Category Identitate națională

Conflictul interetnic de lângă noi

Un profesor de geografie bălțean a fost demis pentru că i-a agresat verbal și i-a amenințat pe elevii săi. Sau, după cum motivează administrația școlii, profesorul a fost demis pentru comportamentul său „nepedagogic”.

„Farmecul” unui conflict interetnic este că orice am face, ne vom situa a priori de o parte sau alta a baricadei. Fie că ne plasăm noi înșine, fie că ne plasează alții, dar până la urmă, tot ne situăm undeva și cumva. Însă cum ne situăm depinde numai de noi. În ceea ce mă privește, eu mă aflu de aceeași parte a baricadei cu cei care știu că sunt români după etnie și naționalitate, moldoveni după regiunea natală și europeni după continentul și

Read More

Cum se pupă naționalismul românesc și liberalismul moldovenesc

Startul parlamentarelor din România a redeschis un subiect marginal, dar foarte important, din zona politico-ideologică moldovenească. Mă refer la modul în care doctrinele sau obiectivele politice sporadice ale partidelor moldovenești converg cu cele din România și din occident, nu doar prin denumiri, ci și prin conținut. Tot soiul de îmbinări ale liberalismului cu social-democrația (PLDM), a conservatorismului cu social-democrația (PDM), sau a naționalismului (românesc, pentru că altul nu putem avea) cu liberalismul (PL și ocazional, PAD). Anume asupra celei din urmă simbioze mi-am propus să mă opresc, oferind câteva explicații ale acestui fenomen controversat și deseori contestat.

Teoreticieni ai naționalismului precum Charles King sau Lordul Acton vorbesc despre 2 tipuri de naționalism, care se diferențiază în următorul sens. În cazul naționalismului civic, dragostea de țară și sentimentul de solidaritate față de

Read More

“Patriotisme” de sezon

„Patriotismele” senzaţionale nu pot fi decât de sezon; sau în cel mai bun caz, de conjunctură.

Acestea sunt neapărat emanaţia unor sensibilităţi mai mult sau mai puţin cultivate; şi chiar dacă sunt deseori sincere, arată de cele mai multe ori patetic.

Mă număr printre sutele de mii de români care îşi fac timp pentru a se aşeza în faţa televizorului atunci când se dă genericul din emisiunea căreia realizatorii i-au zis Vocea României. A fost la fel şi în cazul altor concepte televizate americăneşti, iar eu de fiecare dată am fost fericita lor victimă. Mai întâi, The Simpsons şiFuturama, apoi Family Guy şi Southpark, după care Seinfeld şi Friends. Şi chiar dacă nişte concepte precum este cel al Vocii României, sau al mai puţin reuşitelor Fabrica de Staruri şi X-Factor sunt uneori bombastice din cale-afară şi n-au nimic în comun cu umorul isteţ din serialele amintite, toate se pot mândri cu acelaşi lucru esenţial în felul lor: te fac să te simţi bine. Fie că o fac prin umor, fie prin

Read More

Ce-am învăţat de la ruşii ruşi

Desfăşurat într-o atmosferă obişnuită pentru un asemenea eveniment şi cu un aer care se voia (şi aproape că era) unul european, evenimentul a reunit reprezentanţi ai consiliilor de tineret, membri ai ONG-urilor de tineret din ţările membre, sau pur şi simplu tineri care au multe de-a face cu sectorul de tineret. Eu, personal, am ajuns acolo, pentru că am fost desemnat câştigătorul concursului de către autoritatea reprezentativă din România. Prin urmare, am fost membru în delegaţia acesteia. Ştiam că va fi reprezentată şi R. Moldova şi m-am bucurat să văd că din câteva zeci de participanţi eram în total șase români (doi ardeleni şi patru moldoveni, inclusiv unul care reprezenta biroul din Olanda al unei reţele internaţionale cu mii de membri în toată lumea).

Pe scurt, ne-au adunat pe toţi acolo din toate colţurile Europei (continentul, nu Uniunea) pentru a scoate ce-i mai bun din noi, având sarcina de a veni cu recomandări pentru conferinţa miniştrilor de tineret care urma să aibă loc după ce ne-am fi stors noi de ingeniozitate şi „inovativitate” pentru a aduce plusvaloare documentului final

Read More

Gata cu științificul și cu româna, democratul nr. 1 o ia de la capăt

Mă așteptam ca președintele (social)democraților moldoveni să se sucească în privința denumirii limbii române vorbite în stânga Prutului, acum, când discuțiile privind adoptarea unei noi Constituții au căpătat anvergura firească. Dar dacă de la un politician mă așteptam la așa ceva, nu mă aștept la același lucru și de la ceilalți democrați care sper că vor rupe tăcerea ne-democratică, trăgându-l elegant de mânecă pe cel care le este președinte. Altfel, mă tem că mult-așteptata reformă internă despre care vorbește prim-vicepreședintele Plahotniuc, va rămâne o închipuire sadică pentru membrii partidului. Nu văd unde poate ajunge un partid al cărui lider formal dă cu bățu-n baltă când vorbește despre niște chestiuni de cultură generală. E ca și cum ai spune că austriecii vorbesc limba austriacă, făcându-ți drum cu (,) coatele printre profesori, academicieni, lingviști, istorici, sociologi,

Read More

Cum să-i bucuri pe rusofili și ruși

Voi porni de la următoarele fapte, redate grosso modo.

• În RM, partidele importante se împart în trei categorii: unele care sunt adeptele aderării la Uniunea Europeană, altele care sunt adeptele aderării la Uniunea euro-asiatică și celelalte, care nu recunosc faptul c-ar face parte din primele două categorii.

• Ideologic, aceste partide se împart iarăși în trei categorii: unele liberal-democrate, altele conservator-democrate și celelalte social-democrate. Variațiunile acestora sunt admise și nu vorbim nicidecum în termeni absoluți, ci relativi.

• Electoratul poate fi împărțit și el în minimum trei categorii: cei care votează cu partidele prorusești, cei care votează cu partidele proeuropene și cei care votează cu partidele declarate antieuropene și antirusești (fie de sorginte anarhist-conservatoare, fie fără ideologie, program sau reprezentare, dar cu multă gălăgie

Read More

Consensul struțului (ne)democrat

Există în peisajul politic autohton un curent pe care unii l-au denumit centrist, alții – agrarian, iar ceilalți –democrat.

Evident, nici oamenii politici de centru (unde s-ar poziționa liberalii, dacă am fi în Germania), nici cei care susțin că agricultura e cea mai importantă ramură a economiei noastre, nici politicienii democrați (sau social-democrați, doctrinar vorbind), nu s-ar simți flatați de vreo comparație cu promotorii respectivului curent, pe care eu l-aș cataloga mai curând oportunist, decât toate cele trei etichete generice de mai sus.

Tot vorbim noi, uneori în cor, alteori pe la colțuri, despreintegrarea europeană, valori democratice, drepturi ale omului, stat de drept, libertatea de exprimare, supremația legii în stat; dar când ne vine și nouă rândul să acționăm, unii dintre noi o dau grav cu bâta-n baltă, lăsând să izbucnească aidoma unui vulcan

Read More

Ce-am învățat din lecția de la Bălți?

Dar n-am cum, pentru că ceea ce am văzut la Bălți nu merită asemenea calificative nobile precum este cel de „lecție”. Totuși, răspunsul scurt ar fi „nimic”. N-am învățat nimic, pentru că în loc de lecții am primit niște confirmări, probabil, inutile. Este ca și cum ai sta pe trotuar în preajma unei bălți de pe asfalt, în așteptarea unei mașini care va trece și te va stropi, doar pentru ca tu să poți exclama triumfalist că ți-ai învățat lecția și că nu o vei face. Doar că noroiul din bălțile de pe asfalt se mai spală, în timp ce imaginile groaznice cu sânge și pietre zburătoare din orașul Bălți se vor așeza frumos în conștiința tuturor celor care vor mai avea chef să-și exprime opțiunea identitară ne-rusească.

Știam că la noi acasă nu prea respiră democrația, nici în mințile cetățenilor, nici în ale autorităților. Și totuși, cei mai mulți dintre participanți au mizat pe forța plămânilor acesteia, crezând că își pot exprima liber opinia fără a o lua la

Read More

Ce-am învățat din lecția de la Bălți?

Dar n-am cum, pentru că ceea ce am văzut la Bălți nu merită asemenea calificative nobile precum este cel de „lecție”. Totuși, răspunsul scurt ar fi „nimic”. N-am învățat nimic, pentru că în loc de lecții am primit niște confirmări, probabil, inutile. Este ca și cum ai sta pe trotuar în preajma unei bălți de pe asfalt, în așteptarea unei mașini care va trece și te va stropi, doar pentru ca tu să poți exclama triumfalist că ți-ai învățat lecția și că nu o vei mai face. Doar că noroiul din bălțile de pe asfalt se mai spală, în timp ce imaginile groaznice cu sânge și pietre zburătoare din orașul Bălți se vor așeza frumos în conștiința tuturor celor care vor mai avea chef să-și exprime opțiunea identitară ne-rusească.
Știam că la noi acasă nu prea respiră democrația, nici în mințile cetățenilor, nici în ale autorităților. Și totuși, cei mai mulți dintre participanți au mizat pe forța plămânilor acesteia, crezând că își pot exprima liber opinia fără a o lua la ceafă.
Știam că la noi acasă statul de drept e ceva asemănător cu statul în poziție de drepți atunci când șeful îți ordonă să arunci

Read More

Atacatorii şi instigatorii de la Bălţi trebuie să fie pedepsiţi

Fiecare dintre noi are o viziune despre propria sa identitate, originea naţiunii din care face parte, situaţia politică, sau despre ceea ce este drept sau nedrept. Iar în RM unii au chiar mai multe viziuni despre cine este, istoria cărui popor vrea să o studieze, cine-i sunt prieteni sau duşmani sau ce limbă vorbeşte. Suntem obişnuiţi cu asta şi ştim şi care sunt cauzele, precum îi cunoaştem şi pe artizanii realităţii noastre imediate.

Ceea ce s-a întâmplat însă duminică la Bălţi, nu mai ţine de aceste treburi oarecum intime şi caracteristice nouă, românilor moldoveni. Ceea ce s-a întâmplat la Bălţi ţine de încălcarea flagrantă a unor legi dintr-un stat care vrea să fie democrat şi care mâine-poimâine va avea pretenţii de a primi statutul de candidat la Uniunea Europeană. Nu mă aştept de la nişte primate cu chipuri de om care se călcau pe picioare pentru o sticlă de bere aruncată de un şovin ipocrit să fie impresionaţi de regresarea RM pe calea democratizării. Dar mă aştept de la autorităţile noastre să reacţioneze în spiritul democraţiei şi a statului de drept. Cu alte cuvinte, mă aştept ca sălbaticii care au aruncat cu pietre în manifestanţii paşnici şi autorizaţi (inclusiv în copii şi bătrâni) să fie

Read More

Și dacă tu ai fi fost cel jefuit, răpit, bătut și scuipat?

Recent, 2 dintre autorii importanți de la noi au publicat 2 articole prin care reiau veșnicul subiect al crimelor comunismului sovietic. Materialele celor 2 accentuează egoismul celor care astăzi, în 2012, la 23 de ani de la prăbușirea regimului comunist sovietic, rămân preocupați de apologia fantomei și spălarea ne-regretatului. Rațiunea acestor poziționări schizoidice este aceeași și arată de ce după dispariția unui regim criminal, încă se mai găsesc apologeți ai decedatului: Rusia este urmașul de drept al URSS. Iar dacă fascismul a fost condamnat și asumat de țara de pe al cărei teritoriu a pornit flagelul, atunci soarta comunismului este de departe alta, chiar dacă daunele provocate umanității au fost cel puțin la fel de mari.

Autorii arată că acele îndemnuri la consens fără asumare, pe care le tot auzim din gurile unor ”bilingvi” incolori de toate vârstele

Read More

Întoarcerea cu faţa către lumea civilizată

Zicea Schopenhauer că omul este ceea ce crede el că este, ceea ce cred alţii despre el şi ceea ce crede el că (,) crede lumea despre el. Noi am avut mereu probleme cu toate 3 elemente care, fără îndoială, sunt legate strâns între ele. Majoritatea credem că suntem moldoveni, statele civilizate râdeau de noi pentru că încă n-am scos comunismul în afara legii, iar nouă ni se pare că moldovenii sunt poporul ales care va repopula planeta şi o va transforma într-o planetă a moldovei veritabilă. Vina am purtat-o tot noi, evident, pentru că n-am prea scăpat ocazia de a ne-o face cu mâna noastră de fiecare dată când am avut ocazia.

De data asta însă, se pare că am lăsat încăpăţânarea de o parte şi am recunoscut în faţa lumii civilizate că de la prăbuşirea imperiului sovietic încoace, doar am bâjbâit în jurul nostru, căutându-ne propria identitate şi aruncând asupra propriei noastre memorii un morman de gunoi demagogic

Read More

Noi, cetățeni interactivi ai Europei – identitatea românească în context european

Am participat astăzi la a II-a ediție a Școlii de vară Noi, cetățeni interactivi ai Europei, organizată de Asociația Convergențe Europene, Asociația Pro Basarabia și Bucovina, Facultatea de Litere și Biblioteca Central Universitară ”Carol I”. Timp de o săptămână, 40 de tineri români din jurul granițelor, originari din R.Moldova, Valea Timocului, Maramureș-Transcarpatia, nordul Bucovinei, Basarabia istorică, ținutul Herța, vor participa la o serie de activități de natură să sporească nivelul de cunoaștere a culturii, literaturii, istoriei și patrimoniului național românesc, în ansamblul său. De asemenea, participanții vor avea întâlniri cu reprezentanții instituțiilor statului român responsabile de consolidarea și promovarea elementelor identitare românești în comunitățile de români din jurul României și în R.Moldova.

Concret, ce am făcut în prima zi? Acțiunea a demarat cu o scurtă introducere făcută de doamnele prof. Adina Berciu și conf. Oana Chelaru-Murăruș, două dintre coordonatoarele evenimentului. Acestea au prezentat scopul și obiectivele proiectului, programul școlii de vară,

Read More

Publica TV își pierde publicul cucerit în primă fază

Tentația de a acuza, a da cu pietre, a plasa etichete și de a da verdicte în chestiuni care privesc așa-numitul interes public, este inevitabil mare. Din acest motiv, aprecierile echilibrate și argumentate, sunt o raritate în peisajul nostru mediatic. Nici eu, nici alți oameni care au părere, nu sunt scutiți de subiectivism, iar neutralitatea axiologică este un element care lipsește, voit sau nu, de foarte multe ori, din expunerile noastre.

Totuși, părerile, care sunt prin definiție subiective, ar fi potrivit să conțină și niște raționamente și argumentări logice, iar comunicare dintre interlocutori să se facă respectuos, deci fără ironii, insulte și amenințări.

Referindu-mă la disputa deloc recentă dintre redactorul-șef al ziarului Timpul și Publica TV, nu pot să nu iau partea celui dintâi. Argumentele atitudinii mele coincid în mare parte cu cele ale lui C. Tănase,

Read More

Premieră: Forumul Civic RO-UA sub egida CRPE, IWP, MAE și UNDP

Astăzi a avut loc prima zi din Forumul Civic România-Ucraina, ediția I, desfășurat la București și organizat de Centrul Român de Politici Europene din București și Institute of World Policy din Kiev, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe și UNDP România.

Scopul forumului este de a impulsiona relațiile bilaterale dintre România și Ucraina, construind rețele de experți între cele două state și stabilind premisele implicării societății civile din România și Ucraina în relațiile bilaterale. Vezi Agenda_Civic Forum RO-UA 24-25.05.12.

Au fost prezente la eveniment mai multe personalități, dintre care

Read More