Category Identitate națională

România, mai aproape ca niciodată

Scriam săptămâna trecută că odată cu izbucnirea violenţelor de pe Euromaidanul kievean, statutul R. Moldova a redevenit un subiect de primă mână pe agenda publică din România. N-am mai beneficiat de atâta atenţie de când un realizator de la B1 TV i-a insultat pe toţi românii din stânga Prutului grămadă, iar unii dintre cei vizaţi au reacţionat, beneficiind la rândul lor de mediatizare.

Ei bine, am avut ocazia să particip recent, la o conferinţă publică privind integrarea europeană a Republicii Moldova, din perspectiva rezultatelor Summitului de la Vilnius, unde mi s-au reconfirmat cele afirmate. Evenimentul a fost găzduit de

Read More

Veştile proaste care dau bine

Republica Moldova este un subiect. Nu este doar un subiect al dreptului internaţional, de care unii estici nu ţin cont, ci şi un subiect de ştiri în România.

Ca regulă, pe piaţa media din România apar doar cele mai importante ştiri despre R. Moldova, având în vedere agenda publică şi aşa încărcată din statul vecin. Pe lângă aceste ştiri cu adevărat importante (preponderent politice, culturale şi economice), mai apar periodic materiale neimportante, dar aducătoare de audienţă, care pot privi manifestările exotice ale turiştilor moldoveni, petrecerile organizate de studenţii originari din stânga Prutului cu varii ocazii mai deocheate, sau cazurile de trecere frauduloasă a frontierei moldo-europene.

Odată cu resuscitarea Euromaidanului kievean de acum câteva luni, lucrurile au luat o turnură bună

Read More

Frica de noi înşine

Aşadar, cu o jumătate de an înainte de serbarea tradiţională a limbii române, pe 31 august, discuţiile privind monumentul Limbii Române iau avânt.

Publicul larg nu a ştiut până acum despre această iniţiativă a Academiei de Ştiinţe, fiind implicate doar persoanele care chiar au de a face cu edificarea acestuia. S-a respectat „bucătăria internă”, ceea ce face ca anunţarea lucrării câştigătoare să fie cu atât mai surprinzătoare, generând un şir de reacţii în spaţiul public. Iar dat fiind specificul subiectului, ne-am putea aştepta ca acesta să se inflameze în timpul apropiat, pe măsură ce avansează lucrările şi se iau decizii privind detaliile proiectului.

Având în vedere că lucrarea desemnată drept câştigătoare chiar arată bine şi se potriveşte, vorba unora dintre juraţi, cu imaginea Academiei, n-ar prea exista motive de dezbatere intensă. Ceea ce va genera, însă,

Read More

Dodonismele, aceşti paraziţi ai moldovenismului

După cum era de aşteptat, campania de conştientizare publică (raising awareness, să-i zicem) a cotidianului TIMPUL, „Vorbesc româneşte, sunt, deci, român!”, a provocat un val de reacţii în mai multe medii ale spaţiului public moldav. E drept că valul e la fel de pestriţ precum este şi societatea în care trăim, dar important este că acesta există. Şi e bine că e pestriţ, pentru că aşa e firesc să fie într-o societate democratică. Atitudinile, însă, care constituie până acum valul de reacţii, au arătat din nou cât de predispuşi suntem să o luăm pe „mai multe cărări”, omiţând esenţa campaniei.

Iar esenţa constă în promovarea unor realităţi general acceptate de comunitatea ştiinţifică: majoritatea cetăţenilor moldoveni sunt de etnie română şi vorbesc limba română. Sau invers, nici măcar nu contează. Important este că cei doi itemi din formularul de recensământ să fie completaţi cu acelaşi cuvânt-cheie: română, de cât mai mulţi respondenţi.

Puţin contează că austriecii vorbesc nemţeşte, canadienii franţuzeşte, iar americanii englezeşte. Sau că unii au mai eliminat o virgulă, alţii au mai schimbat ordinea cuvintelor din denumirea campaniei, iar ceilalţi pur şi simplu au evitat să se ralieze. Dar e bine şi aşa, cel puţin, atâta timp cât fiecare dintre noi îşi determină semenii să se informeze, să-şi stabilească repere corecte, să analizeze şi să se gândească bine ce vor răspunde când va veni vremea. E ca la vot, doar că la vot se aleg partide

Read More

Moldovean, deci român. Româneşte, deci tot român!

Într-o intervenţie radio de la finalul anului trecut fusesem rugat să enumăr principalele evenimente ale lui 2014, din punctul meu de vedere. Printre acestea se număra şi Recensământul populaţiei Republicii Moldova, programat pentru această primăvară.

Speram în acel moment, că discuţiile privind Recensământul vor fi iniţiate de către mai multe organisme, dar şi mai repede decât s-a întâmplat de fapt. Din păcate, însă, au fost puţini cei care au lansat asemenea dezbateri, cotidianul Timpul numărându-se printre primii dintre aceştia. Redacţia încearcă în continuare, prin materiale de presă şi apeluri civice. Anume apelurile civice îmi par cele mai importante, pentru că ne privesc pe toţi şi pentru că au legătură cu gradul nostru de responsabilitate. Denumirea apelului, care a luat inclusiv forma unei campanii publice, este Vorbesc româneşte, sunt, deci, român!

În mod absolut firesc, am decis să mă alătur campaniei, asumându-mi ideea centrală care se regăseşte chiar în titlul acestuia. De ce afirm că este o decizie firească? Pentru că mă consider un cetăţean responsabil al celor 2 state cu populaţie majoritar românească. Şi când spun asta, mă refer la etnie. Recensământul are, aşadar, legătură, inclusiv cu etnia populaţiei RM. Este un fapt normal, caracteristic şi celorlate state

Read More

Războiul surdomut al ciudei noastre

De parcă n-ar fi fost destul că nu ne putem cunoaşte şi mai ales recunoaşte unii pe alţii, după atâţia ani de ocupaţie, deportări şi alte inginerii sociale perverse, ne-am pomenit recent în faţa unei noi manifestări nefericite.

Respectiva manifestare, mediată de presă, ce-i drept, are un impact dincolo de mass-media, marcând conştiinţe, schimbând comportamente şi determinând atitudini. Grav este că ea ne face să reacţionăm emotiv, fără a ţine cont de nişte piese esenţiale din marele puzzle. Apar reacţii, care determină alte reacţii mai mult sau mai puţin emotive sau îndreptăţite, creându-se astfel un lanţ viciat şi vicios.

În momentul redactării acestui material, spaţiul mediatic din cele două state româneşti colcăie de reacţii, contra-reacţii şi reacţii la contra-reacţii, toate în urma ieşirii unui personaj de presă de la Bucureşti, care a lansat o serie de insulte furibunde la adresa românilor din stânga Prutului. Mai degrabă necunoscut acestora din urmă, individul ar fi rămas aşa dacă nu s-ar fi dezlănţuit în cel mai josnic mod, făcând uz de insulte, jigniri şi judecăţi de valoare deranjante pentru orice fiinţă umană în deplinătatea facultăţilor ei. Tot în acelaşi moment al redactării textului, importanţa gestului personajului este deja augmentată de multe ori,

Read More

Românescul de dinaintea rusescului şi românul de după rus

Fiecare sfârşit de an readuce în dezbaterea publică, dar şi în discuţiile familiare, subiectul Crăciunului, sau mai bine-zis a „Crăciunurilor”.

Contrar specificului sărbătorii, încărcat de semnificaţii spirituale şi familiale, dezbaterea s-a purtat în termenii obişnuiţi, adică în cei ai cinismului, egoismului şi superficialităţii. Cu mici excepţii (vezi articolul Victoriei Nedelciuc de pe soros.ro şi studiul Olgăi Cojocaru de pe theblacksea.eu), atitudinile actorilor implicaţi au conţinut o doză prea mare de isterie şi nerăbdare.

Mă refer, în primul rând, la actorii politici, care, în buna tradiţie est-europeană, au generat şi în 2013 conflicte geopolitice artificiale pornind de la chestiuni prin definiţie socioculturale. Pe de o parte, am văzut cum liberalii au profitat de ocazie, impunându-şi punctul de vedere în faţa membrilor şovăielnici ai coaliţiei proeuropene, consolidând simpatiile unei categorii de public faţă de partidele lor. Pe de altă parte, am văzut cum comuniştii au ratat ocazia să tacă, insultând agresiv,

Read More

Vom avea o republică europeană! (interviu)

Interviu cu comentatorul  cotidianului „Timpul”, Tudor Cojocariu. Apropierea Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius este intens comentată de întreaga presă din Republica Moldova şi nu numai. Momentul istoric decisiv înseamnă şi un prilej de reflecţie profundă, dar şi de analiza pertinentă a viitorului republicii de peste Prut. Interviul următor surprinde punctul de vedere al unuia dintre cei mai buni editorialişti şi comentatori din Republica Moldova – Tudor Cojocariu. Originar din Chişinău şi absolvent al SNSPA – profilul Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, Tudor Cojocariu are o bogată activitate publicistică, iar în prezent este Responsabil Proiecte la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Reporter: Sunteţi unul din comentatorii aplicaţi ai presei moldovene, de altfel o presă excelentă şi profesionistă, cum poate nu există în multe ţări europene şi totodată lucraţi pentru fraţii noştri români de pretutindeni la DPRRP. Cum se vede, domnule Cojocariu, Europa, prin ochii unui comentator ca dumneavostră?

Tudor Cojocariu: Vă mulţumesc pentru aprecieri, dar aşa cum menţionaţi chiar dvs., presa din Republica Moldova nu duce lipsă de comentatori aplicaţi. Aceştia însă au avut posibilitatea de a se manifesta plenar abia după debarcarea comuniştilor pro-sovietici de la putere în primăvara-vara lui 2009.

Read More

Uniunea Europeană nu înseamnă doar integrare economică, ci și valorică

Pentru că România este singurul stat din lume înconjurat de membrii etniei majoritare din respectivul stat, ar fi de așteptat ca acest spațiu național întins peste granițele legale actuale să beneficieze și de un spațiu informațional comun.

Ar fi de așteptat, dar din păcate, nici în 2013 nu am ajuns acolo. Din contra, suntem martorii unor curente informaționale organizate și pe alocuri agresive, venite din varii direcții și care nu servesc nimănui. Nici măcar unora dintre statele care găzduiesc minoritatea românească, care se pare că nu reușesc să părăsească paradigma naționalist-șovină, poziționând-o împotriva celei integraționist-europene.

Or, anume procesul de integrare vs. cel de izolare poate și trebuie să devină baza schimbării de atitudine și comportament al statelor gazdă față de minoritățile românești din jurul granițelor, dar și

Read More

UE, normal!

Încă de la declararea Independenţei sale simbolice, Republica Moldova s-a confruntat cu un dualism pervers în ceea ce priveşte însuşirea valorilor necesare fondării unui stat valid. Sursele celor 2 pachete de valori, spaţiile vestic şi estic (noi situându-ne exact între ele), s-au tot opus de zeci de ani. Şi se vor mai opune. În toată schema asta, poporul român, în special partea de popor dintre Prut şi Nistru, a tot oscilat, urmărindu-şi interesele de conservare a naţiunii, fie şi cu riscul apariţiei unor graniţe temporare de colo-colo în integralitatea spaţiului său. Şi e firesc să fie aşa.

Prin urmare, în acest moment avem o populaţie românească concentrată majoritar şi formal în 2 state, respectiv România şi RM. Mai avem comunităţile româneşti din jurul graniţelor celor 2 entităţi statale, respectiv din Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria; şi mai avem diaspora românească (cetăţeni ai României şi ai RM, dar şi etnici români fără cetăţenie, care tot din diasporă fac parte). Ei bine, viziunea globală asupra actualei stări de fapt, ne arăta că, în pofida faptului că românii sunt europeni, doar o parte dintre aceştia (majoritatea, ce-i drept) sunt şi cetăţeni europeni. Prin urmare, acceptarea actualei

Read More

Cum ne-am (re)cunoscut vecinii

Ieri s-a încheiat programul “Cunoaşte-ţi vecinii”, implementat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (MAE român). Pe parcursul unei săptămâni, 120 de studenţi bursieri etnici români originari din jurul graniţelor României (în continuare bursieri) au beneficiat de o experienţă unică, prin calitatea invitaţilor, disponibilităţii organizatorilor, dar şi a condiţiilor de cazare, masă şi transport oferite de către statul român (implicit contribuabilii cetăţeni români) prin intermediul DPRRP. Putem susţine, aşadar, după încheierea lucrărilor programului, că prima ediţie a programului a fost un succes. Nu mă voi opri asupra datelor oficiale privind programul, sau asupra discuţiilor purtate în plen, pentru că le puteţi regăsi aici: site-ul oficial al DPRRP aiciaici şi aici; RADOR aici și aici; Litoral TV aici;  Radio Vacanţa aici; Basarabeni.ro aici. În schimb, e important să accentuez câteva lucruri demne de reţinut, din punctul meu de vedere.

În primul rând, programul este unul unic. Este pentru prima dată când metodele de selecţie au fost transparente, participanţii fiind selectaţi în baza a 2 criterii rezonabile şi legitime. Primul, cel al performanţelor academice,

Read More

Le creăm condiții să-și învețe limba sau căutăm ”consens”?

Având în continuare mirosul prafului de pușcă sub nas și lista oficialilor noștri iubiți participanți la vânătoare ilegală sub ochi, mai multe surse media au readus recent în prim-plan o altă problemă cronică a societății noastre. De altfel, așa se întâmplă pe la noi, că problemele cronice se dezbat și se suprapun zilnic în viața rutinară, dar și în spațiul public. Că doar ne place să ne mințim și să le ținem sub preș.

Câțiva oficiali au avut ieri un schimb de replici referitor la obligativitatea cunoașterii limbii române de stat de către funcționarii publici plătiți din banii cetățenilor moldoveni a căror limbă oficială este, culmea, limba română de stat. Gestul impertinent (la fel ca și comportamentul obișnuit al individului autonomist) care a generat discuțiile, i-a aparținut bașcanului găgăuz Formuzal. Acesta a intervenit în discuții într-o limbă străină, adică ”pe rusește”. Primul care l-a atenționat pe membrul Guvernului că reprezintă un stat a cărui limbă oficială e româna, a fost președintele AȘM Duca, un personaj care cu toate păcatele sale, are meritul de a fi declarat data de 28 iunie 1940 drept zi a tristei ocupații sovietice, iar limba pe care o vorbesc toți membrii Guvernului cu excepția lui Formuzal, drept română. La o reacție decentă din partea lui Formuzal nu ne-am putea aștepta, cunoscându-i intențiile proaste

Read More

Forumul Românilor de Pretutindeni, de bine și de mai bine

Evenimentul a reunit lideri ai comunităților românești din întreaga lume, dar și o serie de importanți oameni din administrație și funcționari de stat, respectiv Titus Corlățean (ministru al afacerilor externe), Denisa Pătrașcu (secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției sociale), Georgian Pop (parlamentar și membru al Comisiei de dialog România-Ucraina), Natalia Intotero (ex-șef al Departamentului pentru Românii de pretutindeni și actual deputat), Victor Opaschi (secretar de stat în Ministerul Culturii), Dan Berindei (academician), precum și funcționari din Guvern.

Îmi e greu să vin cu obiecții sau critici privind organizarea evenimentului, întrucât am rămas cu impresia că tot ce a depins de organizatori a fost îndeplinit cu brio. Cele două „inovații” față de abordarea uzuală a instituțiilor, respectiv colaborarea cu o companie privată de consultanță, cât și mediul de desfășurare a activităților într-un hotel bine echipat au fost binevenite.

Read More

Reducerea decalajelor de percepție dintre România şi Ucraina – o scanare a prezentului

 

În luna mai a acestui an am făcut parte din echipa CRPE de organizare a Forumului Civic România-Ucraina, desfășurat în premieră la București. Între timp, am lucrat, alături de colegii mei, la un paper în care am ”fotografiat” percepțiile noastre despre ucraineni și a ucrainenilor despre noi. Vă invit aici să vedeți ce a ieșit (doar în engleză).

România vorbeşte tot mai mult despre relaţia cu Rusia dar pare să-şi ignore vecinul apropiat, Ucraina, cu care împărtăşeşte interese strategice comune. Din păcate însă, relația dintre România și Ucraina pare să fi rămas captivă unor neînțelegeri comune, în ciuda    intereselor solide împărtășite de cele două părţi.

Raportul „Reducerea decalajelor de percepţie – opinii de la Kiev şi Bucureşti” identifică şi explică o serie de percepţii negative şi detaliază posibile soluţii pentru ca diplomaţiile celor doua capitale să treacă la o agendă bilaterală consistentă şi să construiască un parteneriat bazat pe obiectivele strategice.

Centrul Român de Politici Europene şi Institute of World Policy (Ucraina) au organizat la București, Forumul Civic România-Ucraina (mai 2012), o primă ocazie pentru specialiștii români și ucraineni să privească dincolo de stereotipuri negative, percepțiile greșite și

Read More

Românismul, unionismul și aspirațiile europene ale R. Moldova

La Chişinău a avut loc masa rotundă „Românismul în perspectivă europeană”, organizată de Institutul de Studii Liberale de la Bucureşti, condus de candidatul în Senatul României Cristian David, vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale.

Evenimentul a reunit o serie de lideri de opinie de pe ambele maluri ale Prutului, din mai multe domenii de activitate.

Printre invitaţi s-au numărat fostul premier al R. Moldova Ion Sturza, directorul Institutului Cultural Român Chişinău, Valeriu Matei, directorul cotidianului TIMPUL, Constantin Tănase, analistul politic Anatol Ţăranu, ex-vicepremierul Victor Osipov, scriitorul Nicolae Dabija, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Corneliu Bichineţ, fostul deputat Nicolae Andronic şi alte personalități de orientare liberală şi europeană. Evenimentul a fost moderat de către expertul în drept constituţional şi coordonator de program în cadrul ISL

Read More