Alexandru Tărâțeanu: Nu pot să fiu de acord cu scoaterea limbii române din școli!

”Nu pot să fiu de acord cu scoaterea limbii române din școli, precum nu pot fi de acord nici colegii mei sau profesorii. Asta ar însemna să ni se încalce un drept fundamental – cel de a învăța în limba maternă, care este româna.”

  Alexandru Tărâțeanu este un tânăr român bucovinean, elev la gimnaziul românesc și la școala muzicală din Cernăuți. Copil fiind, a avut darul muzicii și și-a urmat vocația astfel încât să ajungă să cânte la cel mai înalt nivel, promovând cultura, muzica populară și totodată pentru a demonstra celor care încă se îndoiesc, că românii din zona Cernăuțiului, cei din raionul Herța, precum și cei din nordul Basarabiei își pot păstra limba, obiceiurile și identitatea în pofida tuturor greutăților la care au fost și sunt supuși în continuare.

Vă prezint în continuare un interviu realizat cu acest tânăr român, chiar cu o zi înaintea plecării sale la un mare concurs internațional desfășurat la Pitești.

                   Alexandru, te rog să-mi povestești despre părinții și buneii tăi, ce naționalitate au și locul unde s-au născut.

              Buneii mei din partea tatei sunt români din partea Sinăuților de Jos, locuiesc de foarte multă vreme acolo, iar părinții sunt prima generație din familia mea care au venit în oraș. Buneii din partea mamei locuiesc în satul Molnița, din raionul Herța, sat românesc, la fel cum este și acel al tatei.

              Unde îți faci studiile în momentul de față și ce ocupații mai ai în afară de școala?

              Din toamnă voi merge în clasa a zecea, în gimnaziul numărul 6 din Cernăuți. Este o instituție românească deschisă acum un an, pe baza fostei școli numărul 29. Mai studiez și pianul la școala muzicală numărul 1 din Cernăuți. Tocmai am terminat clasa a șaptea, solfegiu și clasa a treia vocal. Am frecventat 4 ani și cercul de dansuri populare ucrainești, deoarece până nu demult nu exista un cerc de dansuri românești. Recent însă s-a deschis unul în cadrul școlii, coordonat de domnul profesor Zabulică. Activitatea ne-o desfășurăm după terminarea orelor.

              Care este situația privind studierea limbii române în gimnaziul tău?

              Momentan, toate clasele sunt de limbă română și așa ne-am obișnuit să fie. Sper ca și în continuare acest lucru să rămână la fel. Desigur, limba ucraineană nu o studiem în limba română, mai ales că majoritatea elevilor cunosc bine ucrainiana. Facem și ore de limbă engleză. Avem atît un profesor ucrainean, cât și unul român.

              În gimnaziu, marcați cumva momentele importante din istoria românilor, precum cel de 1 decembrie, Ziua Naţională a tuturor românilor?

              În mod normal se desfășoară diverse evenimente cu ocazia sărbătorilor românești, însă majoritatea manifestațiilor au loc în oraș. De exemplu, Ziua Mărțișorului, Ziua Limbii Române – toate sunt momente care sunt marcate festiv.

              Cum vă simțiți, români fiind, într-un oraș în care se vorbește preponderent ucraineana? Există o tendință de izolare a tinerilor români de aici?

              Nu ne simțim izolați. Există colegi de ai mei ucrainieni sau ruși ai căror părinți au hotărât ca aceștia să-și facă studiile în limba română. Astfel, este inevitabil ca noi să interacționăm pe baza faptului că suntem colegi, fără a da prea multă importanță factorului etnic.

              Ce părere ai avea dacă s-ar scoate limba română de studiere din școli, pentru că din câte se știe, directivele Ministerului învățământului ucrainean au fost ca aceasta să fie înlocuită cu cea ucraineană?

              Eu nu pot fi de acord cu așa ceva, precum nu pot fi de acord nici colegii mei sau profesorii. Asta ar însemna să ni se încalce un drept fundamental – cel de a învăța în limba maternă, care este româna.

              Care sunt viziunile de viitor ale elevilor de vârsta ta de aici?

              Viziunile acestora sunt foarte diferite. Unii pleacă în Țară, alții rămân aici să își continue studiile la Universitatea din Cernăuți, iar unii ajung în Basarabia.

              Care ar fi motivele unui elev român bucovinean să-și continue studiile în altă parte decât aici?

              În primul rând, aceștia se orientează în dependență de calitatea studiilor.

              Care este pregătirea profesorilor români din zonă?

              Toți profesorii au studii superioare. Unii și le-au făcut în Țară, alții – aici și așa mai departe. În mod normal, dacă sunt născuți aici, tind să revină pentru a profesa și pentru a contribui la promovarea limbii române.

              Tu ce limbi vorbești?

              Cunosc limba română, ca limbă maternă, limba ucraineană și limba rusă. Cunosc puțin și engleza, dar nu suficient de bine.

              Care este limba de circulație în zonă?

              Te poți descurca oriunde vorbind doar rusește. În fond, atât ucraineana, cât și rusa fac parte din același grup de limbi, slavice.

              Câte școli de limbă română există în Cernăuți?

              Mai sunt patru școli: gimnaziul numărul 6, școala numărul 10, școala numărul 13 și școala numărul 17.

              Care este numărul elevilor din aceste școli, cu aproximație?

              Știu doar că în gimnzaiul numărul 6, unde învăț eu, au mai rămas doar puțin peste 350 de elevi, asta datorită schimbării opțiunii unora dintre elevii români care au preferat să învețe în școli ucrainene.

              De ce ar prefera un elev român să studieze într-o școală străină?

              Pentru că se face o propagandă intensă la nivel de părinți, dar și de copii, prin care se spune că limba română nu are nici un viitor aici și că un cetățean al Ucrainei ar trebui să cunoască mai curând limba de stat. Țin să repet totuși că majoritatea românilor cunosc deja limba de stat. Aceasta este de fapt politica de asimilare a etnicilor ne-ucraineni.

              Ce planuri ai pentru viitorul apropiat?

              Mi-aș dori să îmi continui studiile muzicale pentru a ajunge un bun dirijor, de mari orchestre. Încă nu știu unde voi face acest lucru, dar mai am doi ani la dispoziție pentru a hotărî.

              Din câte cunosc, participi la numeroase concursuri muzicale, atât locale, cât și internaționale, doar că în calitate de interpret, și nu ca dirijor. Cum se împacă aceste două direcții, diferite totuși?

              Știu doar că nu se exclud reciproc. Este important că sunt ambele din același domeniu, cel al muzicii.

              Ți-ai dori să te lansezi și în show-business, să-ți lansezi și un CD?

              Am deja un CD, ce-i drept fără să am vreun contract cu o casă de discuri. Conține 7 piese, atât ucrainești cât și românești. Autoarea versurilor este Victoria Volosciuk, o tânără ucraineancă, unele dintre ele fiind traduse în română de tatăl meu, Vasile Tărâțeanu. Materialul va fi dedicat zilei Cernăuțiului care, acum 600 de ani a fost menționat pentru prima dată într-un document al lui Alexandru cel Bun, domn al Țării Moldovei.

              Îți mulțumesc mult pentru interviu și sper să mai auzim de tine cât de curând.

              Și eu vă mulțumesc.

Tudor Cojocaru

Tudor Cojocariu

Development enthusiast | Marketing uplifter

2 thoughts on “Alexandru Tărâțeanu: Nu pot să fiu de acord cu scoaterea limbii române din școli!

  • 21/09/2008 at 4:08 pm
    Permalink

    Felicitari,ma bucur cind vad ca conationalii nostri nu uita ca sunt Romani si au curajul sasi afirme nationalitatea.Ei trebuiesc sustinuti si incurajati sunt parte din Romania,statul nostru trebuie sa faca mai mult pentru sustinerea lor cit si fiecare cetatean in parte ,daca vrem sa fim o natiune respectata.Inca o data felicitari.

    Reply
  • 21/09/2008 at 9:07 pm
    Permalink

    Multumesc, gigi.
    A fi roman in acea parte a Regatului reprezinta un adevarat eroism.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.