Cetățenia română, drepturile omului și cenzurarea presei din RM, discutate în cadrul dezbaterii publice din Parlamentul României

2Sala pentru Drepturile Omului din Parlament a găzduit dezbaterea ”Solidari cu Moldova”, eveniment desfășurat la inițiativa deputatului Alina Gorghiu. Acesta a reprezentat deznodământul campaniei ”Să oprim abuzurile din Republica Moldova!” începute acum două săptămâni. Acțiunea a constat în colectarea semnăturilor de susținere pentru protestatarii de la Chișinău care au ieșit în stradă pentru valorile democratice și împotriva dictaturii comuniste.

Dezbatarea, conținând mai multe secțiuni, a început sub genericul ”Republica Moldova după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, din perspectiva respectării drepturilor omului și a valorilor democratice”, fiind orientată în primul rând către subiectul încălcării drepturilor omului sub regimul comunist. Celelalte două subiecte au ținut de cenzura mass-media, dar și de situația RM din perspectiva instituțiilor europene.

Primul a luat cuvântul fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, care a reamintit tuturor că reacțiile României nu ar trebui să fie la fel cu cele ale RM, conduse de ”aparatcikul sovietic” Voronin, inclusiv în ceea ce privește instituirea regimului de vize. De asemenea, fostul pemier a ținut să asigure cetățenii moldoveni de tot sprijinul său.

Au urmat intervenții ale reprezentanților asociațiilor studențești din București, Corina Ciobanu (OSBB), Tudor1 Cojocaru (LSBB) și Andrei Savciuc (UNTB), care și-au prezentat punctele de vedere asupra chestiunii acordării cetățeniei și respectării drepturilor omului în RM. În timp ce majoritatea celor prezenți susțineau discursul cetățeniei ca instrument al democratizării și factor stabilizator al procesului de emigrare din RM, Andrei Savciuc, reprezentantul UNTB, a opinat că acordarea cetățeniei române ar fi indezirabil, or acest lucru ar provoca golirea statului moldav, pentru că moldovenii s-ar grăbi să-și părăsească țara pentru un loc de trai mai bun. Același punct de vedere a fost exprimat și de către senatorul maghiar Gyorgy Frunda, care a mai adăugat că primii care vor pleca vor fi intelectualii, ”comunitatea românească” din Moldova reducându-se considerabil. Afirmațiile celor doi au fost combătute neîntârziat de ceilalți prezenți în sală. S-au adus critici ideii de ”comunitate românească” în RM, or românii de acolo reprezintă majoritatea covârșitoare și sunt nativi. Așadar, această comunitate nu există acolo, la fel cum nu există una a ”basarabenilor” sau ”moldovenilor” în România. De asemenea, în calitate de contra-argument la spusele celor doi, jurnalista Stela Popa a prezentat datele unui sondaj realizat de IPP Moldova, datele căruia prezentau o situație total opusă decât cea enunțată de către studentul basarabean și senatorul UDMR. După cum menționa și sociologul Dan Dungaciu în multe dintre articolele sale, doar 7% dintre moldoveni își doresc recunoașterea cetățeniei române de dragul plecării în UE, pe când peste 40% ți-o doresc pentru a călători liber în România, iar 28% pentru că se simt români. Dan Nicu, vicepreședinte al Ligii Studenților Basarabeni din București, a argumentat că pentru a se pronunța asupra unor procese complexe este nevoie în primul rând de a stăpâni anumite date empirice, limita dintre impresii și adevăr fiind foarte delicată.

3Victoria Nedelciuc, vicepreședinte LSBB, a intervenit afirmând că unul dintre cele mai importante lucruri acum, ar fi ca în cadrul spațiului public să se vorbească din ce în ce mai mult asupra rolului pozitiv pe care îl poate avea apropierea RM de UE și, implicit, de România.

Corina Ciobanu, președinte al Organizației Studenților Basarabeni din București, a reamintit celor prezenți despre acțiunile întreprinse de basarabenii aflați în România, în semn de solidaritate cu protestele anticomuniste din RM, menționând că aceștia se raportează la România ca fiind tot acasă.

Și deputatul diasporei, Tudor Panțîru, a abordat chestiunea cetățeniei, fiind nevoit să vorbească despre drepturile9 omului din aceeași perspectivă ca și ceilalți invitați. Acesta a menționat că discursurile privind recunoașterea cetățeniei trebuie să se regăsească inclusiv în acțiunile oficialilor responsabili, în caz contrar reacțiile riscând să fie invers și a catalogat modificările aduse legii drept ”spoială”. Politica în această zonă se face la Moscova, acolo fiind și sursa tuturor disensiunilor identitare dintre moldoveni. De asemenea, parlamentarul s-a exprimat pentru o colaborare mai strânsă între cele 3 mari partide românești, cel puțin pentru apărarea interesului național al tuturor românilor.

Modul în care se raportează Uniunea Europeană la situația RM a fost prezentat de către Titus Corlățean, președinte al Comisiei pentru politică externă din Senat. Senatorul a readus aminte celor prezenți că românii basarabeni au un ”drept al sângelui” la cetățenie, iar recunoașterea cetățeniei este o reparație istorică. De asemenea, Corlățean a menționat că începând cu iunie vor avea loc negocierile pentru semnarea acordului se asociere dintre UE și RM și, contrar multor speculații, legăturile dintre instituțiile europene și RM nu se vor tăia, ci vor deveni și mai puternice.

6Un alt invitat, Eugen Popescu, director al Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni, a făcut o scurtă prezentare a situației românilor din afara granițelor, în contextul respectării dreptururilor omului, dar în primul rând referindu-se la rolul pe care ar trebui să îl aibă statul român în susținerea acestora, ca cel mai important instrument formal al românității. În acest context, Romeo Moșoiu, membru al Coaliției Societății Civile pentru Susținerea Românilor de Pretutindeni, a argumentat că se impune o abordare mai hotărâtă a problemelor românilor aflați în afara statului și care contribuie enorm la ființarea acestuia. Moșoiu s-a adresat politicienilor prezenți cu rugămintea de a întreprinde toate acțiunile posibile pentru o mai bună monitorizare și gestiune a activităților organismelor responsabile de românii din afară. La rândul lor, cei prezenți, printre care și Bogdan Olteanu, vicepreședintele Biroului Permanent al Camerei Deputaților, i-a asigurat pe românii din afară de susținerea sa, precum și de necesitatea unei atitudini proactive a României în legătură cu Basarabia. De asemenea, acesta l-a asigurat pe deputatul Tudor Panțîru că pentru el, basarabeanul nu reprezintă vreun partid, ci românii din afara statului care l-au votat.

Parlamentarul s-a referit și la reacțiile Uniunii Europene, despre care a spus că ar fi putut fi ma4i bune, dintre toate statele europene, doar Franța având o poziție suficient de clară și corectă. Acesta a remarcat și cele două tipuri de discurs care predomină în prezent – cel bazat pe sentimente, morală și argumente istorice și cel bazat pe acțiuni pragmatice și mai curând tehnice. Totuși, a lăsat publicul să se gândească singur la răspuns, amintind însă exemplul Germaniei. Către finalul intervenției sale, Olteanu s-a adresat cu un mesaj de susținere către studenții români basarabeni, îndemnându-i la o mai mare îndrăzneală în ceea ce privește inițiativele, or politicienii din România sunt mereu deschiși pentru a-i asculta și ajuta cu ceea ce-și propun.  

Problematica cenzurii aplicate presei din RM a fost prezentată de Cristina Lupu, reprezentanta Centrului de Jurnalism Independent, care s-a referit la numeroasele abuzuri operate de putere asupra mass-media independente, precum și necesitatea unei susțineri mai mari din partea României întru susținerea valorilor democratice și pluralității. Soluțiile prezentate atât de Lupu, jurnalista Stela Popa, al cărei articol la subiect vă recomand să îl citiți, dar și de mai mulți dintre cei prezenți, au ținut de realizarea unei emisiuni la televiziunea publică română, amplasarea unor emițătoare mai puternice ale TVR pe malul Prutului, inițierea unor colaborări sistematice și de lungă durată cu jurnaliștii din RM, precum și cu reprezentanții societății civile.

Dezbaterea a fost încheiată prin anunțul organizatoarei Alina Gorghiu, care a și moderat întâlnirea, că toate semnăturile colectate în cadrul campaniei ”Să oprim abuzurile din Republica Moldova!” vor fi afișate în Piața Cotroceni, lângă Prosper, în fața Monitorului Oficial.

Autor: Tudor Cojocaru

Foto: Nicu Țîbrigan

Tudor Cojocariu

Development enthusiast | Marketing uplifter

41 thoughts on “Cetățenia română, drepturile omului și cenzurarea presei din RM, discutate în cadrul dezbaterii publice din Parlamentul României

  • 21/05/2009 at 10:04 am
    Permalink

    numai de gura sunte-ti buni ………la fapte concrete

    Reply
  • 21/05/2009 at 10:08 am
    Permalink

    Ca doar nu ai vrea tu, Cristina, sa iti raspund acum in numele tuturor celor prezenti…
    Exact din acest motiv, poate ar fi mai corect din partea ta sa te referi la continut, si nu la persoane.
    Poate doar la mine, ca iti pot raspunde aici.

    Reply
  • 21/05/2009 at 10:10 am
    Permalink

    Tu nici măcar de scris nu eşti bun, Cristina. Hai să conjugăm împreună: eu sunt, tu eşti, el/ea este, noi suntem, voi sunteţi, ei/ele sunt. Bravo!

    Reply
  • 21/05/2009 at 12:48 pm
    Permalink

    Cristina… si cam ce-ai vrea sa se faca?

    Ma enerveaza cei care acuza ca nu se face nimic, dar nu vin cu nicio propunere.

    Reply
  • 23/05/2009 at 9:50 am
    Permalink

    INconstantIN e un smart ass ca toti nationalistii guralivi.
    Poate ca n-a conjugat bine, dar mesajul era bun.
    filosofii si scriitorii nu conduc tari. Zbuciumati-va intern si lasati altora deciziile importante

    Reply
    • 24/05/2009 at 6:47 pm
      Permalink

      Filosofii si scriitorii trezesc constiinte adormite precum a ta. Pune si citeste, citeste mult si misca-te spre fapte, nu-ti ascunde ignoranta in spatele unor vorbe.

      Reply
  • 24/05/2009 at 8:31 am
    Permalink

    dArtagnan, daca intelegi prin “guraliv” un om care vorbeste mult si cu sens, te rog sa precizezi. daca ai avut in vedere contrariul, eu cred ca oamenii guralivi sunt greoi in genere, nu trebuie sa fie si nationalisti pentru asta.
    Despre scriitorii si filosofii care conduc tarile, ar fi bine sa mai vezi prin istorie, cu toate ca nu inteleg ce are exprimarea opiniilor pertinente de aici cu a conduce o tara.
    In plus, ultima sugestie e picata fix din pod. Nu am loc aici sa iti explic de ce e o aberatie. Pacat ca nu intelegi singur de ce.

    Reply
  • 24/05/2009 at 6:17 pm
    Permalink

    Draga Cristina, mult stimate dArtagnan,

    fara nici un interes ascuns va rog sa imi raspundeti (sau cel putin sa va raspundeti) la urmatoarea intrebare: dar dumneavoastra personal ce ati facut (si aici ma refer la actiuni concrete) in sensul rezolvarii problemelor din Moldova de la 5 aprilie incoace?

    Reply
  • 24/05/2009 at 6:52 pm
    Permalink

    Excelent articol, mi-am luat permisiunea sa fac trimitere spre el de pe propriul blog. Felicitari pentru felul in care iti concepi articolele.

    Reply
  • 24/05/2009 at 8:28 pm
    Permalink

    Ma bucur sincer ca se bate fierul cit e fierbinte si salut inițiativa deputatului Alina Gorghiu. Cred ca anume acum trebuie de actionat cel mai intens pentru ca orice aminarea este egala cu acceptarea ilegalitatilor produse la Chisinau. Pina nu actionam noi nimeni nu va face Schimbarea in locul nostru. Mult Succes fratilor!

    PS. Nu pierdeti timpul cu provocatorii.

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:42 am
    Permalink

    Big daddy, multumesc pentru trimiterea de pe blogul tau. Eu incerc sa imi structurez articolele cumva ca sa evit toate agatarile carcotasilor contraproductivi, dar aparent, nu imi iese :D.
    Socolenco, ce este cel mai interesant e ca aici parca ne sfortam sa dam idei, sa comunicam, sa venim cu initiative, sa facem cumva sa se auda vocea ongistilor, jurnalistilor, etc. Politicienii ne aud, spun ca ar trebui sa se faca mai mult, dar dupa aia lucrurile tot se misca prea incet parca. Cand de fapt, tot aceeasi politicieni detin parghiile pentru a schimba ceva. Desigur, si politicienii is diferiti si cu influenta diferita, si totusi…

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:44 am
    Permalink

    Asa e intotdeauna lupta societatii civile (a unie parti din ea, mai ales) cu structurile politice: greoaie si dura. Important e sa perseverati. Succes, Tudore!

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:59 am
    Permalink

    Eh, Ana, noi tot incercam sa nu ne batem cu ei ci sa mizam pe intelegere si conlucrare, dar sa vedem ce iese:).
    Multumesc. Si tie cu juniorii din jurul tau!

    Reply
  • 25/05/2009 at 4:58 pm
    Permalink

    Tudor, intotdeauna este o alternativa si daca politicienii romani/moldoveni nu ne aud, atunci trebuie sa ne auda politicienii europeni. Lucrurile peste tot merg incet doar ca noi putem cel mai usor face diferenta si ne grabim sa construim concluzii. O Schimbare ajungi s-o realizezi doar atunci cind lupti pina uiti pentru ce lupti. Mai apoi cind ajungi sa te opresti, sa constientizezi, sa-ti amintesti pentru ce lupti poti sa constati cu satisfactie ca Schimbarea pentru care ai luptat s-a realizat.

    Reply
  • 25/05/2009 at 6:18 pm
    Permalink

    Multumesc si eu. Eu totusi o vad ca o lupta, cel putin a unei parti a societatii civile cu o parte a sist. politic. Mereu e asa. Rareori interesele sunt comune. Intelegerea si conlucrarea merg destul de rar si destul de greu in astfel de situatii. Rectific, totusi: “lupta” nu e directa si agresiva, e lupta prin presiune, inteligenta si insistenta.

    Reply
  • 25/05/2009 at 6:21 pm
    Permalink

    Cat priveste juniorii, am pierdut 2 care s-au apucat de vechile metehne, au fost deja si exmatriculati, dar au venit alti 4. Au plecat – ce usurare – si invitatele din UK, a iesit bine vizita, desi teribil de obositor. Pe aici, mergem inainte. Ma bucur ca vine sesiunea:)

    Reply
  • 25/05/2009 at 6:32 pm
    Permalink

    E un joc de cuvinte. Orice afirmatie poate fi combatuta cu argumente care cuiva i se par relevante si altora nu .
    Problema cea mai mare a “nationalismului cultural” sau nu mai stiu cum sa il numesc ca sa nu trezesc inspiratia critica excesiv si un nou joc de cuvinte din partea lu Tudor Cojocaru, este ca sunteti fixati pe argumentele proprii, pana la obsesiv. Faceti din chestia asta un cult, si dintr-o parte se pare ca pierdeti contactul cu realitatea. Psihologic mi se pare ca gasiti putere in fraze marete si in chestii de “masa” pentru a masca slabiciunea individuala.
    Nu ai de unde sa stii ce am facut eu pt Moldova, nu am afirmat dar nici infirmat chestia asta.

    Limba romana e plina de neologisme si e o limba foarte frumoasa pentru poezie, din pacate ii lipseste mult din obiectivismul limbii engleze. Poti sa vorbesti mult fara sa spui nimic. Asta observ.
    Parerea mea

    Reply
    • 25/05/2009 at 7:05 pm
      Permalink

      Tocmai pentru ca nu am de unde sa stiu va intrebam. Iar daca tu consideri ca nu se face altceva decat sa se “vorbeasca mult fara sa spui nimic”, ma asteptam sa ne dai un exemplu de actiune concreta cu care crezi tu ca ar trebui sa ne ocupam in loc sa pierdem vremea cu “vorbele”.
      Altfel ajung sa cred ca desi esti impotriva vorbelor, tot la … vorbe te limitezi si tu.
      Cu respect,

      Reply
      • 25/05/2009 at 7:18 pm
        Permalink

        Ma crezi atat de naiv incat sa iti insir acum o lista de actiuni intreprinse de mine la cererea ta?
        Aici se comenteaza articolul de mai sus, nu faptele mele.
        Cand o sa ma pun eu in centrul atentiei, poftim, critica cat vrei tu. Incerc pe cat posibil sa evit ironia si sarcasmul caracteristic unora si incerc sa abordez cugetul analitic neutru si impartial care il puteti vedea la Discovery.

        Reply
      • 25/05/2009 at 7:20 pm
        Permalink

        am mancat cateva litere, sorry 🙂

        Reply
  • 25/05/2009 at 7:50 pm
    Permalink

    D’Artagnan, articolul de mai sus se refera exact la actiuni – unele democratice – care folosesc cuvintele pentru a impinge spre alte actiuni.
    Si mie imi pace spiritul lucid pe care il abordeaza Discovery sau National Geographic. Si acolo, in limba engleza, numerosi specialisti din mai multe arii stiintifice se lupta “pe idei”, si nu o data am intalnit diverse metafore si parabole in gura acestora pentru a isi intari si a da farmec ideilor pe care le sustin. Nu sunt de acord ca limba engleza e mult mai obiectiva sau “obiectivista”, iar cea romana e grozava doar pentru a scrie poezie si a incalci mintile celor care vor sa inteleaga ceva concret. Filologii si specialistii in lingvistica comparata (cei occidentali vreau sa spun) ti-ar demola in 3 secunde aceasta afirmatie. Ca poate difera poate mentalitatea, stilul (alaturarea cuvintelor sau imbinarea ideilor) de a pune problema – daca asta ai vrut sa spui – este cu totul altceva.
    Probabil si eu am mancat niste litere, sorry. Sper sa nu fi pierdut si din obiectivitate si obiectivism 🙂

    Reply
    • 25/05/2009 at 8:05 pm
      Permalink

      Ana says : ” Filologii si specialistii in lingvistica comparata (cei occidentali vreau sa spun) ti-ar demola in 3 secunde aceasta afirmatie. Ca poate difera poate mentalitatea, stilul (alaturarea cuvintelor sau imbinarea ideilor) de a pune problema – daca asta ai vrut sa spui – este cu totul altceva. ”

      Abia astept, caci sincer, nu am inteles ce ai vrut sa spui. 🙂

      Reply
      • 25/05/2009 at 8:10 pm
        Permalink

        Spuneam: “Nu sunt de acord ca limba engleza e mult mai obiectiva sau “obiectivista”, iar cea romana e grozava doar pentru a scrie poezie si a incalci mintile celor care vor sa inteleaga ceva concret.”
        Urma filologii etc….ti-ar demola afirmatia cf. careia lb engleza este…iar cea romana este.
        Sa iti desenez sau te-am incurcat si mai tare? 🙂

        Reply
      • 25/05/2009 at 8:12 pm
        Permalink

        Spuneam: “Nu sunt de acord ca limba engleza e mult mai obiectiva sau “obiectivista”, iar cea romana e grozava doar pentru a scrie poezie si a incalci mintile celor care vor sa inteleaga ceva concret.”
        Urma “filologii etc….ti-ar demola afirmatia cf. careia lb engleza este…iar cea romana este….etc”.
        Sa iti desenez, sau te-am incurcat si mai tare?

        Reply
  • 25/05/2009 at 7:59 pm
    Permalink

    Am citit acum primul comentariu al lui d’Artagnan….gasesc acolo o acuza interesanta: filosofii si scriitorii nu conduc tari. Asta era valabila in antichitatea greaca. De atunci, Atena si-a schimbat istoria de cateva zeci de ori, ca sa nu mai vorbim de coclaurile autohtone. Si politica si-a schimbat stilul, a devenit interconectata, globalizata, un interjoc permanent intre tari, spatii sociale, indivizi si grupuri. Uneori indivizii care schimba structural ceva pot fi chiar niste idealisti (filosofi, artisti, poeti). Dali, Gauguin, Hemingway au facut enorm in sensul schimbarii nu doar pentru operele lor, ci pentru ca au mutat mentalitatea inspre ceva ce inainte nu fusese in societate. Nu ma faca sa predau aici psihosociologie ca sa te contrazic pe o treaba atat de evidenta. Pari un tip istet, doar ca ai pornit cu o idee fixa in acest dialog. Ii acuzi de idei fixe pe “nationalistii guralivi”, procedand “in oglinda”?
    Cu simpatie maxima muschetare, da-mi voie sa-ti zambesc dragut:)

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:02 pm
    Permalink

    Erata: nu “acuza” interesanta, ci “afirmatie” interesanta

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:28 pm
    Permalink

    Probabil s-a intamplat ceva in momentul in care s-a mecanizat industria si masinile au inceput sa faca munca barbatilor. Caci ei au inceput sa vorbeasca, sa nascoceasca idei si dusmani, sa se ocupe cu nationalismul. Nu sunt impotriva cugetului, dar ce s-a intamplat cu curajul si devotamentul fata de orice?
    Si daca azi am uitat ca am crescut in Moldova si nu avem nici un pic de devotament fata de ea, unde e garantia ca acesti bravi feciori ai Romaniei nu o vor parasi-o si pe ea in momente de nesiguranta?
    Caci simtul datoriei si curajul e un principiu general. Fie il ai, fie nu il ai. Datorie fata de familia ce te-a crescut, orasu prin care ai hoinarit,fata de tara (buna sau rea) in care te-ai format.
    Pentru mine e usor sa definesc asta. De ce sa ma ascund dupa cuvinte marete si doctrine idiiologice?
    E vorba de barbatie, care poate fi o calitate la fel de valoroasa ca si inteligenta.
    ( in special pt Ana)

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:29 pm
    Permalink

    ” ideologice”
    scuze pt greseli

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:51 pm
    Permalink

    Intr-un fel, ai dreptate muschetare – cu scenariul destul de plauzibil ca avand mai mult timp la dispozitie, homo sapiens s-a apucat de croit idei. Asta are si multe dezavantaje – cum ar fi invartitul in jurul cozii pentru lucruri, de fapt, simple. Dar eu cred ca are mai multe avantaje. Fara creatie si inovatie (rezultat al jocii in timpul liber, al imaginatiei si nascocirilor) – cu multe rateuri si ea – nu prea vad cum ai avea acum posibilitatea sa ma contracarezi si sa ma magulesti in acelasi timp, acum, prin internet. Fara diplomatie si cuvinte, jocul democratic al lumii moderne s-ar transforma intr-o permanenta lupta intre triburi dotate cu ghioace si sulite, lupte pentru femei si apararea oarba a unui teritoriu asumat pe principiul primului venit. Asta e regula jocului contemporan, si chiar daca e ipocrit si cu multe efecte negative, trebuie sa supravietuim in el, invatand aceste reguli. Daca vrem sa stam la suprafata. Este si cazul Moldovei, si cazul Romaniei, si cazul persoanelor care vor sa schimbe ceva.
    Insa ai perfecta dreptate ca pentru cei care simt patriotismul ca pe ceva natural (atasamentul fata de oameni, locuri, limba, tara in care te-ai nascut), actiunile simple sunt definitorii, si nu demagogia nationalista pentru creduli. Numai ca asta e valabil in principiu. Aplicat la cazxul concret al basarabenilro, patritismul si nationalismul vine ca rezultat unei lungi perioade de criza de identitate. Este si asta ceva la fel de normal ca si patriotismul in vremurile nationale echilibrate: cand trebuie sa aperi ce e al tau, cand ti se induce mereu deruta identitara, incepi sa vezi lucrurile “anormal” (din perspectiva celui care e patriot ca dat firesc, asezat in credintele sale). Este o reactie fireasca in urma deceniilor de istorie falsificata pe care am ingurgitat-o noi moldovenii. Iar ceea ce face Tudor aici nu e demagogie – si asta nu ca sa-l apar, ci pe fapte – ci actiune civica: una de cunoastere si re(cunoastere) a ceea ce am fost si suntem.
    Sper ca nu te-am obosit si nu am scris prea alambicat. Noapte buna muschetare!

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:53 pm
    Permalink

    scuze si eu pt greseli – si sper sa ne mai auzim:)

    Reply
  • 25/05/2009 at 8:55 pm
    Permalink

    aoleu ce le-ai complicat 🙂
    courage , it was all I was talking about
    noapte buna Anisoaro

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.