RM tagged posts

Marile teme ale celor doua mici campanii

Articol scris pentru revista Contrafort, nr. 9 – 10

Întrucât mai avem de așteptat până la alegerea aceluiași Parlament și aceluiași președinte, suntem nevoiți să discutăm despre cele două campanii mici, în locul uneia mari.

La fel ca și acum 2 ani, alegerile din România și RM vor avea loc în aceeași perioadă a anului. Dacă data trecută am avut parlamentare în stânga Prutului și prezidențiale în dreapta, acum situația s-a inversat. Pe 30 octombrie/11 noiembrie cetățenii moldoveni își vor alege președintele, iar pe 11 decembrie, cei români își vor delega reprezentanții în forul legislativ suprem. Printre cele câteva sute de parlamentari se vor regăsi și 6 reprezentanți ai românilor din afara granițelor...

Read More

Ce sa faci cand nu poti face nimic?

Am participat ieri la o dezbatere, care s-a transformat până la urmă într-o conferință. Aceasta a fost organizată de Fundația Universitară a Mării Negre, care devine una dintre cele mai importante organizații care promovează în spațiul public de pe cele două maluri subiectul relațiilor dintre România și RM. Din păcate, chiar dacă titlurile acestor evenimente variază de fiecare dată, având mult sens, chestiunile abordate sunt cam de fiecare dată aceleași. Ce-i drept, uneori updat-ate. Și discursurile unor vorbitori tot cam la fel sunt. Nu este neapărat o critică, or dacă lucrurile stagnează, este absolut firesc să stagneze și dinamica ideilor acelorași vorbitori. Partea bună a acestui tip de evenimente este că, de fiecare dată, există un key-speaker și speakeri ”mai puțin key”, însă noi, care reușesc să genereze idei originale. Plus-valoarea evenimentelor este adusă, de cele mai multe ori, anume datorită acestor contribuții.

De data aceasta, invitatul special a fost Alexandru Tănase, președinte al Curții Constituționale de la Chișinău și totodată fiul regretatului Constantin Tănase. În mod ironic, precedentul eveniment al Fundației la care am participat, l-a avut invitat special anume pe marele jurnalist. Acum, iată că l-am avut în fața noastră pe fiul acestuia; fapt simbolic ce mă duce cu gândul la respectul pe care îl merită această familie, pe de o parte, dar și la criza demografică în care ne zbatem de când ne știm. Mi-am amintit și de prietenii mei de la Chișinău, care îmi spun că pur și simplu nu ai cu cine lucra. Unii au emigrat recent, alții li s-au alăturat familiilor migrate mai demult, pe vremea agrarienilor sau a comuniștilor, ceilalți au potențial, dar nu mai au chef de nimic, fiind demoralizați de cleptomania și nesimțirea celor de la putere, iar cei din urmă, pur și simplu s-au alcoolizat sau s-au schimbat, sub amprenta mediului în care locuiesc, încât, pentru a-i urni de pe loc, ar trebui să faci cu ei reeducare.

Read More

Minoritatile noastre cele manipulate

Site oficial-TaracliaSuntem obișnuiți, de când ne știm, să depindem de alte popoare și state, cam sub toate aspectele. Recent, am mai primit o palmă peste obrazul întors de atâtea ori, prin care stângiștii au făcut primul pas spre formalizarea unui nou act de separatism, accentuându-ne dependența. Chiar dacă ne-am fi așteptat ca tendințele separatiste să se amplifice în nord, respectiv în regiunile cu minorități rusești și ucrainene, situația geopolitică i-a determinat pe cei de la Kremlin să apese butonul roșu pe care scrie Sud, în loc de Nord. Or, prioritatea esticilor este, în aceste momente, pregătirea terenului pentru mărșăluirea către regiunea Odesa, ocuparea căreia ar fi mult mai accesibilă decât ocuparea regiunilor Cernăuți și Vinița, de exemplu.

Flirtul Moscovei cu Taraclia, pe care o iau mai mereu la pachet cu Găgăuzia, are origini mai vechi, bazându-se în mare parte pe anexarea de la 1812 și rusificarea care a urmat. Periodic, însă, solii moscoviți au tot zgândărit sentimentele localnicilor dezinformați și ale conducerii proeuropene de la Chișinău. De exemplu, în 2014, ambasadorul rus Muhametșin a declarat că Găgăuzia și Taraclia merită mai multă atenție, în aceste două regiuni existând ”modele pozitive, demne de urmat”. La ce fel de atenție și modele s-a referit oficialul cred că este evident, afirmația fiind urmată imediat de oda președintelui raionului Taraclia, care a amintit de populația preponderent rusofonă din regiune. Rusofonă, dar nu și rusă, ar trebui să adăugăm noi, ceea ce ar trebui să conteze într-un stat ”cu statalitate”.

Read More

Tot mult prea departe unii de alții

Odată cu debarcarea comuniștilor de la guvernare în 2009, dar mai ales după validarea alegerilor parlamentare din 2010, relațiile dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului au început să revină la normal.

Și nici măcar n-a fost nevoie de eforturi, ci doar de abolirea măsurilor de izolare a populației republicii luate de comuniști în perioada 2001-2009. Asta, bineînțeles, în timp ce mai-marii partidului unic se plimbau prin țările europene, unii dintre ei având chiar și pașapoarte românești. Am ajuns, astfel, ca în 2014 să ne simțim mai apropiați ca niciodată unii de alții. Totuși, pentru foarte mulți dintre noi, în special pentru cei care traversează săptămânal sau lunar frontiera, apropierea rămâne insuficientă.

Este, cel mai probabil, o chestiune de repere. De exemplu, reperul meu de apropiere nu poate fi altul decât România interbelică. Aceasta a fost singura perioadă din istoria noastră, care a consemnat existența și funcționarea națiunii române într-un corp unitar,

Read More

Vom avea o republică europeană! (interviu)

Interviu cu comentatorul  cotidianului „Timpul”, Tudor Cojocariu. Apropierea Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius este intens comentată de întreaga presă din Republica Moldova şi nu numai. Momentul istoric decisiv înseamnă şi un prilej de reflecţie profundă, dar şi de analiza pertinentă a viitorului republicii de peste Prut. Interviul următor surprinde punctul de vedere al unuia dintre cei mai buni editorialişti şi comentatori din Republica Moldova – Tudor Cojocariu. Originar din Chişinău şi absolvent al SNSPA – profilul Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, Tudor Cojocariu are o bogată activitate publicistică, iar în prezent este Responsabil Proiecte la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Reporter: Sunteţi unul din comentatorii aplicaţi ai presei moldovene, de altfel o presă excelentă şi profesionistă, cum poate nu există în multe ţări europene şi totodată lucraţi pentru fraţii noştri români de pretutindeni la DPRRP. Cum se vede, domnule Cojocariu, Europa, prin ochii unui comentator ca dumneavostră?

Tudor Cojocariu: Vă mulţumesc pentru aprecieri, dar aşa cum menţionaţi chiar dvs., presa din Republica Moldova nu duce lipsă de comentatori aplicaţi. Aceştia însă au avut posibilitatea de a se manifesta plenar abia după debarcarea comuniştilor pro-sovietici de la putere în primăvara-vara lui 2009.

Read More

Europenizarea doar de dragul nostru

Aflându-mă la o conferinţă desfăşurată în Munchen, alături de alţi tineri din toate statele riverane Mării Negre, am avut oportunitatea de a discuta cu o serie de profesori, experţi şi factori de decizie europeni, privind politica de extindere a Uniunii Europene şi recentele evoluţii din estul Europei. Nu voi face referire la numele interlocutorilor, având în vedere regulile evenimentului, dar vă voi împărtăşi, în schimb, principalele concluzii ale dezbaterilor.

Aşadar, Uniunea Europeană urmează, în mod inevitabil, să se extindă spre est, lucru care se va întâmpla în mod firesc, odată cu dezvoltarea statelor din vecinătate şi racordarea lor treptată la mecanismele europene în domeniul economic, financiar, politic, social şi nu, în ultimul rând, valoric.

Read More

UE, normal!

Încă de la declararea Independenţei sale simbolice, Republica Moldova s-a confruntat cu un dualism pervers în ceea ce priveşte însuşirea valorilor necesare fondării unui stat valid. Sursele celor 2 pachete de valori, spaţiile vestic şi estic (noi situându-ne exact între ele), s-au tot opus de zeci de ani. Şi se vor mai opune. În toată schema asta, poporul român, în special partea de popor dintre Prut şi Nistru, a tot oscilat, urmărindu-şi interesele de conservare a naţiunii, fie şi cu riscul apariţiei unor graniţe temporare de colo-colo în integralitatea spaţiului său. Şi e firesc să fie aşa.

Prin urmare, în acest moment avem o populaţie românească concentrată majoritar şi formal în 2 state, respectiv România şi RM. Mai avem comunităţile româneşti din jurul graniţelor celor 2 entităţi statale, respectiv din Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria; şi mai avem diaspora românească (cetăţeni ai României şi ai RM, dar şi etnici români fără cetăţenie, care tot din diasporă fac parte). Ei bine, viziunea globală asupra actualei stări de fapt, ne arăta că, în pofida faptului că românii sunt europeni, doar o parte dintre aceştia (majoritatea, ce-i drept) sunt şi cetăţeni europeni. Prin urmare, acceptarea actualei

Read More

Cine n-are torţionari comunişti, să şi-i caute

Zilele trecute am fost cu toţii martorii unui eveniment fără precedent în istoria românilor, respectiv punerea sub acuzare a unui fost comandant de penitenciar din perioada comunistă pentru săvârşirea infracţiunii de genocid. În urma cercetărilor efectuate de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memorie a Exilului Românesc (IICCMER), torţionarul Alexandru Vişinescu, a fost înştiinţat de către procurorii privind acuzarea care i se aduce.

Cazul a provocat un interes major în România, spre surprinderea mai multor poli de opinie, care au recunoscut că se aşteptau la o trecere sub tăcere şi a acestui eveniment de interes public, aşa cum au mai fost puse multe altele, tot incomode, până acum.

Însemnătatea faptului decurge din următoarele câteva caracteristici, fără a ne opri la toate. Este pentru prima oară când IICCMER reuşeşte să obţină punerea sub acuzare a unui individ

Read More

Biserica ne dă lecții de business ”pas cu pas”

Toată lumea știe că biserica încalcă legea prin evaziune fiscală grosolană, în valoare de milioane de euro, în urmă acumulărilor de pe la tot felul de ceremonii profanate de cei mai mulți dintre reprezentanții acesteia. Fiecare dintre noi a fost nevoit să dea mită, bacșiș, atenții (i.e. bani neimpozitați) clerului bisericii din RM sau România, sau altora, pentru ca aceștia să-și facă treaba pentru care sunt plătiți de stat, chiar dacă au statut legal de asociație obștească (RM), sau organizație non-guvernamentală (România). Fiecare dintre noi a cedat măcar odată-n viață în fața unui individ care îi șoptea mai mult sau mai puțin blând la ureche, suma care urmează a fi percepută pentru serviciile aferente botezului, cununiei, înmormântării, sfințirii sau orice altă procesiune ”care se cade” să fie făcută.

Și fiecare dintre noi a făcut-o măcar odată-n viață, fără să-și pună întrebarea cât de moral, etic, sincer sau chiar legal, este gestul său. Presați de privirile iscoditoare ale participanților la procesiune, sau de cele acuzatoare ale babelor-expert, bocitoare sau

Read More

Pe 9 decembrie alegerea va fi simplă

Duminică, 9 decembrie, românii cu cetăţenie română din toată lumea sunt aşteptaţi la votare. Spre deosebire de 2008, pe vremea PDL(Băsescu-Boc)-UDMR(maghiari), de data asta vom avea mult mai multe secţii, respectiv 19, dintre care 15 în afara Chişinăului. Cu alte cuvinte, vom avea fiecare câte o secţie sub nas, sau cel puţin în raionul vecin. Iar pentru că afară e atât de frumos şi alb, avem cu atât mai puţine motive să lâncezim acasă în speranţa unui viitor mai bun. Nu putem să ignorăm alegerile din 9 decembrie, aşteptând ca România să ne audă, fără ca noi înşine să ne facem auziţi. Prin urmare, am face bine să participăm cu toţii la evenimentul de duminică. Dacă avem deja cetăţenie, votăm, iar dacă nu, îi îndemnăm pe cei care o au, să o facă. Civism se cheamă şi face bine.

Read More

Românismul, unionismul și aspirațiile europene ale R. Moldova

La Chişinău a avut loc masa rotundă „Românismul în perspectivă europeană”, organizată de Institutul de Studii Liberale de la Bucureşti, condus de candidatul în Senatul României Cristian David, vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale.

Evenimentul a reunit o serie de lideri de opinie de pe ambele maluri ale Prutului, din mai multe domenii de activitate.

Printre invitaţi s-au numărat fostul premier al R. Moldova Ion Sturza, directorul Institutului Cultural Român Chişinău, Valeriu Matei, directorul cotidianului TIMPUL, Constantin Tănase, analistul politic Anatol Ţăranu, ex-vicepremierul Victor Osipov, scriitorul Nicolae Dabija, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Corneliu Bichineţ, fostul deputat Nicolae Andronic şi alte personalități de orientare liberală şi europeană. Evenimentul a fost moderat de către expertul în drept constituţional şi coordonator de program în cadrul ISL

Read More

Ce-ar face un socialist cu o viză de UE?

Recentele acțiuni ale părților implicate în procesul de liberalizare a vizelor, dar și gesturile încurajatoare ale unor înalți oficiali europeni, mă fac să citesc într-o nouă cheie toate aceste vești bune.

În mod obișnuit, atunci când suntem martorii unor evenimente pozitive, ne gândim la efectul pe care acestea l-ar putea avea doar asupra noastră, omițându-i pe ceilalți, fie ei concetățeni, conaționali sau membri ai aceleiași comunități (inclusiv în sensul comunităților imaginate ale lui B. Anderson). Doar familia și grupurile primare tind să cadă sub incidența primelor emoții de bucurie sau entuziasm, asociate cu receptarea unor vești bune. Abia mai târziu s-ar putea ca bucuria aparent egoistă să-și extindă diapazonul către ceilalți de mai departe.

Către acești ceilalți de mai departe m-a dus și pe mine gândul, oricât de puțin dragi mi-ar fi și oricât de greu aș putea avea măcar și un singur lucru în comun cu ei. Și totuși, am. S-ar putea să fiu acuzat de lipsă de toleranță față

Read More

Cooperarea instituţională dintre România şi Republica Moldova: o nouă dezmorţire

Cooperarea dintre România şi Republica Moldova a cunoscut pe parcursul celor aproape 21 de ani de Independenţă a celei din urmă, urcuşuri şi coborâşuri. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre cooperarea instituţională, care a variat de cele mai multe ori în dependenţă de factorii politici. Dincolo de faptul că o asemenea abordare este oarecum moraliceşte incorectă, această inconstanţă a presupus inclusiv o eficienţă variabilă. Din fericire, precum remarca unul dintre oficialii bucureşteni în studiul De la relansarea relaţiei la acumularea restanţelor, elaborat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), „foarte multe activităţi de colaborare se fac în afara acordurilor, prin contacte directe instituţionale sau la nivelul experţilor”.

Cu siguranţă, acesta este unul dintre atu-urile statului român în raport cu alţi parteneri ai Republicii Moldova – comunitatea etno-lingvistică împărtăşită. Cu alte cuvinte, în condiţiile în care societatea din R. Moldova încă nu „suferă” prea mult de globalizare, iar majoritatea populaţiei, dar şi a funcţionarilor, nu vorbesc alte limbi decât româna şi rusa, factorul lingvistic este unul esenţial. Accentuez acest lucru din simplul motiv că, indiferent de intenţiile şi capacităţile

Read More

Lecție de cinism: auto-motivarea pentru deputați

Când nu mai credeam că politicienii mai pot veni cu niște insulte cu adevărat originale în adresa populației, iar prin urmare cu adevărat cinice, iată că ai noștri îmi demonstrează contrariul.

Neutrul și neutralizatorul grup Dodon, re-brand-uit în mai pomposul și maideperspectivul PSRM, urmat de ceilalți doi centriști (geopoliticește vorbind), Lupu și Filat, au venit cu o argumentare pe cât de cinică, pe atât de anecdotică. Inspirându-se, probabil, din teoriile psihologiei moderne, sau poate din cele sociologice clasice (vezi elitele-vulpi ale lui V.Pareto), cei 3 lideri de partide au venit cu propunerea ca data alegerilor prezidențiale din Parlament să fie numită înainte ca 61 de deputați să fi convenit asupra vreunei candidaturi. Motivul invocat fiind că pasul respectiv ”va impulsiona

Read More

Când a fi uniți înseamnă a nu gândi

Mă tot confrunt de câțiva ani buni cu un tip de poziționare a semenilor mei pe care îmi este greu să o accept, chiar dacă o înțeleg. Formele pe care le ia aceasta variază, dar ideea de bază poate fi concentrată în jurul unei singure variante: românii moldoveni originari din RM și care locuiesc în România(în continuare moldovenii), trebuie să fie uniți, să se abțină de la dezbateri contradictorii, să-și apere drepturile în raport cu instituțiile statului, creând un soi de front comun și solidar în raport cu românii din țară. În continuare voi argumenta motivele rezistenței mele.

Procesul de reintegrare e periclitat

În momentul în care un moldovean se asociază cu alți moldoveni în virtutea unor diferențe de origine geografică, mod de viață, ordine socială și alte asemenea elemente, poziționându-se în afara societății românești, acesta va fi perceput ca un străin și tratat ca atare. Integrarea nu se poate produce cu forța, prin urmare, deschiderea trebuie să vină din partea celui care vine din afara sistemului și care-și propune să se integreze. Deschidere din partea societății există, rămâne doar ca și moldovenii să transmită disponibilitate. Trebuie să ținem cont de faptul că reintegrarea românilor de pe cele 2 maluri ale Prutului este esențială și poate fi făcută efectiv doar la nivel interpersonal, după 200 de ani în care moldovenilor li s-a încercat scoaterea românismului din ei cu forcepsul de către ruși

Read More