urss tagged posts

Independenta dependentilor

Sursa: FacebookLa un moment dat, cândva zilele astea, Republica Moldova își va serba cei 25 de ani de Independență. Odată cu ea, oamenii rezonabili care țin cât de cât la această parte din țară, vor serba desprinderea ei oficială de creatura dubioasă numită convențional URSS. Aceiași oameni vor comemora în același timp și începutul marelui eșec. Adică tot Independența.

Ne numărăm printre puținele populații care comemorează dobândirea Independenței. Deși nu toți dintre noi o recunoaștem, preferând să credem că n-am fost naivi în 1991, când am avut aroganța de a crede că putem gestiona un ditamai teritoriul, neavând destulă educație, viziune, minte sau curaj. Explicația e simplă și ne trimite, din nou, către ceva ce nu suntem în stare să admitem cu toții...

Read More

Doua sarbatori prost intelese, dar fastuos serbate

La fel ca în fiecare an, sfârșitul lui august ne-a adus o mini-vacanță cu subînțeles socio-politic, prilejuită de Ziua Independenței față de URSS și de Ziua Limbii noastre cea Română. Și tot la fel ca în fiecare an, manifestațiile dedicate celor două sărbători, dar mai ales celei dintâi, au fost serbate grandios și au cuprins întregul teritoriu al tinerei republici.

Semnificațiile Independenței sunt răstălmăcite de toată lumea și nelumea, ajungând să fie elogiate până și de Voronin, Dodon sau Usatîi; indivizi care reprezintă prin tot ceea ce gândesc și fac ei toate cele de care am încercat noi să ne desprindem prin proclamarea Independenței. Servilismul, docilitatea, slugărnicia, umilința, exploatarea unor categorii sociale, etnice și politice în favoarea partidului unic moscovit și comunist, sunt elemente pe care, zi de zi, dar mai ales pe 27 august, ar fi trebuit să le condamnăm, nu să le proslăvim. Acesta este un reproș pe care i-l adresez susținătorului mediocru al celor trei indivizi, pe care nu l-a interesat niciodată adevăratele valori proclamate în Declarația de Independență și care, pur și simplu simte o durere acută în cot de fiecare dată când cineva îl instigă să mai pună mâna pe documente sau, generic, pe carte.

Read More

Minoritatile noastre cele manipulate

Site oficial-TaracliaSuntem obișnuiți, de când ne știm, să depindem de alte popoare și state, cam sub toate aspectele. Recent, am mai primit o palmă peste obrazul întors de atâtea ori, prin care stângiștii au făcut primul pas spre formalizarea unui nou act de separatism, accentuându-ne dependența. Chiar dacă ne-am fi așteptat ca tendințele separatiste să se amplifice în nord, respectiv în regiunile cu minorități rusești și ucrainene, situația geopolitică i-a determinat pe cei de la Kremlin să apese butonul roșu pe care scrie Sud, în loc de Nord. Or, prioritatea esticilor este, în aceste momente, pregătirea terenului pentru mărșăluirea către regiunea Odesa, ocuparea căreia ar fi mult mai accesibilă decât ocuparea regiunilor Cernăuți și Vinița, de exemplu.

Flirtul Moscovei cu Taraclia, pe care o iau mai mereu la pachet cu Găgăuzia, are origini mai vechi, bazându-se în mare parte pe anexarea de la 1812 și rusificarea care a urmat. Periodic, însă, solii moscoviți au tot zgândărit sentimentele localnicilor dezinformați și ale conducerii proeuropene de la Chișinău. De exemplu, în 2014, ambasadorul rus Muhametșin a declarat că Găgăuzia și Taraclia merită mai multă atenție, în aceste două regiuni existând ”modele pozitive, demne de urmat”. La ce fel de atenție și modele s-a referit oficialul cred că este evident, afirmația fiind urmată imediat de oda președintelui raionului Taraclia, care a amintit de populația preponderent rusofonă din regiune. Rusofonă, dar nu și rusă, ar trebui să adăugăm noi, ceea ce ar trebui să conteze într-un stat ”cu statalitate”.

Read More

Avantajele integrarii europene pentru unionisti. Cateva argumente

Marea Unire_hartaAstăzi se împlinesc 97 de ani de la reunirea estului Moldovei (Republica Democratică Moldovenească, conform statutului vremii) cu România (Regatul României), „de-a pururi și totdeauna” (conform Actului Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918). Pentru foarte mulți dintre noi, inclusiv pentru mine, evenimentul consfințit prin acest act a reprezentat mereu un reper și un ideal.

Noi toți ne dorim revenirea la acel status-quo de la 1918 din câteva motive rezonabile, evidente și chiar banale. De exemplu, ne dorim re-Unirea pentru ca să nu mai existe hotar pe Prut (am termina cu prezentarea pașapoartelor, controalele, timpul pierdut, taxele vamale); pentru ca să avem aceleași instituții care să funcționeze pe același teritoriu (să nu mai votăm de câteva ori în plus, să nu mai pierdem vremea cu campaniile electorale, să nu mai stabilim agende publice discordante, să nu mai irosim resurse cu organizarea administrativă și cu funcționărimea), pentru ca să avem manifestări comune ale culturii noastre comune (să nu mai sărbătorim două zile naționale, să nu mai avem trasee cultural-turistice diferite, să nu ne mai facem de râs chinuindu-ne să legitimăm existența unei națiuni moldovenești, căutând mituri, legende și simboluri culturale „naționale” moldovenești, să nu ne mai invităm unii pe alții, românii de pe ambele maluri, pe la evenimente, în calitate de „invitați internaționali”).

Și ar mai fi multe alte aspecte, de ordin spiritual și practic,

Read More

RM, proeuropenii si dreapta moldoveneasca au nevoie de AIE3

EU-MoldovaScriam ieri, pornind de la tabloul abstract pe care-l pictează de 7 săptămâni cei 3 lideri proeuropeni, că PCRM nu este un partid proeuropean. Premisa de la care porneam, însă, conform căreia PLDM, dar mai ales PD, n-ar fi avut nici o legătură cu PCRM încă de prin primăvară, s-ar putea dovedi doar parțial adevărată.

Dacă și-ar fi asumat viziunile și faptele, deschizând dezbaterile către societate, liderii noștri nu s-ar mai fi pomenit astăzi în rolul unor jongleri care caută sinonime joi pentru declarațiile făcute miercuri. Tabloul nu este doar abstract, ci și trist. Partidul Liberal Democrat riscă să facă greșeala care-i poate costa existența formațiunii așa cum o știm astăzi, dacă renunță la Leancă în funcția de premier.

Read More

Leviathanul nostru

Leviathanul nostruAm văzut recent Leviathan, care este și propunerea Rusiei pentru premiile Oscar din 2015. Acesta urmează să mai ruleze astăzi, luni, 12 ianuarie de la ora 19:30 și joi, 15 ianuarie, de la ora 16:00, la cinema Studio din București. Va ajunge probabil și în Republica Moldova, fiind un film rusesc. Nu are rost să-l critic ori să-l laud, pentru că nu sunt critic de film și pentru că sunt accesibile online zeci de critici de specialitate, majoritatea pozitive. Mă voi rezuma la a vi-l recomanda. Iată de ce.

Este remarcabilă măiestria realizatorilor prin care prezintă trăsăturile unei zestre sovietice nefericite, în care ne regăsim și noi, actuala RM, fosta RSSM. Filmul este util pentru că ne prezintă niște momente magnifice, în care ironizează fin și cu umor, prin replicile personajelor sale, micimea, grandomania și (non)caracterul corupt al liderilor politici ruși. Un alt element al zestrei se referă la dinamica relațiilor.

Read More

Bucurii dependente în Ziua Independenţei

La fel ca în fiecare an, fac tot ce-mi stă în putinţă ca de 27 august să mă aflu la Chişinău. Motivele sunt mai multe, dar mă voi referi în primul rând la cele legate de marcarea Independenţei RM faţă de URSS, petrecută pentru prima dată acum 23 de ani. În primul rând, îmi place să-i văd pe conaţionalii mei voioşi. Peste tot, de la pieţe, până la parcuri şi troleibuze, toată lumea pare mai voioasă. Iar eu cred că noi avem nevoie de voie bună. Atât statisticile, cât şi simţul comun ne comunică acelaşi lucru: moldovenii sunt nişte oameni posomorâţi în cea mai mare parte a timpului, frunţile şi expresiile feţelor noastre fiind brăzdate de griji, cute şi îndoieli. Sărbătorile sunt, prin urmare, un bun şi legitim prilej de a ne mai bucura de cel puţin (unii ar spune de cel mult) faptul că trăim.

Acesta ar trebui să fie rolul sărbătorilor, în primul rând, dincolo de meschinăriile consumerismului modern, de stimulenţii artificiali ai zâmbetelor de la TV, sau, mai ales, de încercările forţate ale unor autorităţi de a-şi îndreptăţi nişte funcţii în stat.

Read More

Recunoașterea cetățeniei române, spre o nouă etapă?

Scandalul în jurul cetățencei Irina Tarasiuc a regenerat o dezbatere pe alocuri neplăcută, dar necesară, privind modul în care România recunoaște (în lege încă se mai folosește termenul imprecis „redobândire”) cetățenia foștilor săi cetățeni, care și-au pierdut-o în urma ocupației sovietice din 28 iunie 1940.

Cele două afirmații ale respectivei, prin care individa a ridiculizat un act simbolic, esențial pentru identitatea câtorva zeci de milioane de români, iar pe de alta a batjocorit aceeași identitate românească a noilor ei concetățeni, reprezintă două dintre ideile-cheie regăsite în mentalitatea unor sute de mii de cetățeni moldoveni. Acești moldoveni pot fi de etnie rusă, ucraineană, tătară, găgăuză, română, sau pur și simplu oameni „fără etnie”, conform propriilor lor credințe.

Oricât le-ar plăcea unor corifei și zburători să vorbească despre un popor român integru din stânga Prutului, despre o speranță a resuscitării gloriei daco-romane de altădată, sau

Read More

To meeting or not to meeting?

Dilema enunțată în titlu („a merge sau a nu merge la manifestație?”) a devenit una comună pentru cei mai mulți dintre cetățenii moldoveni.

Chiar dacă inițiativa a provocat și altceva decât entuziasm și aplauze, controversa născută în jurul acesteia, voit sau involuntar, s-a dovedit a fi un instrument eficient de promovare. Cu doar câteva zile înaintea evenimentului, marile segmente de public deja și-au format opinia, iar celelalte vor alege, cel mai probabil chiar duminică dimineața, să urmeze unul dintre aceste segmente majore. În fond, alegerea e simplă: ori participi și mergi duminică în Piața Marii Adunări Naționale, ori nu participi și mergi oriunde altundeva.

Urmând modelul clasic de diviziune în societatea noastră, inclusiv de această dată ne-am împărțit în două mari categorii, fiecare cu subdiviziunile ei. Fiecare dintre aceste categorii, la fel cum va face și mitingul în sine, va transmite un mesaj către Uniunea Europeană. Acesta poate fi pozitiv sau negativ, dar

Read More

Cum se pupă naționalismul românesc și liberalismul moldovenesc

Startul parlamentarelor din România a redeschis un subiect marginal, dar foarte important, din zona politico-ideologică moldovenească. Mă refer la modul în care doctrinele sau obiectivele politice sporadice ale partidelor moldovenești converg cu cele din România și din occident, nu doar prin denumiri, ci și prin conținut. Tot soiul de îmbinări ale liberalismului cu social-democrația (PLDM), a conservatorismului cu social-democrația (PDM), sau a naționalismului (românesc, pentru că altul nu putem avea) cu liberalismul (PL și ocazional, PAD). Anume asupra celei din urmă simbioze mi-am propus să mă opresc, oferind câteva explicații ale acestui fenomen controversat și deseori contestat.

Teoreticieni ai naționalismului precum Charles King sau Lordul Acton vorbesc despre 2 tipuri de naționalism, care se diferențiază în următorul sens. În cazul naționalismului civic, dragostea de țară și sentimentul de solidaritate față de

Read More

Și dacă tu ai fi fost cel jefuit, răpit, bătut și scuipat?

Recent, 2 dintre autorii importanți de la noi au publicat 2 articole prin care reiau veșnicul subiect al crimelor comunismului sovietic. Materialele celor 2 accentuează egoismul celor care astăzi, în 2012, la 23 de ani de la prăbușirea regimului comunist sovietic, rămân preocupați de apologia fantomei și spălarea ne-regretatului. Rațiunea acestor poziționări schizoidice este aceeași și arată de ce după dispariția unui regim criminal, încă se mai găsesc apologeți ai decedatului: Rusia este urmașul de drept al URSS. Iar dacă fascismul a fost condamnat și asumat de țara de pe al cărei teritoriu a pornit flagelul, atunci soarta comunismului este de departe alta, chiar dacă daunele provocate umanității au fost cel puțin la fel de mari.

Autorii arată că acele îndemnuri la consens fără asumare, pe care le tot auzim din gurile unor ”bilingvi” incolori de toate vârstele

Read More

Unirea ca mobil

Pentru un segment de popor român dintre care unii cred că sunt altceva decât români și votează cu niște impostori ai comunismului (fie voroniștii, fie dodoniștii), Unirea nu înseamnă nimic bun. Nu contează cine, când, de ce, pentru ce și cum s-au unit sau se vor uni. Contează pentru ei doar că Unirea nu e de bine. Puțini își pot motiva coerent și logic atitudinea, iar cei care o fac de cele mai multe ori omit mai multe elemente esențiale, pornind de la premise false, chiar dacă pot fi bine-intenționați.

Exact din acest motiv, pentru cealaltă categorie din populația pruto-nistreană, care se întâmplă a fi și cea mai preumblată, informată, educată etc., dezbaterile cu prima categorie nu comportă o prea mare valoare. Și-apoi să fim serioși, valorile unui om se schimbă extrem de greu sau nu se schimbă deloc. Deseori avem impresia că interlocutorul

Read More

Istoria românilor, cea integrată

Dezbaterile privind denumirea obiectului de studiu care ar urma să fie predat din această toamnă în școlile și liceele noastre s-a inflamat odată cu declarațiile inițiale ale ministrului Șleahtițchi, care a transmis mesajul că urmează să trecem neîntârziat la studierea istoriei integrate. Atât a fost suficient pentru ca făgașul discuției să devieze de la conținut la forme. Au urmat declarații bătăioase venite din partea unor profesori, pedagogi, grupuri civice; au fost organizate proteste publice, au fost semnate petiții scrise și online etc. Așadar, a fost provocat un val masiv de reacții, unele dure, altele moderate, menite să condamne declarațiile și în ultimă instanță, acțiunile ministerului.

Printre contestatari s-au numărat intelectuali, tineri, elevi, pensionari și alte categorii sociale și de vârstă, ceea ce indică asupra unei sensibilități sporite a societății în legătură cu acest subiect. Nimic nou sub soare, or de 20 de ani încoace, cam cu din astea ne ocupăm și cam astea ne țin uniți ca cetățeni de experiment ai acestui stat, oricât de ironic ar suna.

Aparent, avem de a face cu 2 tabere adverse și, cel mai important, vizibile. Totuși, indiciile arată că taberele nu sunt chiar acele care ne sar în ochi la prima vedere. Cu alte cuvinte, de fapt nu există un ministru și un premier rău, 3 președinți de partide ignoranți

Read More

Cetăţeanul neturmentat, văzut din fotoliu

Motto: “Mai proşti ca moldovanii nu găseşti nicăieri pe lume.
Uniunea Europeană e lîngă noi şi turma plînge după ruskie!”
(Comentariu  trimis de către un telespectator în cadrul unui talk-show politic din RM)

Există premisele ca, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori în societăţile cu o clasă politică rămasă zestre din vremurile cele mai grele, cetăţenii care nu participă la actul legislativ sau de guvernare să le-o ia înainte politicienilor, emiţând idei care, dincolo de forma pe care o pot lua, demonstrează că au un conţinut mustind de laitmotive, uneori mult peste concluziile unor ore de discuţii seci ale unor actori publici care pur şi simplu „n-au de unde” sau „n-au cu ce”, dar în virtutea funcţiei pe care o au, trebuie să aibă şi o părere (...

Read More

Letonii, care înainte de a fi naţionalişti, sunt normali

Sunt în Letonia de câteva ore, iar cea mai importantă idee care îmi vine în minte şi care rezonează cu gândurile celorlalţi colegi ai mei, ţine de faptul că letonii au o demnitate naţională care până acum impresionează. Cineva îmi spunea: „Iată letonii sunt naţionalişti, nu ca noi!” Iar eu i-am răspuns: „Nu, letonii sunt normali, nu ca… ”.

Adevărul trebuie să fie dat drept exemplu. Odată asumat, acesta poate da bătăi de cap doar inconştienţilor sau celor care nu vor să fie sinceri cu ei înşişi. Altcineva îmi spunea: „Uite, polonii au întreprins măsurile economice şi sociale usturătoare atunci când şi-au permis, imediat după destrămarea URSS şi până în ’96, iar acum pot răsufla uşor, pentru că au o ţară înfloritoare...

Read More