Category De dupa filme

Am văzut recent Leviathan, care este și propunerea Rusiei pentru premiile Oscar din 2015. Acesta urmează să mai ruleze astăzi, luni, 12 ianuarie de la ora 19:30 și joi, 15 ianuarie, de la ora 16:00, la cinema Studio din București. Va ajunge probabil și în Republica Moldova, fiind un film rusesc. Nu are rost să-l critic ori să-l laud, pentru că nu sunt critic de film și pentru că sunt accesibile online zeci de critici de specialitate, majoritatea pozitive. Mă voi rezuma la a vi-l recomanda. Iată de ce.

Este remarcabilă măiestria realizatorilor prin care prezintă trăsăturile unei zestre sovietice nefericite, în care ne regăsim și noi, actuala RM, fosta RSSM. Filmul este util pentru că ne prezintă niște momente magnifice, în care ironizează fin și cu umor, prin replicile personajelor sale, micimea, grandomania și (non)caracterul corupt al liderilor politici ruși. Un alt element al zestrei se referă la dinamica relațiilor.

În timp ce pâlcuri de semeni ai mei, în marea și smerita lor pioșenie de popor ortodox concentrația 95%, se dădeau de ceasul morții cu tot cu (,) costume  să bage-n sperieți vârstnicii de pe străzi care avuseseră ghinionul de a fi trecut pe lângă ei, eu umblam pe dealuri. Sau, mai bine-zis, După Dealuri. Producția semnată de cel mai aclamat regizor român al momentului, Cristian Mungiu, a provocat valuri imense la București și în toată țara, după ce a fost premiat la Cannes.

Premiera care s-a petrecut săptămâna trecută a fost intens mediatizată, participarea ridicată, iar cronicile în general, pozitive. Așa se face că orice film mai controversat de fel, cu excepția unor serii clasice precum Lord al inelelor, Harry Potter sau James Bond, adună o grămadă de lume, indiferent de gusturile marelor mase, care obișnuiesc să meargă la film sau la oricare alt eveniment cultural doar de dragul de a fi în pas cu lumea.

Ei bine, chiar dacă nu sunt un cinefil înrăit, cu atât mai mult un fan al lui Mungiu, filmul mi-a părut unul foarte greu,