limba romana tagged posts

Sindromul ”hrenova”

Îmi amintesc de zilele în care lucram la parlamentul R.Moldova, în calitate de consultant într-una dintre comisiile parlamentare. Statutul nostru de funcționari publici (am depus și ”jurământ”, ca să ne înțelegem) ne obliga, informal, să ne împăcăm bine cu toată lumea și să ne îndeplinim cât mai eficient sarcinile din fișa de post. Dar pentru că în legislație existau lacune și contradicții privind măsura libertății noastre, fiecare dintre noi improviza cum știa mai bine și cum îi spunea conștiința. Iar fix în privința treburilor etno-lingvistice, conștiința mea îmi spunea ceea ce știți și voi: limba oficială a RM este româna, prin urmare era suficient să vorbești românește la serviciu pentru a-ți îndeplini cu succes îndătoririle.

Read More

Trei lucruri care ne privesc, prost înțelese de către străini

Cu siguranță, numărul lucrurilor prost înțelese despre noi este mult mai mare decât spune titlul. Fiecare ar putea întocmi o listă cu minimum zece lucruri care se referă la imaginea noastră și care sunt prost sau deloc înțelese de către străinii pe care îi cunoaștem. Cu toate acestea, eu mă voi referi doar la trei dintre ele, pe care le consider esențiale și pe care le-am dezbătut cu persoane avizate, cu prestigiu, din unele state vest-europene, iar mai nou, din SUA. Mai mult, eu consider că aceste trei lucruri despre care voi vorbi în continuare, trebuie să devină teme de campanie la parlamentarele din noiembrie, dincolo de înțepături, concerte și minciuni.

Agresiune armată rusească vs. război civil între moldoveni.Aparatul de propagandă al Federației Ruse, în buna tradiție a propagandei sovietice, lansase în 1992 versiunea cinică și arogantă, conform căreia războiul de pe Nistru a fost un război civil, adică purtat între cetățenii aceluiași stat. Rușii încearcă și astăzi să ne convingă de faptul că tații noștri, români moldoveni, au luptat în 1992 împotriva conaționalilor lor care regretau destrămarea URSS. Chiar dacă noi nu-i credem,

Read More

Bucurii dependente în Ziua Independenţei

La fel ca în fiecare an, fac tot ce-mi stă în putinţă ca de 27 august să mă aflu la Chişinău. Motivele sunt mai multe, dar mă voi referi în primul rând la cele legate de marcarea Independenţei RM faţă de URSS, petrecută pentru prima dată acum 23 de ani. În primul rând, îmi place să-i văd pe conaţionalii mei voioşi. Peste tot, de la pieţe, până la parcuri şi troleibuze, toată lumea pare mai voioasă. Iar eu cred că noi avem nevoie de voie bună. Atât statisticile, cât şi simţul comun ne comunică acelaşi lucru: moldovenii sunt nişte oameni posomorâţi în cea mai mare parte a timpului, frunţile şi expresiile feţelor noastre fiind brăzdate de griji, cute şi îndoieli. Sărbătorile sunt, prin urmare, un bun şi legitim prilej de a ne mai bucura de cel puţin (unii ar spune de cel mult) faptul că trăim.

Acesta ar trebui să fie rolul sărbătorilor, în primul rând, dincolo de meschinăriile consumerismului modern, de stimulenţii artificiali ai zâmbetelor de la TV, sau, mai ales, de încercările forţate ale unor autorităţi de a-şi îndreptăţi nişte funcţii în stat.

Read More

Şi de ne vom pomeni că suntem ruşi…

Iată că după un lung şir de dezbateri publice privind recensământul populaţiei şi locuinţelor din Republica Moldova, guvernul a aprobat zilele trecute chestionarul, logoul şi sloganul acestuia.

Este greu să apreciem dacă termenul de 25 de zile este unul rezonabil pentru informarea cetăţenilor privind procedurile tehnice, drepturile şi obligaţiile acestora. Dar, având în vedere că anumiţi itemi din chestionar au fost subiectul unor polemici care i-au lămurit pe unii şi i-au debusolat pe ceilalţi, n-aş crede că o durată mai extinsă a campaniei ar fi schimbat mare lucru. Prea suntem noi marcaţi de stereotipuri, prejudecăţi şi minciuni despre propria noastră identitate.

Spun asta cu regret, pentru că într-o altă societate, cu un alt fundament educaţional, emoţional şi istoric, lucrurile ar fi decurs altfel. În cazul nostru, însă, totul este confuz şi incertitudinea „pluteşte în aer”. Nouă ne pare firesc, pentru că aşa suntem noi obişnuiţi. Dar ceea ce se întâmplă nu este

Read More

Le creăm condiții să-și învețe limba sau căutăm ”consens”?

Având în continuare mirosul prafului de pușcă sub nas și lista oficialilor noștri iubiți participanți la vânătoare ilegală sub ochi, mai multe surse media au readus recent în prim-plan o altă problemă cronică a societății noastre. De altfel, așa se întâmplă pe la noi, că problemele cronice se dezbat și se suprapun zilnic în viața rutinară, dar și în spațiul public. Că doar ne place să ne mințim și să le ținem sub preș.

Câțiva oficiali au avut ieri un schimb de replici referitor la obligativitatea cunoașterii limbii române de stat de către funcționarii publici plătiți din banii cetățenilor moldoveni a căror limbă oficială este, culmea, limba română de stat. Gestul impertinent (la fel ca și comportamentul obișnuit al individului autonomist) care a generat discuțiile, i-a aparținut bașcanului găgăuz Formuzal. Acesta a intervenit în discuții într-o limbă străină, adică ”pe rusește”. Primul care l-a atenționat pe membrul Guvernului că reprezintă un stat a cărui limbă oficială e româna, a fost președintele AȘM Duca, un personaj care cu toate păcatele sale, are meritul de a fi declarat data de 28 iunie 1940 drept zi a tristei ocupații sovietice, iar limba pe care o vorbesc toți membrii Guvernului cu excepția lui Formuzal, drept română. La o reacție decentă din partea lui Formuzal nu ne-am putea aștepta, cunoscându-i intențiile proaste

Read More

Gata cu științificul și cu româna, democratul nr. 1 o ia de la capăt

Mă așteptam ca președintele (social)democraților moldoveni să se sucească în privința denumirii limbii române vorbite în stânga Prutului, acum, când discuțiile privind adoptarea unei noi Constituții au căpătat anvergura firească. Dar dacă de la un politician mă așteptam la așa ceva, nu mă aștept la același lucru și de la ceilalți democrați care sper că vor rupe tăcerea ne-democratică, trăgându-l elegant de mânecă pe cel care le este președinte. Altfel, mă tem că mult-așteptata reformă internă despre care vorbește prim-vicepreședintele Plahotniuc, va rămâne o închipuire sadică pentru membrii partidului. Nu văd unde poate ajunge un partid al cărui lider formal dă cu bățu-n baltă când vorbește despre niște chestiuni de cultură generală. E ca și cum ai spune că austriecii vorbesc limba austriacă, făcându-ți drum cu (,) coatele printre profesori, academicieni, lingviști, istorici, sociologi,

Read More

De unde se iau ”anti-rusificatorii”

Fac parte din generația apărută cu doar câțiva ani înainte de destrămarea URSS și care s-a născut cu un act de identitate a cărui legitimitate o pune la îndoială. De fapt, nu doar noi am pus-o la îndoială, ci și întreaga societate moldovenească prin protestele masive începute pe la 1987 (care mocneau încă din anii ’60, prin grupurile Madjadahonda, ale lui Gheorghe Ghimpu, Usatiuc etc. ) împotriva batjocorii uniunii sovietice. Totuși, Mișcarea de Eliberare Națională ne-a scăpat de actele ilegitime, dar nu ne-a redat libertatea totală de a gândi. Cu alte cuvinte, ne-am bucurat de libertate, dar am folosit-o pentru a face greșeli, din care rareori am învățat.

Așa am ajuns să fim crescuți într-un mediu deformat și plin de minciună. Și tot așa am ajuns să trăim în câteva lumi paralele. La școală învățam istoria românilor, limba și literatura română, pe frontispiciul liceului sta scris ”româno-…..”, iar pe strada și în curte toți erau moldoveni care vorbeau moldovenește. Copii fiind, nu ne puneam prea multe întrebări, iar când aveam și noi un moment de iluminare pentru a ne exprima, adulții ne tăiau cheful cu tradiționalul ”Încă ești mic și nu înțelegi. Vei crește mare și vei înțelege mai bine”. Uram răspunsurile de felul acesta, chiar dacă de multe ori adulții aveau dreptate. Însă nu și în cazul acesta, pentru că riscau să susțină ”mediocritizarea” propriilor odrasle. De fapt,

Read More

…Şi totuşi, româneşte.

Revăd tinerii de ieri care, supăraţi, cereau să ni se facă dreptate şi să fie “scoborâtă moldoveneasca” din Constituţie, pentru a-i face loc limbii române. Argumentele lor sunt de râs pentru cei mai mulţi dintre politicienii de azi, pentru care şi strămoşii lor sunt de râs.

Revăd discursurile rostite azi la inaugurarea serbărilor de după depunerea de flori de la bustul lui Mihai Eminescu, precum îi revăd pe aceeaşi scriitori, deputaţi în primul Parlament şi demnitari liberali.

O revăd pe Maria Mocanu care ne-a cântat despre Limba Română şi pe primarul Chirtoacă, cel care a dat tonul de fiecare dată, de la monument, de pe scenă, de la bust, de pe treptele salonului internaţional de carte şi din PMAN.

Îi revăd pe funcţionarii din Primărie care dau m...

Read More

De ziua ta, V. Nikalaievici Sârbu!

Îţi doresc:

…să ţi se împlinească toate dorinţele, mai puţin cele legate de concetăţenii mei;

…să n-ajungi să le insufli şi urmaşilor tăi dragostea ta sadică de popor şi Ţară;

…să te întorci într-un final la ocupaţia ta de suflet, cea de panificator, iar consătenii să nu-ţi mai identifice imaginea cu cea a unei umbre cu sacul în spate;

…să nu-l mai dezamăgeşti pe tătuca Lenin din cauza pupăciunilor cu colegul de breaslă „ÎPS” Vladimir (alias general Kantarean-KGB);

Read More

Stânga politică moldovenească – lustruitorii de serviciu ai politicii externe ruseşti

Ultima perioadă ne-a oferit evenimente politice din plin, iar subiectul moştenitoarei de drept a URSS-ului care s-a declarat a fi Rusia, a revenit în dezbaterea publică într-o nouă ipostază, cea cunoscută şi acceptată de întreaga lume civilizată, inclusiv de generaţiile post-sovietice.

În acest context, având în vedere că politica dusă de cele 3 partide AIE anti-comuniste (nu pun la socoteală şi PD-ul lui Diacov/Lupu, la fel cum nu l-a pus la socoteală nici C. Tănase atunci când recunoştea că a susţinut partidele anti-comuniste în campanile de anul trecut) are o componentă puternică pro-occidentală, jocul democratic a determinat orientarea celorlalte forţe politice către est, iar estul înseamnă pentru noi Rusia.

RM este un stat cu regim democratic, ceea...

Read More

Comunicat al LSBR de 27 august, ziua Proclamării Independenței R.Moldova față de URSS

4965

Având în vedere că în data de 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma primelor alegeri libere și democratice de după ocupația sovietică, a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, Liga Studenților Basarabeni din România se declară solidară cu principiile acesteia și vine să felicite toți cetățenii moldoveni cu această ocazie.

Considerăm că adoptarea Declarației a reprezentat un eveniment istoric esențial pentru destinul românilor basarabeni, dar și pentru minoritățile etnice care locuiau în acea perioadă pe teritoriul viitorului stat Republica Moldova.

Actul de independență este cu atât mai important, cu cât, vorbind în numele populației care l-a ales, primul Parlament al RM a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov,...

Read More

Simion Mehedinți despre națiune, limbă, tineret si glume metafizice – material foarte actual

simion-mehedintiAm descoperit o lucrare a geografului si geopoliticianului roman Simion Mehedinti (Poporul, Editura Albatros, Bucuresti: 2002). Dincolo de valoarea materialului ca si continut reprezentativ al acelei perioade, trebuie sa spun ca am redescoperit niste adevaruri foarte actuale si foarte clar enuntate. Am hotarat ca cele expuse mai jos, citate din opera carturarului roman, si-ar gasi negresit utilitatea in cazul in care ar fi citite si de ceilalti, cu precadere de catre tinerii romani. Sper sa atinga acea coarda sensibila a firii si acel simt uman al responsabilitatii pe care sunt sigur ca il avem cu totii.

 

Natiunea este granita din urma a fratiei efective.

Opinia publica nu e un criteriu al valorilor...

Read More

Grigore Vieru: În Basarabia, armata a 15-a, limba moldovenească, bate în retragere

grigore-vieru-1

Grigore Vieru, poetul nostru de suflet, a trecut în galaxia geniilor. A plecat pe raza strălucitoare a unei stele, după ce a participat, cu mare bucurie, la o sărbătoare închinată lui Eminescu, de ziua lui.

În urmă cu mai mulţi ani, am avut deosebitul privilegiu de a discuta cu Poetul Grigore Vieru. La ediţia din vara anului 1995 a Universităţii de Vară „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, Grigore Vieru a fost prezent chiar în ziua deschiderii festive a cursurilor. Apreciatul poet a rostit un emoţionant cuvânt prin care şi-a mărturisit dragostea aparte ce o avea pentru Nicolae Iorga, inclus de el în Abecedarul basarabean prin următoarea frază a înţeleptului savant: „Şarpele este primejdios nu pentru că muşcă, ci pentru că se ascunde să muşte”...

Read More

Mesaj de condoleante al asociatiilor de studenti basarabeni din Romania

grigore-vieruAsociatiie studentilor basarabeni din Romania isi exprima regretul profund pentru disparitia distinsului om de cultura, poet si aparator al limbii romane, Grigore Vieru.

O intreaga natiune este indurerata pentru ca cel care spunea Nu am moarte cu tine nimic, /  nici macar nu te urasc / O parte din mine as vrea sa-ti zic / La fel cum lumina pirasc. / Nu frica, nu teama, Mila de tine mi-i / Ca n-ai avut niciodata mama, / Ca n-ai avut niciodata copii… nu mai este.

Asociatiie studentilor basarabeni din Romania isi exprima compasiunea si transmit sincere condoleante familiei indurerate si tuturor celor care l-au cunoscut si iubit pe Grigore Vieru.

Dumnezeu sa-l ierte si sa-i odihneasca sufletul in pace!

 

GIRB Suceava

ASEB Oradea

GIB Cluj

LTB Galati (GI)

OSEB Sibiu (GI)

OSB Constanta

Read More

S-a stins din viata omul de cultura roman din Basarabia Vasile Vasilache

sursa: DTV

Read More