Interviu cu deputatul PNL România, Alina Gorghiu: ”E nevoie de experiența studenților bursieri moldoveni, de capitalul de cunoștințe acumulat, exact în ideea reformării Republicii Moldova.”

Alina Gorghiu este jurist, deputat în Parlamentul României, reprezentant al Colegiului 22 din capitală, membru al PNL din 2002, www.alinagorghiu.ro.

”Mizam pe impactul pe care îl putea avea acțiunea asupra moldovenilor înșiși: să înțeleagă că nu sunt singuri.”

Tudor Cojocariu: Stimată doamnă deputat Gorghiu, în mai 2009, imediat după revoltele anti-comuniste de la Chișinău, organizați o dezbatere publică la Parlamentul României privind încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova (în continuare, RM). Acesta este unul dintre motivele pentru care ne-am dori să aflăm mai multe despre viziunile și activitatea Dvs. Ce v-a determinat atunci să veniți cu inițiativa respectivă și care erau rezultatele pe care mizați?

Alina Gorghiu: Era vorba atunci despre încălcarea drepturilor cetățenilor moldoveni, lucru intolerabil, la care ar fi trebuit să reacționeze mai mulți. M-a revoltat asta și m-a determinat să fac ceva. Aș face și astăzi la fel. Mizam pe sensibilizarea mai multor voci importante de la noi și, bineînteles, pe impactul pe care îl putea avea acțiunea asupra moldovenilor înșiși: să înțeleagă că nu sunt singuri.

T.C.: Devine din ce în ce mai clar că avântul reformator pe care l-a avut republica nu mai este același. Cum considerați, care sunt principalele cauze care au dus la această stare de fapt?

A.G.: Cred că este inevitabilă o acalmie de genul ăsta, după evenimentele de atunci. Lucrurile tind să se așeze… că nu o fac totdeauna în făgașul și ritmul dorit, e altceva. Acum, nici n-ar mai fi nevoie de un hei-rup-ism, ci pur și simplu de implicare și de voință. Faptul că atunci lumea și-a spus cuvântul, nu înseamnă că acum trebuie să aștepte rezolvarea de la alții. Cetățenii moldoveni trebuie să construiască în continuare ceea ce au început, obligând clasa politică să țină pasul.

”Cred că sunt și acum moldoveni cu imaginea total deformată despre realitatea curentă. Mass-media are un rol important aici și acum trebuie să și-l joace cât mai bine.”

T.C.: Dvs. unde, sau în ce domenii credeți că ar trebui să se intervină în primul rând și care ar fi cei mai importanți actori care ar trebui să-și asume continuarea și aprofundarea reformelor?

A.G.: Cred că, în continuare, nu se comunică suficient și eficient. Cred că sunt și acum moldoveni cu imaginea total deformată despre realitatea curentă. Mass-media are un rol important aici și acum trebuie să și-l joace cât mai bine. Societatea civilă, ONG-urile trebuie să intervină și ele tot la acest capitol. Justiția trebuie pusă pe un traseu firesc și tot ce înseamnă instituții ale statului. R. Moldova este un mecanism acum, care trebuie învățat să funcționeze normal și trebuie să accelereze ritmul reformelor, cu atenția sporită pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

”România poate doar să pledeze insistent pentru importanța unor principii ale democrației. În final, însă, moldoveanul decide în țara sa.”

T.C.: România a fost mereu, pe parcursul acestor 20 de ani de independență formală a RM, partenerul nostru cel mai important în procesul de democratizare. E adevărat că și nivelul apropierii a variat mereu, mai ales în dependență de partidele aflate la putere. Totuși, care credeți că s-ar cuveni să fie limitele implicării României și în ce zone?

A.G.: În mare, cred că România și-a înțeles corect statutul și a respectat limitele. Nu am văzut imixtiuni grave, așa cum nu am vazut abandonarea cauzei, aceea de a fi partenerul Moldovei, asa cum spuneți. Poate ar trebui să-și dea mai mult concursul în a susține reforma statului moldovean, prin schimburile bilaterale, experiența și asistența pe care o poate oferi în procesul de integrare în structurile europene. Însa nu poate și nu trebuie să influențeze alegerile pe care le fac cetățenii moldoveni. Poate doar să pledeze insistent pentru importanța unor principii ale democrației. În final, însă, moldoveanul decide în țara sa.

”E nevoie de experiența studenților bursieri moldoveni, de capitalul de cunoștințe acumulat, exact în ideea reformării Republicii Moldova.”

T.C.: Statul român și-a propus ca dincolo de susținerea politică și economică acordată republicii, să investească în românii proveniți din RM, cu precădere în tineri, prin burse, școli de vară, schimburi de experiență etc. Prin urmare, am ajuns ca astăzi să vorbim despre zeci, dacă nu sute de mii de tineri originari din stânga Prutului care locuiesc în România. Are PNL o politică sau o strategie dedicată acestui subiect?

A.G.: Avem o politica de susținere a tinerilor, în general, iar numărul burselor acordate de statul român trebuie, în opinia mea, să crească. Există însă o problemă: mulți bursieri abandonează școala în favoarea unui job temporar. Și e păcat. E nevoie de experiența lor, de capitalul de cunoștințe acumulat, exact în ideea reformării Republicii Moldova. Desigur, sunt foarte mulți tineri valoroși care aleg să se stabilizeze în România și au cariere de succes. Nu vă ascund că avem destui studenți, masteranzi sau tineri angajați din RM în PNL, spre exemplu. Chiar eu, la cabinetul parlamentar, lucrez cu tineri moldoveni, care mă țin la curent cu tot ce e nou dincolo de Prut.

”Îmi pasă și astazi de ceea ce se întâmplă în RM, pentru că nu suport politica indiferenței.

T.C.: Partidul Național Liberal din România este un partid membru al ELDR și al Internaționalei Liberale. La fel este și Partidul Liberal din RM. Cât de mult contează acest lucru în dinamica relațiilor dintre aceste 2 partide?

A.G.: Contează, desigur, pentru că nu mai este nevoie să ne convingem unii pe alții, ci plecăm de la aceleași principii, prin urmare evoluția noastră împreună este implicită. Și unii și ceilalți am crescut mult și am învățat și mai mult în urma intrării în „grupul mare liberal”.
Important este ca principiile și politicile Internaționalei liberale să fie respectate și susținute atunci când e nevoie.

T.C.: Vă numărați printre puținii demnitari de la București care manifestă sau au manifestat interes pentru RM. În același timp, sunteți recunoscută drept un ales al poporului care chiar intră în contact cu poporul. Mă refer la metodele liberale de a practica politica, respectiv la principiul ”A lucra la firul ierbii”, or Dvs. sunteți direct implicată în activitățile din sectorul care v-a delegat în Parlament. Ați putea să ne povestiți despre acest tip de abordare?

A.G.: Contează, cred, în primul rând felul politicianului de a fi. Natura mea este aceea de a lucra în echipă, de a ma implica în tot felul de acțiuni și de a avea rezultate în ceea ce aleg să fac. Ca parlamentar, nu puteam face altfel. Îmi place să îmi știu agenda încărcată de evenimente la mine în colegiu, de audiențe și apoi de probleme rezolvate, pe care oamenii mi le semnaleaza… De aceea am și reacționat și îmi pasă și astazi de ceea ce se întâmplă în RM, pentru că nu suport politica indiferenței.

Important, pentru politicianul de oriunde, este să nu se piardă legătura cu cetățeanul, tocmai de aceea rețeta mea de lucru are două componente majore: door to door (”de la ușă la ușă”) cel puțin o dată pe lună și audiențe săptămânale.

”Liberalismul v-ar apropia și mai mult de Europa și v-ar crește simțitor șansele la o democrație autentică.”

T.C.: Liberalismul este o doctrină care pune accent pe valorile europene, așa cum le știm astăzi. Asta se întâmplă inclusiv pentru că majoritatea valorilor Uniunii sunt de sorginte liberală, de fapt. Cum vedeți evoluția liberalismului în RM? Pot fi soluțiile liberale cele mai potrivite în vederea realizării aspirațiilor sale europene?

A.G.: În mod cert. Îmi doresc și vă doresc ca liberalismul să câștige cât mai mult teren și cât mai mulți votanți. Asa cum spuneați, acest lucru v-ar apropia și mai mult de Europa și v-ar crește simțitor șansele la o democrație autentică. În plus, liberalizarea economiei, atenția pentru întreprinzătorul privat generează bunăstare și un climat economic sănătos. E nevoie de muncă multă, însă. Și este nevoie de dăruire sută la sută a liberalilor moldoveni. Cauza este și frumoasă, dar și foarte grea.

”Nu întamplător R. Moldova a fost lăudată pentru ritmul reformelor și pentru succesul implementarii programelor din cadrul Parteneriatului Estic.” 

T.C.: S-a vehiculat mult noțiunea de ”poveste de succes a Parteneriatului Estic”, cu referire la RM. Cât de justificată vi se pare această apreciere și cât de mari sunt șansele ca aceasta să o continue în același fel?

A.G.: Cred cu toată convingerea că Parteneriatul Estic poate deveni, asa cum spuneti, “o poveste de succes”, și nu întamplător R. Moldova a fost lăudată pentru ritmul reformelor și pentru succesul implementarii programelor din cadrul acestui Parteneriat.
O astfel de platformă de cooperare a UE, destinată Armeniei, Azerbaijanului, Belarusului, Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei, dar și a altor state din fosta Uniune Sovietică, vine să întărească politicile și cooperarea regională, între state care au avut nu de puține ori divergențe de-a lungul istoriei comune, chiar și atunci când făceau parte din URSS.
Lansarea acestui parteneriat dovedește faptul că UE simte nevoia de aprofundare a relaţiilor cu vecinii din Est, întrucât securitatea, stabilitatea şi prosperitatea lor afectează tot mai mult Uniunea. Acordurile de liber schimb și înființarea unor regiuni speciale, precum ți liberalizarea regimului vizelor reprezintă proiecte viabile pentru ambele părți, cu atât mai mult cu cât toate aceste ţări, într-o măsură sau alta, implementează reforme politice, economice şi sociale.
Politicile faţă de aceste ţări trebuie să fie ferme, proactive şi inechivoce: prin Parteneriatul Estic, UE oferă partenerilor săi din Est susţinere concretă şi profundă pentru refomele democratice şi pentru liberalizarea pieţei, contribuind astfel la stabilitatea lor economică şi politică.

T.C.: Doamnă deputat Gorghiu, noi vă mulțumim pentru disponibilitatea Dvs. și vă dorim o cât mai mare potere de muncă și în continuare.

Interviu realizat de Tudor Cojocariu, pentru ARENA


2 comments to Interviu cu deputatul PNL România, Alina Gorghiu: ”E nevoie de experiența studenților bursieri moldoveni, de capitalul de cunoștințe acumulat, exact în ideea reformării Republicii Moldova.”

  • Brander  says:

    Nu am cont pe FB si nu pot comenta direct pe VoxReport la articolul
    “Bilingvismul antidemocratic și subordonarea majorităţii de către o minoritate” publicat de Tudor Cojocariu , de aceasta incerc sa postez comentariul meu aici .
    ——————

    Scopul imperiului ruso-sovietic a fost chiar din 1940 de-a ocupa aceste paminturi si a le rusifica. Schimbarea alfabetului romanesc cu cel kirilik a fost genogidul cultural, lasind lipsita de carti populatia ocupata, de tezaurul culturii nationale si universale. Mai mult a fost initiata o campanie razboinica contra a tot ce vine de peste Prut. Imperiul ruso-sovietic a urmarit ideia de-a rupe radacinile acestei populatii si a o transforma in homo-sovieticus cu limba rusa de baza. Uitati-va la o mare parte din moldoveni din Transnistria in care chiar si capetenia comunitatii moldovenilor de acolo este contra integrarii cu RM si se vede cu Rusia.
    Lipsita de cartile si comoara a tot cei romanesc oamenii bastinasi au fost pusi in situatia de a supravetui si de asta au invatat l.rusa. Sovieticii au decapitat populatia bastinasa de intelectuali si au adus din Rusia sunte de vagoane cu specialisti in constructia comunismului rosu. Iar continuarea carierei de viata pentru romanii moldoveni a fost astfel cladita ca doar daca cunosteai limba imperiala rusa se putea de ridicat pe scara.

    Bilingvismul nu este ceva precis ci pot fi interpretari de care vreai.
    Bilingvismul in stat nu inseamna neaparat invatarea a ambelor limbi. E sufficient sa cunosti doar una din ele. Vedeti de exemplu in Canada unde este oficial bilingvism: engleza si franceza. Sunt milioane care cunosc doar l. engleza si n-au nici o complexare din asta.

    • Tudor Cojocariu  says:

      Articolul meu nu are pretentia de a fi unul stiintific, chiar daca fac referire la pozitiile celor mai inalte foruri legitimate in domeniu pentru a-mi argumenta pozitia.
      Ca atare, m-am referit la bilingvism ca la un fenomen care se manifesta in societate indiferent de pozitia actorilor statali. De fapt, acestia nu au nici o pozitie si nici o manifestare in acest sens, cu exceptia membrilor unui partid si a unor ministri de profil.
      De asemenea, incurajez studierea si cunoasterea cator mai multe limbi straine, dar in acelasi timp constientizarea si asumarea limbii nationale si a statutului (formal sau informal) ei firesc in societate.
      Mai mult, nu consider relevant exemplul Canadei, pentru ca premisele care au dus la actuala stare de fapt din acea tara nu se compara cu cele care au generat situatia dubioasa din republica noastra.

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>