‘Diaspora moldovenească’, cea care nu există

În perioada 12-14 octombrie 2010 va avea loc evenimentul numit „Congresul IV al diasporei moldoveneşti”, manifestaţie care urmează să reunească numeroase grupuri de tip asociativ din întreaga lume, constituite de către şi din (cu mici excepţii) cetăţeni moldoveni. Intenţia este una nobilă, iar demersul unul absolut necesar, având în vedere situaţia demografică actuală. Ceea ce este, însă, îngrijorător ţine de utilizarea termenului „diasporă” cu referire la respectivii cetăţeni ai RM. Din nou, remarcăm amatorism şi confuzie în ceea ce priveşte modul de etichetare şi promovare a cetăţenilor noştri, a căror drept la autoidentificare este încălcat tocmai prin utilizarea eronată a conceptului.

Nu voi recurge la explicaţii de ordin ştiinţific, dat fiind că am făcut-o în nenumărate rânduri, inclusiv pe blogul personal. Ceea ce vreau să fie avut în vedere, este definiţia din DEX, care se referă la diasporăca la „un grup etnic aflat în afara graniţei ţări de origine”. Dacă am despica această definiţie concisă, am vedea că termenii asupra cărora trebuie să atragem cea mai mare atenţie sunt grup etnic şi ţară, ambii intrând atât sub incidenţa publicului, cât şi a forurilor legitimate să determine din ce grup etnic fac parte moldovenii şi care le este ţara. Dacă în cazul celui de al doilea termen, dezbaterile încă mai sunt aprinse, „ţara” având pentru cetăţenii moldoveni atât semnificaţii fireşti, cât şi unele mai deocheate (cum ar fi „uniunea sovietică”), în ceea ce priveşte grupul etnic de care aparţinem, este acceptat unanim atât de Academiile de Ştiinţă ale RM şi României, cât şi de forurile ştiinţifice internaţionale (atenţie: nu politice!) că, toţi moldovenii nu aparţin altui grup etnic, decât celui românesc.

Etnia şi cetăţenia, pe de altă parte, nu sunt interdependente, or etnia este necondiţionată (chiar dacă este europeneşte să lăsăm individul să-şi autodetermine identitatea, dar istoria este un lucru încăpăţânat), pe când cetăţenia este condiţionată de anumite rigori impuse de oameni şi poate fi acordată cu mici excepţii. Un exemplu elocvent în ceea ce ţine de legătura directă etnie-diasporă şi cea inexistentă cetăţenie-diasporă (inexistentă la nivel cultural, istoric şi identitar, nu şi politic), o constituie diaspora evreiască, cea care a existat cu mult înainte de existenţa actualului stat Israel şi care nici acum nu poate fi considerată dept dependentă de acesta.

Îmi dau bine seama de existenţa dilemei identitare pe care o au o mare parte dintre moldovenii din stânga Prutului, ei pomenindu-se nevoiţi să caute sensuri acolo unde acestea nu există, mergând astfel pe urmele lui Stalin & co, inventând naţiuni, identităţi naţionale, grupuri etnice şi altele asemenea, fără a-şi da seama că au pus carul înaintea boilor, adică mai întâi li s-a dat un stat, apoi au fost amăgiţi să caute căi de a-l legitima.

Având acestea în vedere, consider drept alarmant faptul că în formularul de aplicare pentru respectivul congres, şi-au găsit locul secţiuni precum „Numărul moldovenilor în regiune (inclusiv, populaţia moldovenească permanent stabilită în ţara de reşedinţă, migranţi); Asociaţii diasporale partenere; Instituţii / organizaţii care Dvs. aţi considera important să participe la lucrările Congresului, pentru a aborda problemele diasporei; proiecte utile concrete pentru/sau care ar putea fi implementate împreună cu Diaspora etc.

Văzând toate acestea, mă întreb: oare moldovenii născuţi în dreapta Prutului sunt tot „diasporă moldovenească”, la fel ca şi cei care sunt membri într-o asociaţie a cetăţenilor moldoveni stabiliţi în România?