uniunea europeana tagged posts

Libertatea, cea mai sigura cale spre Unire

Recent, o fostă parlamentară care va rămâne în istorie, alături de foștii săi colegi din PL, drept cea care a contribuit la recunoașterea limbii române drept limbă oficială în estul Moldovei istorice, a afirmat într-un interviu că Unirea nu mai este un subiect clandestin.

Trebuie să fim de acord cu dânsa, la fel cum trebuie să fim de acord cu faptul că, în afară de cei 8 ani de tristă amintire ai guvernării comunistoide, Unirea nici n-a fost un subiect clandestin.

Din contra, acest subiect era mereu adus în atenția publicului cu varii ocazii, unele potrivite, altele mai puțin. De exemplu, orice politician care se declara antirus, sau măcar proeuropean, era neapărat și unionist, fie și măcar declarativ, sau cel puțin etichetat ca atare de vreunul dintre „degetele de pe mâna Moscovei” de la acea vreme. Întotdeauna, de la Independență încoace, au existat grupuri care și-au asumat rolul de legitimi și, mai ales, unici promotori ai Unirii. De fiecare dată, proclamațiile erau încărcate de patos și mesianism, la fel cum, de fiecare dată liderii mai mari și mai mici ai acestor grupuri se acuzau reciproc de rele intenții, respectiv de dependență de aceeași Moscovă.

Read More

Minoritatile noastre cele manipulate

Site oficial-TaracliaSuntem obișnuiți, de când ne știm, să depindem de alte popoare și state, cam sub toate aspectele. Recent, am mai primit o palmă peste obrazul întors de atâtea ori, prin care stângiștii au făcut primul pas spre formalizarea unui nou act de separatism, accentuându-ne dependența. Chiar dacă ne-am fi așteptat ca tendințele separatiste să se amplifice în nord, respectiv în regiunile cu minorități rusești și ucrainene, situația geopolitică i-a determinat pe cei de la Kremlin să apese butonul roșu pe care scrie Sud, în loc de Nord. Or, prioritatea esticilor este, în aceste momente, pregătirea terenului pentru mărșăluirea către regiunea Odesa, ocuparea căreia ar fi mult mai accesibilă decât ocuparea regiunilor Cernăuți și Vinița, de exemplu.

Flirtul Moscovei cu Taraclia, pe care o iau mai mereu la pachet cu Găgăuzia, are origini mai vechi, bazându-se în mare parte pe anexarea de la 1812 și rusificarea care a urmat. Periodic, însă, solii moscoviți au tot zgândărit sentimentele localnicilor dezinformați și ale conducerii proeuropene de la Chișinău. De exemplu, în 2014, ambasadorul rus Muhametșin a declarat că Găgăuzia și Taraclia merită mai multă atenție, în aceste două regiuni existând ”modele pozitive, demne de urmat”. La ce fel de atenție și modele s-a referit oficialul cred că este evident, afirmația fiind urmată imediat de oda președintelui raionului Taraclia, care a amintit de populația preponderent rusofonă din regiune. Rusofonă, dar nu și rusă, ar trebui să adăugăm noi, ceea ce ar trebui să conteze într-un stat ”cu statalitate”.

Read More

(video) La multi asemenea ani!

2014 a fost pentru mine un an plin de activități, evenimente și schimbări.

Aveți aici reprezentarea video a unor fragmente dintre acestea, petrecute alături de colegii și colegele de la Asociația Convergențe Europene.

La mulți asemenea ani tuturor!

Read More

Semne bune prima sedinta are

Prima ședință a Parlamentului a fost marcată de discursuri fade, înțepături, provocări dodoniste, dar și de primele decizii înțelepte ale celor pe care i-am votat la 30 noiembrie.

Pornind de la premisa că i-am votat tocmai pentru ca Alianța pentru Integrare Europeană să continue sub forma AIE 3, deciziile celor 3 partide ne dau primele motive de bucurie. Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu au decis să se plaseze în fruntea fracțiunilor parlamentare ale PLDM, PD și PL, lăsând loc pentru perpetuarea Alianței, respectiv a parcursului european al republicii.

Între timp, Iurie Leancă a reiterat poziția PLDM de a-l propune în calitate de premier. A mai rămas ca PD să-l propună pe Igor Corman sau pe Adrian Candu la conducerea Parlamentului. Nici unul dintre cei 3 nu a primit vreo funcție în cadrul fracțiunilor lor parlamentare.

Read More

Asteptari uriase, actiuni iresponsabile

Duminică, românii de pretutindeni, inclusiv noi, am urmărit cu speranță învestirea în funcție a primului președinte liberal din istoria României, Klaus Iohannis. Evenimentul, mai mult simbolic decât hotărâtor în vreun sens, ne-a provocat emoții similare celor din noaptea lui 16 noiembrie, când așteptam rezultatele prezidențialelor. Având în vedere rezultatul de la secțiile din Republica Moldova (78% pentru Iohannis), mi s-au părut firești manifestările moldovenilor, indiferent de calitatea lor de dubli cetățeni, care au emanat satisfacție și optimism pe tot parcursul ceremoniei.

Atitudinea pozitivă a acestora, în deplină consonanță cu cea a conaționalilor din România și din diaspora, precum a fost și votul, în premieră, a fost catalizată de o realitate mai puțin fericită din stânga Prutului. Mă refer, bineînțeles, la înșelarea progresivă, dar nedefinitivă, a așteptărilor votanților proeuropeni de către PLDM, PL și PD. După 5 ani de guvernare plini de contraste, după 2 luni de campanie electorală istovitoare pentru toată lumea și un car de promisiuni proeuropene,

Read More

Fabricantii de gunoi din relatia romano-romana

Relația dintre România și Republica Moldova, dintre cele 2 state românești, sau, și mai fidel exprimat, relația româno-română, a fost mereu marcată de dezinformări, stereotipuri, prejudecăți și frustrări, pe care, generic, le putem numi dur, dar precis: gunoi.

Acest gunoi poate proveni din lene, rea-intenție, inconștiență, lăcomie, naivitate, sau necunoaștere. Pentru ca un gunoi să existe, el trebuie să fie fabricat. De aceea, trebuie să existe fabricanți de gunoi.

Fabricanții de gunoi sunt, de cele mai multe ori, parte a unui plan bine-definit, care este conceput în afara lor. Acțiunile lor sunt parte a unui lanț cursiv, cu

Read More

Prizonierii propriilor promisiuni

Acum, când scriu aceste rânduri, reprezentanții celor trei partide proeuropene încă negociază. Chiar dacă unul dintre liderii politici a încercat să ne explice că subiectul negocierilor îl constituie criteriile de asumare a responsabilităților, noi știm că în curând, cei trei lideri vor ieși în fața noastră cu aceleași „principii și valori” vagi din 2010/11.

Spun asta pentru că n-am văzut niciun comunicat oficial, asumat de întregul partid, sau și mai bine, de toate trei partide, prin care proeuropenii noștri să-și asume câteva principii elementare într-o democrație care se vrea europeană. Și nici măcar n-ar trebui să

Read More

Balti, intre frustrare si entuziasm

Am revenit recent de la Bălți, unde, timp de o săptămână am organizat mai multe evenimente publice și am participat la o serie de întâlniri cu oameni de toate categoriile (dacă putem împărți ființele umane în categorii).

Desigur, în tot acest răstimp am făcut și acolo ceea ce fac din 17 octombrie alături de colegii mei din Asociația Convergențe Europene și AC Pro-Basarabia și Bucovina. Adică, am promovat participarea activă la alegerile de duminică a proeuropenilor care, din varii motive încă n-au realizat că de data aceasta nu e vorba doar de partide, ci de interesul național.

Din interacțiunea pe care am avut-o cu bălțenii am înțeles următoarele lucruri, pentru unii banale, poate, dar de care trebuie să țină cont oricine vrea să aducă așa-zisa „capitală a nordului” pe făgașul european.

Read More

Europeni sau putinieni?

Am lansat recent o campanie prin care ne-am propus să promovăm participarea la vot în rândurile moldovenilor pro-europeni.

Scopul nostru principal reiese din însăşi denumirea campaniei, căreia noi, cei de la Asociaţia Convergenţe Europene, i-am zis EU Votez Pro-Europeni (www.euvotez.eu)! Simplu şi concis, la fel cum simplă şi concisă este şi intenţia studenţilor originari din RM, aflaţi la studii în România, care au lansat campania EU Votez! Cele două campanii se completează reciproc, având în vedere că prima se adresează locuitorilor din stânga Prutului, iar cea de a doua celor din dreapta.

Ambele grupuri de iniţiativă au, fără îndoială, cele mai nobile intenţii, pornind de la premisa că îşi vor dedica (a se citi sacrifica) propriul lor timp, efort şi

Read More

Reforma ca tendință

Conceptul de reformă este, în percepția publicului moldovean, similar celui de democrație și poate la fel de vechi.

Pe undeva, cele două concepte se și confundă. Nu este corect și cu atât mai mult științific, dar este un fapt. Conceptele sunt unele definitorii pentru întreaga lume civilizată și cu atât mai mult pentru estul Europei, unde, din cauza asimilării sensurilor acestora cu Uniunea Sovietică, comunalka, colhoz și alte asemenea noțiuni de tristă amintire, au început și ele să fie asociate cu dezamăgirea și deznădejdea. Aceste stări au fost generate de eșecurile unor guvernări, de demagogia unor politicieni și nu, în ultimul rând, de niște cetățeni care n-au știut să

Read More

Să ne bucurăm, totuşi, am devenit mai liberi

După o îndelungată perioadă în care veştile proaste n-au mai contenit să vină, în mare parte din cauza lăcomiei şi primitivismului rusesc de la graniţa de est, am primit şi o veste bună.

Decizia istorică, pentru că aşa a fost prezentată în presă, dar şi pentru că, fără îndoială, aşa şi este, de a liberaliza regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni, a venit tot din vest. Parlamentul European a devenit, fie şi pentru un scurt timp, instituţia cu cea mai luminoasă aură, contrastând-o de departe pe mult-prea-întunecata aură a Dumei ruseşti.

Observăm că aceste tendinţe contrastante capătă din ce în ce mai multă consistenţă, în mare parte pentru că sunt inderdependente. Adică, piaţa vinurilor din UE s-a deschis pentru că cea din Rusia s-a închis; la fel cum acum graniţele UE s-au deschis pentru că cele ale Rusiei s-au închis, trântindu-le uşa în nas unor categorii de muncitori moldoveni.

Read More

(Interviu pentru Timpul) Vom avea o republica europeana

Editorialistul Tudor Cojocariu: „Vom avea o Republică Europeană”Apropierea Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius este intens comentată de întreaga presă din Republica Moldova şi nu numai.

Momentul istoric decisiv înseamnă şi un prilej de reflecţie profundă, dar şi de analiza pertinentă a viitorului republicii de peste Prut.

Interviul următor surprinde punctul de vedere al unuia dintre cei mai buni editorialişti şi comentatori din Republica Moldova – Tudor Cojocariu. Originar din Chişinău şi absolvent al SNSPA – profilul Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, Tudor Cojocariu are o bogată activitate publicistică, iar în prezent este Responsabil Proiecte la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Read More

Uniunea Europeană nu înseamnă doar integrare economică, ci și valorică

Pentru că România este singurul stat din lume înconjurat de membrii etniei majoritare din respectivul stat, ar fi de așteptat ca acest spațiu național întins peste granițele legale actuale să beneficieze și de un spațiu informațional comun.

Ar fi de așteptat, dar din păcate, nici în 2013 nu am ajuns acolo. Din contra, suntem martorii unor curente informaționale organizate și pe alocuri agresive, venite din varii direcții și care nu servesc nimănui. Nici măcar unora dintre statele care găzduiesc minoritatea românească, care se pare că nu reușesc să părăsească paradigma naționalist-șovină, poziționând-o împotriva celei integraționist-europene.

Or, anume procesul de integrare vs. cel de izolare poate și trebuie să devină baza schimbării de atitudine și comportament al statelor gazdă față de minoritățile românești din jurul granițelor, dar și

Read More

In vino veritas: cine ne sunt dușmanii şi prietenii

Având în vedere că veştile bune sunt deseori stigmatizate într-o societate aflată într-o continuă goană a superficialului absurd, am considerat că este momentul să ne oprim puţin, să tragem aer în piept şi să încercăm să ne dumirim cu privire la evenimentele în a căror vâltoare ne tot pomenim fără să ne dăm seama la timp. Vestea bună care trebuie să ajungă la fiecare moldovean este că UE este alături de noi, iar pentru a înţelege în ce fel, e suficient să aibă ochi, urechi şi o minimă deschidere. Concret, cea mai recentă veste bună pentru toţi moldovenii este că producătorii noştri de vinuri vor avea acces liber şi deplin pe piaţa europeană.

Anunţată de către comisarul european pentru agricultură, românul Dacian Cioloş, vestea a venit ca o gură de aer proaspăt după o lungă şi sufocantă

Read More

Manipulările eurasiatice merg la sigur cu Mitropolia Moldovei

Există în Republica Moldova un şir de subiecte care nu vor păli prea curând şi care sunt prea greu de gestionat, fiind parte a intimităţii individului, de credinţele şi valorile sale. Atributele astea sunt cele mai rezistente schimbărilor de orice fel. Dintre aceste subiecte, subiectele cele mai disputate de către moldoveni par a fi cel al identităţii naţionale, cel al identităţii cetăţeneşti şi cel al identităţii religioase.

Iar pentru că de câţiva ani comportamentul celei mai puternice biserici din republică, Mitropolia Moldovei (MM, subordonată patriarhiei ruse) provoacă multe controverse, culminând cu vizita patriarhului Kiril, subiectul acestui articol se referă la cea de a treia.

Prima controversă a fost cea legată de lipsa de toleranţă a MM faţă de alte culte

Read More