Category Moldovenismul știintific

Scandalul în jurul cetățencei Irina Tarasiuc a regenerat o dezbatere pe alocuri neplăcută, dar necesară, privind modul în care România recunoaște (în lege încă se mai folosește termenul imprecis „redobândire”) cetățenia foștilor săi cetățeni, care și-au pierdut-o în urma ocupației sovietice din 28 iunie 1940.

Cele două afirmații ale respectivei, prin care individa a ridiculizat un act simbolic, esențial pentru identitatea câtorva zeci de milioane de români, iar pe de alta a batjocorit aceeași identitate românească a noilor ei concetățeni, reprezintă două dintre ideile-cheie regăsite în mentalitatea unor sute de mii de cetățeni moldoveni. Acești moldoveni pot fi de etnie rusă, ucraineană, tătară, găgăuză, română, sau pur și simplu oameni „fără etnie”, conform propriilor lor credințe.

Oricât le-ar plăcea unor corifei și zburători să vorbească despre un popor român integru din stânga Prutului, despre o speranță a resuscitării gloriei daco-romane de altădată, sau

Aceasta stire  a reconfirmat ca toate incercarile prim-comunistului nostru nu sunt decat niste baloane care se sparg la o prima analiza mai elementara. Cu toate ca au loc mereu o multime de evenimente neplacute pentru cei mai mic (noi, inclusiv), personajele din “cercul mare” trebuie sa tina cont de adevar si popor, astfel incat sa se pastreze un echilibru care sa nu deranjeze bunul mers al lucrurilor.

Recunoasterea unei limbi care nu are un suport istoric si stiintific ar fi discreditat institutia europeana, daca nu acum, atunci in timp. Este imbucurator ca parlamentarii europeni au decis sa se bazeze pe adevaruri in detrimentul unor povesti nostalgice si bolnavicioasa.

(Ne)recunoasterii limbii “moldovenesti” de catre UE a fost un subiect foarte mediatizat in spatiul romanesc, or c...

Vasile Stati este un lingvist şi politician din Republica Moldova. S-a născut dintr-o mamă rusoaică. A absolvit secţia moldovenească a Facultăţii Istorico-Filologice din cadrul Universităţii de Stat din RSS Moldovenească.Stati este considerat a fi unul dintre cei mai fervenţi promotori ai moldovenismului, mişcare considerată a fi de sorginte stalinistă şi promovată de actualele autorităţi de la Chişinău.^[1]Vasile Stati a scris monografiile documentare Moldovenii la est de Nistru şi Istoria Moldovei (2002); este autor al unei serii de lucrări referitoare la dezvoltarea limbii populare moldoveneşti şi la influenţele slave asupra culturii moldovene.

În 1867, A. T. Laurian, rememorând cele întâmplate de la înfiintarea Societatii Academice afirma: “Societatea noastra a fost convocata cu scopul principal de a se ocupa cu limba si literatura româna…pentru ca limba si literatura noastra nu este productul unui moment, ci este productul unui timp foarte îndelungat …Al doilea, limba româna, precum si productul si literatura, s-a dezvoltat pe un teritoriu – teritoriu care este azi locuit de elementul român. Trebuinta de a cunoaste acest   teritoriu, dimpreuna cu toate productele lui, este învederata pentru românul care doreste a-si da seama despre dezvoltarea lingvistica a natiei sale”. Un an mai târziu, primul premiu al Academiei Române era acordat lui Timotei Cipariu pentru “Gramatica limbii române. Partea analitica”. Se afirma astfel o traditie care s-a îmbogatit de-a lungul trecerii anilor, chiar daca preocuparile academice au urmat ritmul dezvoltarii stiintei si azi cea mai mare parte a sectiilor Academiei Române au profil stiintific si tehnologic. Problematica cercetarii limbii române s-a îmbogatit si diversificat într-o continua relationare cu cerintele fiecarui timp. În ziua de 27 martie, la împlinirea a 85 de ani de la unirea Basarabiei si Bucovinei cu Tara, în aula Academiei Române s-a desfasurat o ampla sesiune stiintifica pe tema “Unitatea limbii române – cu privire speciala la Basarabia si Bucovina.” Atunci, în 1918, membrii Academiei Române trimeteau o telegrama Consiliului de Ministri în care se scria ca vestea unirii Basarabiei cu România “a avut un rasunet puternic în toata tara si nu mai putin în sânul Academiei Române. Aceasta institutie, fiind pastratoarea dezvoltarii si unitatii culturii nationale a neamului românesc, a destinat, chiar de la înfiintarea ei în anul 1866 trei locuri pentru fratii basarabeni si au fost numiti Alexandru Hajdeu, Constantin Stamati si Ioan Strejescu. Stapânirea asupritoare

   Şi totuşi, limba română!

 În comentariul din 16 noiembrie a.c.,  la Radio Europa Liberă, al lui Vladimir Socor,  în legătură cu suspecta recunoaştere de către Uniunea Europeană a îmbinării “limba moldovenească”, reputatul politolog face ample referiri la implicaţiile politice sau de altă natură atunci când se stabileşte denumirea unei limbi, oferindu-ne multe informaţii curioase şi edificatoare, în unele privinţe. Lista exemplelor, la acest capitol, poate fi continuată – e bine să se ştie că nu e la mijloc o problemă sau o obsesie pur românească (moldovenească, de vreţi), că asemenea “confruntări lingvistice” au mai fost şi probabil vor mai fi în diferite colţuri ale lumii, atâta timp cât nu s-a erodat pasiunea pentru limba maternă, ca expresia cea mai elocventă a dăinuirii unei naţiuni, a spiritualităţii acesteia.  Astfel, şi în lumea liberă, prin anii ’70 ai secolului trecut, un roman ce devenise best-seller în SUA, apoi şi pe alte meridiane – Love Story (O poveste de iubire) – , fiind tradus în zeci de limbi, în versiunea de la Paris avea menţiunea: Traducere din americană. Menţiunea a indispus, dacă nu l-a revoltat chiar pe autorul romanului, Erich Segal, care declara într-un interviu că tălmăcitorul francez o fi făcut o glumă de prost gust,

„Limba moldovenească” este, conform articolului 12 al constituţiei republicii Moldova, denumirea oficială în acest stat a limbii dacoromâne denumită în România “limba română”.^[1]. Standardul internaţional ISO 639 a atribuit limbii moldoveneşti codurile mol şi mo; nu există un cod Ethnologue echivalent. Autorităţile moldovene folosesc în unele documente oficiale termenul de „limbă moldovenească” cu referire la limba oficială a ţării; în alte documente sunt folosiţi termenii „limba de stat” sau „limba română”.^[2] Clasificarea sa ca limbă de sine stătătoare este puternic contestată între sfera politică şi sfera ştiinţifică...

Preşedinţii României şi Republicii Moldova, Ion Iliescu şi Vladimir Voronin, au convenit joi, la Mamaia, să ia măsuri pentru relansarea relaţiilor dintre cele două ţări, caracterizate până acum printr-o răcire accentuată.

Ion Iliescu şi Vladimir Voronin au avut o întâlnire bilaterală, înaintea începerii summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală.La finalul întrevederii, purtătorul de cuvânt al şefului statului român, consilierul prezidenţialCorina Creţu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că Ion Iliescu i-a spus lui Vladimir Voronin că România nu înţelege “campania antiromânească” declanşată în ultima perioadă în Republica Moldova.“Preşedintele Vladimir Voronin a subliniat că această campanie nu există şi că există în schimb provocări şi că autorităţile din România şi Republica Moldova trebuie să coopereze şi să dialogheze mai îndeaproape tocmai pentru a nu cădea pradă acestor provocaări”, a mai spus Corina Creţu. Vladimir Voronin s-a arătat însă deranjat de unele afirmaţii făcute de-a lungul timpului de preşedintele Iliescu, potrivit căruia România şi Republica Moldova sunt “două state româneşti” şi că cetăţenii lor vorbesc limba română.Voronin a insistat asupra recunoaşterii statutului “limbii moldoveneşti”. Ion Iliescu a replicat că problema

Ascultati pe

http://www.badin. ro/2008/02/ moldoveneasca- lui-voronin. html

Si marturisirile preotului de la Chisinau care a binecuvantat Marile Adunari din 1989:

http://www.badin. ro/2008/02/ moscova-vrea- s-stea-n- spatele-romniei. html

Coltul condeierului – Mircea Radu IACOBAN

Noutăţi de la Chişinău: Vasile Stati şi-a făcut partid. Se numeşte „Patrioţii Moldovei” şi necesitatea constituirii este argumentată după cum urmează: „Statul nostru este un stat moldav, cu majoritate etnică moldavă şi de aceea e nevoie de un partid al patrioţilor moldoveni.” Evident, e-un partid prezidenţial. Obiective: „accent pe bunele relaţii cu Rusia” şi „restabilirea integrităţii teritoriale a republicii” (vorbindu-se deschis doar despre Transnistria). După cum se ştie din luările de poziţie anterioare, Stati are în vedere şi

Conferinţe

Tamara Cărăuş

 Chestionar ”Contrafort” 

In 1992, after the collapse of the Soviet Union, a new country appeared on the map between the Ukraine and Romania, which had never existed before: the Moldavian Republic. The birth of this country reopened an old controversy: who are the Moldavians? Are they an independent, separate nation, or are they part of the Romanian nation?To answer this not very easy question, first it is necessary to respond to another one: what are the characteristics of an independent nation? There are two main theories: one is

Atitudini

Memoriul PEN Clubului din Republica Moldova