Integrare europeana tagged posts

Interventie la TVR despre studentii si absolventii plecati din RM

În intervalul 40:30 – 45:10 am avut o intervenție live în cadrul emisiunii Obiectiv comun la TVR Moldova, despre studenții plecați din R.Moldova. S-a întâmplat în ianuarie, ce-i drept, dar discuțiile rămân actuale, iar ideile valabile.

Mi-a fost solicitată opinia într-o dublă calitate: cea de fost bursier al statului român și cea de expert afiliat netitular al Centrului Român de Politici Europene.

Pe scurt, am vorbit despre importanța politicilor educaționale românești pentru societatea moldovenească și despre faptul că politica de acordare a burselor de studiu a devenit parte a politicii de sprijinire a integrării europene a RM. Mă rog, în decursul celor 5 minute m-am exprimat mai puțin alambicat decât aici.

Cele 50 de minute ale emisiunii merită să f...

Read More

Romania si Republica Moldova, o noua abordare

Articol scris pentru revista Contrafort, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2016

N.B.! Articolul a fost scris în noiembrie, înainte de ședința din 29 a Consiliului Suprem pentru Apărarea Țării, prezidată de președintele Klaus Iohannis. Poziția acestuia din urmă a rămas neschimbată, iar ideile mele exprimate mai jos, au rămas valabile.

Având în vedere că, de câțiva ani buni batem pasul tot pe loc și călcăm pe aceleași greble unii în relație cu ceilalți, începând cu luna septembrie, președintele Klaus Iohannis a emis câteva semnale importante privind o schimbare în abordarea României față de Republica Moldova. Din păcate, de cealaltă parte a Prutului, noul președinte ales are cu totul alte priorități decât schimbările în bine...

Read More

Parazitii protestelor proeuropene

În Piața Marii Adunări Naționale, lucrurile evoluează într-un ritm alert. Iar dacă în PMAN lucrurile se întâmplă cu o asemenea viteză, atunci ecourile acestor evenimente ajung neapărat și în republică prin presă, prin oamenii care circulă, prin studenți, instituții, sau prin filialele partidelor. Iar ecourile se întorc și ele pe aceeași direcție.

Există mărturii din orașele republicii, precum că oameni cu funcție de răspundere din cadrul celor două formațiuni, au trimis autocare la Chișinău, pentru protestul din 6 septembrie, fără știrea organizatorilor. Nu știu cât de adevărate sunt acestea, dar nu m-aș mira dacă ar fi așa. Punându-mă în locul celor doi tineri lideri moscoviți, Usatîi și Dodon, mi-aș face griji pentru că unii care nici măcar n-au partid, mi-au luat-o înainte și au scos câteva zeci bune de mii de oameni în stradă. Asta în timp ce eu, ditamai aspirator de bani murdari, finanțat de cel mai puternic și totodată cinic om de pe planetă, n-am reușit să scot decât câteva sute. Tocmai de aceea, aș fi decis, sau i-aș fi lăsat pe alții să decidă în locul meu, să încerc să preiau energiile strânse la un loc prin efortul altora, recunoscându-mi incapacitatea de a organiza ceva similar.

Read More

O viziune pentru protestele care vor veni

Încă de la bun început, Alianța pentru Moldova Europeană  a fost o idee proastă. Atât de proastă încât artizanii ei nici măcar n-au reușit să se impună pe agenda publică cu această denumire pompoasă, dar goală. Parteneriatul dintre echipele celor 2 Vlazi va rămâne în scurta istorie a politicii moldovenești drept și mai scurta coaliție minoritară alături de comuniști. Atuul pe care această coaliție încă-l mai are, respectiv sprijinul nevoit al Uniunii Europene, merge mână în mână cu celălalt atu, tot geopolitic, respectiv împiedicarea socialiștilor și usatiștilor de a guverna statul.

Aceste 2 calități, însă, sunt compensate cu vârf și îndesat de o sumedenie de defecte. Prin urmare, parafrazându-l pe editorialistul Cristian Tudor Popescu, actuala putere poate fi definită drept o coaliție constituită în vederea comiterii de abuzuri. Expresia patentată de jurnalist odată cu obstrucționările parlamentarilor în adresa justiției române, prin nevotarea ridicării imunității unor colegi penali, se referea la un Parlament constituit în vederea comiterii de infracțiuni. Ei bine, la noi nu e vorba doar de Parlament, ci de întregul angrenaj instituțional central, poate cu excepția Ministerului Educației și al unor alte puține instituții, care, aflate sub control politic total, se supune directivelor abuzive ale celor câțiva pseudo-politicieni care țin frâiele statului.

Read More

Ce e de facut dupa manifestatiile unioniste?

Scriam acum câteva zile că expulzarea liderului Acțiunii 2012 a fost o ”greșeală intenționată” a autorităților moldovene, care a contribuit la promovarea marșului din 16 mai, motivându-i simpatizanții, dar mai ales liderii, să participe și mai activ la manifestații. Dincolo de acest cadou nesperat pentru simpatizanții bine-intenționați, dar așteptat de liderii A2012, expulzarea a mai generat câteva efecte grave. Acum, după ce lucrurile s-au mai așezat, vedem că imaginea RM, care era și așa pe bună dreptate șubredă, a avut de suferit în ochii partenerilor exxterni, în urma mediatizării din presa internațională șii a gazului pe foc turnat de expulzat. În plus, relațiile româno-române au fost afectate din temelie, la nivelul societăților și a opiniei publice de pe cele 2 maluri.

Ambele efecte perverse se datorează eforturilor asidue atât ale autorităților moldave, cât și ale liderilor Acțiunii, în frunte cu expulzatul. Dacă cele dintâi se fac responsabile de luarea unei decizii iresponsabile, pe care le-au ”explicat” stângaci prin citate din lege la grămadă, atunci cei din urmă au avut grijă să arate cu degetul asupra ”dictaturii de la Chișinău”, ”a neputinței instituțiilor române de a-și apăra cetățenii”, sau a ”nevalidității integrării europene ca proiect național”.

Read More

Avantajele integrarii europene pentru unionisti. Cateva argumente

Marea Unire_hartaAstăzi se împlinesc 97 de ani de la reunirea estului Moldovei (Republica Democratică Moldovenească, conform statutului vremii) cu România (Regatul României), „de-a pururi și totdeauna” (conform Actului Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918). Pentru foarte mulți dintre noi, inclusiv pentru mine, evenimentul consfințit prin acest act a reprezentat mereu un reper și un ideal.

Noi toți ne dorim revenirea la acel status-quo de la 1918 din câteva motive rezonabile, evidente și chiar banale. De exemplu, ne dorim re-Unirea pentru ca să nu mai existe hotar pe Prut (am termina cu prezentarea pașapoartelor, controalele, timpul pierdut, taxele vamale); pentru ca să avem aceleași instituții care să funcționeze pe același teritoriu (să nu mai votăm de câteva ori în plus, să nu mai pierdem vremea cu campaniile electorale, să nu mai stabilim agende publice discordante, să nu mai irosim resurse cu organizarea administrativă și cu funcționărimea), pentru ca să avem manifestări comune ale culturii noastre comune (să nu mai sărbătorim două zile naționale, să nu mai avem trasee cultural-turistice diferite, să nu ne mai facem de râs chinuindu-ne să legitimăm existența unei națiuni moldovenești, căutând mituri, legende și simboluri culturale „naționale” moldovenești, să nu ne mai invităm unii pe alții, românii de pe ambele maluri, pe la evenimente, în calitate de „invitați internaționali”).

Și ar mai fi multe alte aspecte, de ordin spiritual și practic,

Read More

Semne bune prima sedinta are

Prima ședință a Parlamentului a fost marcată de discursuri fade, înțepături, provocări dodoniste, dar și de primele decizii înțelepte ale celor pe care i-am votat la 30 noiembrie.

Pornind de la premisa că i-am votat tocmai pentru ca Alianța pentru Integrare Europeană să continue sub forma AIE 3, deciziile celor 3 partide ne dau primele motive de bucurie. Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu au decis să se plaseze în fruntea fracțiunilor parlamentare ale PLDM, PD și PL, lăsând loc pentru perpetuarea Alianței, respectiv a parcursului european al republicii.

Între timp, Iurie Leancă a reiterat poziția PLDM de a-l propune în calitate de premier. A mai rămas ca PD să-l propună pe Igor Corman sau pe Adrian Candu la conducerea Parlamentului. Nici unul dintre cei 3 nu a primit vreo funcție în cadrul fracțiunilor lor parlamentare.

Read More

Provocările începutului de campanie

Provocările începutului de campanie Odată cu încheierea vacanţei, au fost reluate mişcările pe toate fronturile politice. Partidele şi-au reactivat membrii, liderii acestora şi-au reintrat în rol, iar presa mai mult sau mai puţin dependentă de finanţatorii ei, a reînviat după aproape 2 luni de subiecte sociale, de divertisment şi de can-can. Reîncepe can-can-ul politic şi ne putem aştepta ca acesta să acopere orice alte subiecte apolitice. Fiind o societate profund dezbinată, aflată pe baricade, deci înclinată spre conflaicte, bătălii şi rareori dezbatem, putem intui că interesul general va fi redirecţionat către campania electorală care tocmai a demarat. E adevărat că abia acum partidele îşi planifică lansările, evaluând simbolismul mai multor locaţii, dar putem

Read More

Ghinionul găgăuzilor noștri

Avem noi, ca cetățeni, un talent de a ne crea singuri probleme false, ignorând problemele cu adevărat importante. Iar odată cu problemele, îi ignorăm și pe oameni, doar pentru că îi preferăm pe alții, care se poartă mai frumos cu noi, care ne zâmbesc mai mult, sau care ne primesc mai bine. Este și cazul concetățenilor noștri găgăuzi, care sunt, în mod inexplicabil, ignorați de mai toată lumea. Sigur, am putea găsi mai multe explicații pentru acest fapt.

Prima este legată de lipsa dorinței politicienilor de a-și părăsi zona de confort, asumându-și provocarea de a crea punți de comunicare cu regiunea. A doua ar fi că locuitorii regiunii au devenit de-a lungul anilor din ce mai rupți de realitățile restului statului moldovenesc, implicit de restul concetățenilor lor. O altă explicație ține de sentimentul de frică, atât de blamați de noi toți, dar atât de comun populațiilor neintegrate din statul nostru, mai ales găgăuzilor.

În mod ironic, autonomia mult-râvnită și oferită imediat după independență, nu le-a folosit prea mult, efectele acesteia fiind perverse și generând o izolare periculoasă. Chiar dacă, din punctul lor de vedere, autonomia avea foarte mult sens în acele vremuri tulburi de după destrămarea URSS, ideea s-a dovedit a fi păguboasă pentru toată lumea. Dincolo de satisfacția de a fi singurii găgăuzi

Read More

Nevoia de schimbare a găgăuzilor noștri

Am revenit recent de la Vulcănești, unde am organizat, alături de colegii mei din Asociația Convergențe Europene, dezbaterea Beneficiile Acordului de Asociere.

Acțiunea, parte din programul mai vast UE Vine la Tine Acasă!, a pornit de la o premisă simplă, respectiv că problemele trebuie să fie rezolvate acolo unde acestea sunt mai grave. Bineînțeles, nu ne putem iluziona acum, post-eveniment, că am rezolvat cine știe ce probleme, dar un pas înainte tot am făcut. Rareori se întâmplă ca un ONG să organizeze o dezbatere publică în regiune și cu atât mai mult ca experți și oficiali din România să calce pe acele pământuri și să discute liber cu acei oameni, cu sau fără traducător. Iar pentru că acțiunea a fost una reușită, ne vom continua demersurile, mergând și în alte localități din regiune.

Recunosc, fiind sub influența mass-mediei, a diverselor persoane publice și a imaginii pe care ne-am creat-o cu toții de când eram mici, privind comportamentele și aspirațiile concetățenilor noștri de origine găgăuză, aveam anumite îngrijorări

Read More

Răzbunarea microbuzelor

De câteva săptămâni, suntem anunțați cu panică și patos că cei care încalcă regulile de circulație au șanse mai mari să facă accidente. De parcă până acum nu știam cum merge treaba.

De ani buni de zile vorbim într-una despre periculozitatea microbuzelor de rută din Chișinău, dar și de a transportului de persoane moldovenesc, în general. Ultima zvâcnire a conștiinței publice am avut-o cu exact 2 ani în urmă, la începutul unei veri care începuse și ea, cu accidente și tragedii rutiere din cauza microbuzelor chișinăuiene. Veți spune că toată lumea face accidente, nu doar microbuzele. Iar eu voi fi de acord, dar cu mențiunea că microbuzele o fac cel mai des.

În plus, microbuzele nu comportă ceea ce în statele civilizate se numește responsabilitate colectivă. Aceste mijloace de transport sunt niște relicve sovietice, caracteristice țărilor subdezvoltate. Iar cum R.Moldova are pretenții de stat european, ar cam fi cazul să punem cu toții mâna și să trecem de la vorbe la fapte. Poliția, subordonată ministerului

Read More

28 iunie 1940 – Împotmoliți în trecut

Există un șir de oameni care vorbesc și acum, după 74 de ani, despre ceea ce avea să devină una dintre cele mai sângeroase schimbări din viața noastră. Pe unii dintre ei îi vedem la televizor reprezentând partide, ONG-uri sau universități, pe alții îi citim prin ziare sau îi auzim la radio, reprezentându-se pe ei înșiși, așa cum mă reprezint și eu când scriu aceste rânduri. Pe cei mai mulți îi auzim chiar în propriul nostru anturaj, amintindu-ne pasager și posac de ziua în care a început coșmarul. Ferice de cei care mai au în preajmă oameni cu memoria trează.

Ni se reproșează că nu putem să lăsăm trecutul în pace, că nu suntem capabili să depășim momentul, că trebuie să renunțăm la istorie. Acest fel de reproșuri este, însă, stimulentul care ne face să insistăm. Pentru că noi știm bine un lucru pe care l-am învățat din experiența finlandezilor și balticilor, care au fost și ei cotropiți la un moment dat de aceași sovietici criminali; dar mai presus de toate, de propria conștiință umană pe care

Read More

Tot mult prea departe unii de alții

Odată cu debarcarea comuniștilor de la guvernare în 2009, dar mai ales după validarea alegerilor parlamentare din 2010, relațiile dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului au început să revină la normal.

Și nici măcar n-a fost nevoie de eforturi, ci doar de abolirea măsurilor de izolare a populației republicii luate de comuniști în perioada 2001-2009. Asta, bineînțeles, în timp ce mai-marii partidului unic se plimbau prin țările europene, unii dintre ei având chiar și pașapoarte românești. Am ajuns, astfel, ca în 2014 să ne simțim mai apropiați ca niciodată unii de alții. Totuși, pentru foarte mulți dintre noi, în special pentru cei care traversează săptămânal sau lunar frontiera, apropierea rămâne insuficientă.

Este, cel mai probabil, o chestiune de repere. De exemplu, reperul meu de apropiere nu poate fi altul decât România interbelică. Aceasta a fost singura perioadă din istoria noastră, care a consemnat existența și funcționarea națiunii române într-un corp unitar,

Read More

Pericolul memoriei scurte

Puterea este de regulă râvnită, dar oamenii de la putere sunt de cele mai multe ori urâţi de cetăţenii pe care îi reprezintă.

Aceasta este o realitate valabilă pentru cele mai multe dintre democraţii. Doar regimurile dictatoriale au parte de cluburi de fani de dimensiunea unor populaţii naţionale. Privind din această perspectivă, faptul că actuala coaliţie de guvernare este criticată în foarte multe dintre sursele mass-media, dar şi de către

Read More

Ah, moldoveanca mea (sovietică)!

Dodon loveşte din nou! De această dată, maestrul insistent al eşecurilor constante, a lansat un spot care promovează explicit nişte minciuni. Mai exact, nişte minciuni vechi. Aceleaşi minciuni vechi şi insultătoare, de sorginte sovietică.

Lăsându-se pe mâinile unor „polit-tehnologi” care l-au minţit că poate atenta la electoratul partidelor de orientare inclusiv europeană (PDM, de exemplu, este o ţintă clară), socialistul roz exploatează în mod pervers nişte aspiraţii legitime ale moldovenilor.

Recent, acesta a lansat un spot mieros, conţinând şi un sample din melodia trupei ruseşti Zveri („Do skoroi vstreci”), transpusă sugestiv alături de un Şa-la-la-lai-la autentic, în care le insinuează linguşitor

Read More