe propriii tăi votanți din turul I, de o confruntare directă și bazată pe idei cu oponentul tău electoral, denotă o flagrantă lipsă de respect și o indiferență insultătoare față de toată lumea, cu excepția propriei tale găști, dar și față de niște principii elementare ale democrației și ale bunului-simț.

Dacă susținătorii tovarășei vor să aibă parte de un asemenea tratament pe parcursul următorilor 4 ani, să o voteze. E treaba și problema lor să sprijine o candidată care consideră că dezbaterile electorale nu sunt decât niște spectacole inutile organizate de presă. Eu nu mă mir, pentru că mi-a fost clar dintotdeauna că pentru mancurții din fan-club-ul lui Stalin și Putin, libertatea de expresie, forța argumentelor, transparența și sinceritatea sunt niște lucruri exotice și bune de ignorat. De ce să ne mirăm și ce să așteptăm de la cineva care, în calitate de premier baricadat în Guvern, amenința tinerii în aprilie 2009 că dacă vor ieși în stradă să-și exprime nemulțumirea față de abuzurile guvernării, vor fi împușcați?

Read More

AIE sau AME si anticipate?

TC APE Newsletter ianuarie 2015Odată cu formarea Alianței pentru Integrare Europeană în 2009, așteptările majorității moldovenilor au început să crească. Reprezentanții celor 4 partide de la guvernare au reluat, mai intens decât oricând, promovarea ideii de integrare europeană. Fiind o emanație a protestelor din aprilie, nici un partid rezonabil nu și-ar fi permis să neglijeze mesajele proeuropene. Din păcate, însă, după 8 ani de guvernare comunistă și autoritariană, valorile, dar mai ales practicile europene, rămâneau departe de emițătorii acestor mesaje, respectiv de receptorii lor, cetățenii moldoveni.

Nelipsită de scandaluri, intrigi și erori, guvernarea pro-europeană a AIE I, AIE II, iar apoi CPE, reușise să genereze un val imens de optimism. Era și firesc, or perspectiva reconectării cu un spațiu în care fiecare dintre moldoveni avea deja cel puțin o rudă, n-avea cum să pară altfel decât fericită. De cealaltă parte, militanții pentru menținerea relațiilor preferențiale cu spațiul rusesc, au utilizat până acum același argument. Totuși, dincolo de acest tip de argumentare perfect legitimă, există un șir de diferențe flagrante dintre ceea ce ar putea însemna pentru noi Uniunea Europeană și Federația Rusă/Uniunea Vamală. Dintre acestea, cele mai populare,

Read More

RM, proeuropenii si dreapta moldoveneasca au nevoie de AIE3

EU-MoldovaScriam ieri, pornind de la tabloul abstract pe care-l pictează de 7 săptămâni cei 3 lideri proeuropeni, că PCRM nu este un partid proeuropean. Premisa de la care porneam, însă, conform căreia PLDM, dar mai ales PD, n-ar fi avut nici o legătură cu PCRM încă de prin primăvară, s-ar putea dovedi doar parțial adevărată.

Dacă și-ar fi asumat viziunile și faptele, deschizând dezbaterile către societate, liderii noștri nu s-ar mai fi pomenit astăzi în rolul unor jongleri care caută sinonime joi pentru declarațiile făcute miercuri. Tabloul nu este doar abstract, ci și trist. Partidul Liberal Democrat riscă să facă greșeala care-i poate costa existența formațiunii așa cum o știm astăzi, dacă renunță la Leancă în funcția de premier.

Read More

Asteptari uriase, actiuni iresponsabile

Duminică, românii de pretutindeni, inclusiv noi, am urmărit cu speranță învestirea în funcție a primului președinte liberal din istoria României, Klaus Iohannis. Evenimentul, mai mult simbolic decât hotărâtor în vreun sens, ne-a provocat emoții similare celor din noaptea lui 16 noiembrie, când așteptam rezultatele prezidențialelor. Având în vedere rezultatul de la secțiile din Republica Moldova (78% pentru Iohannis), mi s-au părut firești manifestările moldovenilor, indiferent de calitatea lor de dubli cetățeni, care au emanat satisfacție și optimism pe tot parcursul ceremoniei.

Atitudinea pozitivă a acestora, în deplină consonanță cu cea a conaționalilor din România și din diaspora, precum a fost și votul, în premieră, a fost catalizată de o realitate mai puțin fericită din stânga Prutului. Mă refer, bineînțeles, la înșelarea progresivă, dar nedefinitivă, a așteptărilor votanților proeuropeni de către PLDM, PL și PD. După 5 ani de guvernare plini de contraste, după 2 luni de campanie electorală istovitoare pentru toată lumea și un car de promisiuni proeuropene,

Read More

Acum sa trecem la treaba!

Aşadar, ai noştri au câştigat alegerile parlamentare din 30 noiembrie, iar zilele acestea negociază noul acord al alianței/coaliției pro-europene și elaborează programul de guvernare. Acum, ce înseamnă ”ai noștri”? Ai noștri sunt cei care declară că au aceleași aspirații europene pe care le avem și noi. Ai noștri sunt cei care au lucrat la liberalizarea regimului de vize, la semnarea Acordului de Asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană. Tot ai noștri sunt cei care ne-au promis, timp de 5 ani, culminând cu această campanie electorală de 45 de zile, că Republica Moldova va deveni în următorii 10-15 ani membră a UE.

Read More

Oamenii care provin de la porci

Îmi amintesc de primăvara-vara lui 2009. Totul începea tot în data de 6, acum exact 67 de luni. Tocmai se calmaseră evenimentele din aprilie, care ne-au solicitat nervii, energia și timpul. Țin minte că slăbisem 4 kg în 2 săptămâni, fiind implicat în organizarea manifestațiilor anti-comuniste de la București și din celelalte centre universitare din România. Comuniștii lui Voronin blocaseră vama de pe Prut, iar mulți dintre studenții care încercau să participe la revolta de la Chișinău erau întorși sau puși sub urmărire, dintr-un moft al bătrânului general sovietic. Prin urmare, unii dintre noi, care ne aflam atunci în România, ne asumaserăm internaționalizarea aspirațiilor protestatarilor în România și în raport cu ambasadele străine de aici. Devenisem purtător de cuvânt al Comitetului pentru alegeri libere din R.Moldova, un soi de nucleu

Read More

Recunoașterea cetățeniei române, spre o nouă etapă?

Scandalul în jurul cetățencei Irina Tarasiuc a regenerat o dezbatere pe alocuri neplăcută, dar necesară, privind modul în care România recunoaște (în lege încă se mai folosește termenul imprecis „redobândire”) cetățenia foștilor săi cetățeni, care și-au pierdut-o în urma ocupației sovietice din 28 iunie 1940.

Cele două afirmații ale respectivei, prin care individa a ridiculizat un act simbolic, esențial pentru identitatea câtorva zeci de milioane de români, iar pe de alta a batjocorit aceeași identitate românească a noilor ei concetățeni, reprezintă două dintre ideile-cheie regăsite în mentalitatea unor sute de mii de cetățeni moldoveni. Acești moldoveni pot fi de etnie rusă, ucraineană, tătară, găgăuză, română, sau pur și simplu oameni „fără etnie”, conform propriilor lor credințe.

Oricât le-ar plăcea unor corifei și zburători să vorbească despre un popor român integru din stânga Prutului, despre o speranță a resuscitării gloriei daco-romane de altădată, sau

Read More

Frontul antinațional se repliază

După o lungă și neobișnuită perioadă de liniște pe frontul politic, odată cu retragerea lui Mark Tkaciuk din Parlament, evenimentele au redevenit incitante. Dar nu neapărat și pozitive. Ieșit, parcă, dintr-o prelungă letargie, partidul comuniștilor a fost adus recent într-o stare de continuă fierbere, după o perioadă de mocneală și, tind să cred, pregătiri, în care publicul a fost ferit de știri senzaționale. Totul a început atunci când omul pe care cam toată lumea-l consideră maestrul intrigilor și înscenărilor și-a anunțat demisia din Parlament. Sau, mai bine zis, atunci când președintele Parlamentului, democratul Igor Corman, i-a anunțat demisia. Abia după două săptămâni, în care comunistul și-a pus la punct ultimele detalii din decor, acesta a organizat o conferință de presă în afara sediului PCRM, în care

Read More

Ai noştri, care sunt ai lor

Cunoaştem cu toţii că cei mai mulţi stângişti din politica moldovenească sunt simpatizanţi ai politicilor agresive ruseşti.

Unii dintre aceştia, însă, se manifestă ca nişte adoratori ai respectivelor politici, fără ocolişuri. Ei reacţionează într-atât de forţat şi pripit, încât orice discuţie despre presupusa independenţă a unor partide presupus naţionale devine hilară.

Recent, comunistul cu acte în regulă Mark Tkaciuk, alături de comunistul cu acte de socialist Igor Dodon, şi-au unit eforturile argumentative, fără a da naştere, însă, vreunui argument. Aceştia au acuzat la unison că protestele populare din Ucraina sunt provocate de Uniunea Europeană. Pe scurt, asta ar însemna că Federaţia Rusă n-are nicio vină, că există un parteneriat minunat între Ucraina şi Rusia, care încearcă să fie deturnat de către UE în favoarea UE.

Acum, să ne lămurim ce e aceea Ucraina. Este Ucraina suma cetăţenilor din care se constituie aceasta, sau este Ucraina suma politicienilor de azi pe care o conduc? Răspunsul mi se pare evident, acelaşi pe care

Read More

Românescul de dinaintea rusescului şi românul de după rus

Fiecare sfârşit de an readuce în dezbaterea publică, dar şi în discuţiile familiare, subiectul Crăciunului, sau mai bine-zis a „Crăciunurilor”.

Contrar specificului sărbătorii, încărcat de semnificaţii spirituale şi familiale, dezbaterea s-a purtat în termenii obişnuiţi, adică în cei ai cinismului, egoismului şi superficialităţii. Cu mici excepţii (vezi articolul Victoriei Nedelciuc de pe soros.ro şi studiul Olgăi Cojocaru de pe theblacksea.eu), atitudinile actorilor implicaţi au conţinut o doză prea mare de isterie şi nerăbdare.

Mă refer, în primul rând, la actorii politici, care, în buna tradiţie est-europeană, au generat şi în 2013 conflicte geopolitice artificiale pornind de la chestiuni prin definiţie socioculturale. Pe de o parte, am văzut cum liberalii au profitat de ocazie, impunându-şi punctul de vedere în faţa membrilor şovăielnici ai coaliţiei proeuropene, consolidând simpatiile unei categorii de public faţă de partidele lor. Pe de altă parte, am văzut cum comuniştii au ratat ocazia să tacă, insultând agresiv,

Read More

Logică de comunist

Toți vor să fie în rând cu lumea, până și Rusia. Prof. Dan Dungaciu spunea că în Republica Moldova nu se prea face politică, ci geopolitică. Pornind de la acest percept, putem citi intenția mai veche a rămășițelor peceremiste, cu tot cu sateliții lor, de a crea un pol de stânga modern și european, un ecou al tentativelor de modernizare a Rusiei. Fiind văzută drept o cucoană văduvă și țâfnoasă, care, în lipsa vreunor virtuți, se laudă numai cu testamentul răposatului, aceasta caută periodic să dea dovadă de indulgență și toleranță față de marile procese din ”străinătatea sa imediată”.

Avându-l pe încăpățânatul general Voronin drept partener de negocieri, mimarea modernizării nu se poate face. Este un fapt. Acesta este un moldovenist convins, având și apucături staliniste în privința gestionării unor organizații și fenomene. Prin urmare, Rusia a avut nevoie să-și creeze un alter-ego peste Nistru, cu care să poată defila atunci când liderii ei se vor cufunda în aburi de alcool alături de finuții lideri europeni

Read More

”Capu’ lu’ Lenin vrem!” Balada celor 8 focoși

Hlizelile hâde ale capitaliștilor comuniști deveniseră gâfâieli. Auziseră ei că în celălalt capăt al Moldovioarei lor sovietice a avut loc o tragedie cum nu se mai pomeni pe lume. Bucata de beton profanat de figura boșevicului Lenin, trup din trupul lor, a rămas fără cap.

Iar acolo unde nu-i cap, vai de picioare. Iar dacă Lenin nu mai are cap, nici comuniștii noștri nu mai au picioare. Tocmai de aia, bravul cap de bou(r) Iura s-a pus cu tot cu tricoul vorghitor de moldovenească,

Read More

Un eveniment firesc după 917 zile de senzație

Românii dintre Prut și Nistru, dar și minoritățile naționale, cu toții reuniți sub cupola ambițiosului concept ”cetățeni moldoveni”, au de azi încolo și pentru minim 4 ani, un președinte. Singura cale ca să ne treacă bucuria-n scârbă ar fi ca 2/3 dintre deputați să decidă la un moment dat că vor să demită președintele nou-nouț. Dar pe asta chiar n-o mai cred.

Ne putem concentra, așadar, asupra monitorizării, criticării și ironizării actualei guvernări. Pericolul revenirii la putere a talibanilor comuniști s-a amânat, Alianța nu mai are pretexte valabile pentru a nu se apuca de munca pentru care au fost aleși, iar cele 5 părți implicate în alegerea șefului statului se pot mobiliza pentru parlamentarele din 2014. Iar speranța mea, în calitate de cetățean al republicii, este ca această mobilizare să mai cuprindă, printre altele, și dimensiunea instituțională,

Read More