Category Comunism

Titlul acestui material nu este doar un îndemn, ci şi denumirea unei campanii de promovare a participării la vot a moldovenilor pro-europeni. Iniţiativa, la fel ca altele lansate până acum, printre care EU Votez Pro-Europeni! (ACE şi PBB), EU Votez Pro-Europa! (FAB România), Votul tău contează! (OSB Bucureşti), Te provoc să ieşi la vot! (OSB Timişoara) şi multe altele, porneşte din sânul societăţii civile.

Întrebarea firească, atunci când există câteva iniţiative având acelaşi scop, este De ce nu există doar o campanie? Răspunsul, la fel de firesc, este că fiecare dintre ele se desfăşoară altfel, au un alt public-ţintă şi implică oameni diferiţi. De exemplu, specificul campaniei #FăUnBineŢării pe #30noiembrie! este că susţinătorii acesteia creează mesaje video în care ei înşişi argumentează nevoia de a vota pro-europeni pe 30 noiembrie. Filmuleţele se

Am lansat recent o campanie prin care ne-am propus să promovăm participarea la vot în rândurile moldovenilor pro-europeni.

Scopul nostru principal reiese din însăşi denumirea campaniei, căreia noi, cei de la Asociaţia Convergenţe Europene, i-am zis EU Votez Pro-Europeni (www.euvotez.eu)! Simplu şi concis, la fel cum simplă şi concisă este şi intenţia studenţilor originari din RM, aflaţi la studii în România, care au lansat campania EU Votez! Cele două campanii se completează reciproc, având în vedere că prima se adresează locuitorilor din stânga Prutului, iar cea de a doua celor din dreapta.

Ambele grupuri de iniţiativă au, fără îndoială, cele mai nobile intenţii, pornind de la premisa că îşi vor dedica (a se citi sacrifica) propriul lor timp, efort şi

Există un șir de oameni care vorbesc și acum, după 74 de ani, despre ceea ce avea să devină una dintre cele mai sângeroase schimbări din viața noastră. Pe unii dintre ei îi vedem la televizor reprezentând partide, ONG-uri sau universități, pe alții îi citim prin ziare sau îi auzim la radio, reprezentându-se pe ei înșiși, așa cum mă reprezint și eu când scriu aceste rânduri. Pe cei mai mulți îi auzim chiar în propriul nostru anturaj, amintindu-ne pasager și posac de ziua în care a început coșmarul. Ferice de cei care mai au în preajmă oameni cu memoria trează.

Ni se reproșează că nu putem să lăsăm trecutul în pace, că nu suntem capabili să depășim momentul, că trebuie să renunțăm la istorie. Acest fel de reproșuri este, însă, stimulentul care ne face să insistăm. Pentru că noi știm bine un lucru pe care l-am învățat din experiența finlandezilor și balticilor, care au fost și ei cotropiți la un moment dat de aceași sovietici criminali; dar mai presus de toate, de propria conștiință umană pe care

Aşadar, cu o jumătate de an înainte de serbarea tradiţională a limbii române, pe 31 august, discuţiile privind monumentul Limbii Române iau avânt.

Publicul larg nu a ştiut până acum despre această iniţiativă a Academiei de Ştiinţe, fiind implicate doar persoanele care chiar au de a face cu edificarea acestuia. S-a respectat „bucătăria internă”, ceea ce face ca anunţarea lucrării câştigătoare să fie cu atât mai surprinzătoare, generând un şir de reacţii în spaţiul public. Iar dat fiind specificul subiectului, ne-am putea aştepta ca acesta să se inflameze în timpul apropiat, pe măsură ce avansează lucrările şi se iau decizii privind detaliile proiectului.

Având în vedere că lucrarea desemnată drept câştigătoare chiar arată bine şi se potriveşte, vorba unora dintre juraţi, cu imaginea Academiei, n-ar prea exista motive de dezbatere intensă. Ceea ce va genera, însă,