fbpx

Dorin Chirtoacă despre Hramul orașului şi despre ce înseamnă să fii primar de Chişinău

”Problema Republicii Moldova este că oamenii au evoluat, au deja relații la nivel personal destul de strânse cu Europa, iar administrația de stat gândește şi acționează exact ca în perioada sovietică, ceea ce o va duce la pierzanie până la urmă.”

–         Sunteți primarul unei mari urbe moldave de dincolo de Prut care în aceste momente îmbracă straie de sărbătoare. Se împlinesc 572 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului. Ce semnificație are această zi pentru locuitorii acestui oraș?

–          Hramul orașului este, probabil, sărbătoarea cea mai așteptată de către locuitorii Chişinăului şi asta ne-o arată în primul rând prezența la manifestările acestei serbări. Indiferent că este soare sau cad ploi, anume acum are loc cea mai mare fierbere în municipiu, iese foarte multă lume pe străzi, în principal pe bulevardul Ștefan cel Mare, lucru pe care nu-l mai vedem cu alte ocazii.

–          Care sunt așteptările oamenilor care vor veni la această sărbătoare?

–          Pe de o parte, aceștia așteaptă să vadă ceea ce este deja tradițional, an de an şi cum se pregătește fiecare sector în parte şi Primăria generală, iar pe de altă parte ei așteaptă să vadă ceva nou, prin care să-i surprindem şi să-i mulțumim şi mai mult. Îşi doresc să guste din plin din aceste sărbători, din această atmosferă. Consider că s-a reuşit ca Hramul orașului să fie egalat ca valoare, ca simbol pentru fiecare familie din Chişinău cu Hramul casei.

–          Totuşi, termenul de ”Hram” are conotații religioase.

–          Într-adevăr, așa cum se întâmplă şi în cazul Hramului casei, există o încărcătură religioasă a evenimentului. În general, am observat că în alte cazuri, serbările de acest gen poartă numele de ”Zile” ale respectivului oraș, comportând un caracter mai mult laic. În cazul Chişinăului însă, s-a luat decizia ca ziua orașului să fie denumită Hram, în acest fel fiindu-i impregnat un caracter religios.

–          Să amintim câte ceva din programul care se va desfăşura cu ocazia acestei mari sărbători.

–          Programul începe de fapt cu ceva timp înainte, fiind încadrat între 10 şi 15 octombrie. În această perioadă am avut loc la Chişinău turnee sportive, cum a fost cel internațional de handbal. De asemenea, avem un festival de dansuri populare, la a douăsprezecea ediție, participanții fiind în ambele cazuri din câteva state. S-a mai desfășurat un festival internațional de muzică de cor cu participanți din 5 state care vor fi prezenți şi la inaugurarea serbării din 14 octombrie. Avem şi foarte multe delegații din jurul Moldovei, 7 dintre acestea fiind din România, iar celelalte din Ucraina, Italia, Franța. Cred că vorbim despre un număr situat în jurul a 60 de persoane per total. Mâine (14 octombrie n. n. ), vor începe ceremoniile oficiale cu depuneri de flori şi cu o liturghie care vor dura între orele 8 şi 11. Apoi vor urma festivitățile de inaugurare în Piața Marii Adunări Naţionale în prezența mai multor personalități, dar şi a ansamblurilor de copii şi tineri participanți la manifestările anterioare. De asemenea, sper să fie prezent şi corpul diplomatic şi, desigur, un număr cât mai mare de cetățeni. În continuare, pe platourile amenajate de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare vor avea loc activitățile preturilor de sector. De la orele 14 avem în program un concert extraordinar cu maestrul Eugen Doga, care vine după 11 ani de absență, pe o scenă în aer liber la Chişinău. Acesta este şi un concert jubiliar deoarece maestrul a împlinit recent onorabila vârstă de 70 de ani, cu invitați din Estonia, din Federația Rusă, din România, cu o echipă extraordinară a maestrului Doga. Vom înmâna de asemenea şi bursele anuale ale municipiului Chişinău, premiindu-i pe bursierii noştri. Iar spre seară vom avea un concert pe măsura evenimentului, cu invitați de marcă din Chişinău, cu interpreți de altădată, din anii 70-80, dar şi cu interpreți în vogă din zilele noastre. Vom avea invitați din România. Este vorba despre maestrul Gheorghe Zamfir şi Irina Loghin cu Fuego, un duet extraordinar pe care ne bucurăm să-l avem de Hram la Chişinău. Sper că şi Dan Bălan, cel care revine şi el după o pauză de 4 ani, va susține un recital deosebit.

–          Dincolo de această atmosferă de sărbătoare, de bucurie, care desigur, îmbogățeşte inima tuturor celor care participă, care ar fi sentimentul dominant care ați dori să rămână în sufletul tuturor?

–          Sentimentul dominant pe care aș vrea să îl aibă mereu în suflet locuitorii orașului, indiferent dacă este sărbătoare sau zi de muncă, dacă ne este uşor sau greu, ar fi acela al dăinuirii noastre, al capacității de a fi puternici şi de a putea rezolva acel minim de probleme pe care le avem în față pentru a ne putea integra în Uniunea Europeană, pentru a putea depăşi tranziția şi a putea intra într-o fază de evoluție firească. Mă refer la momentul când nu vom mai avea vize cu România şi cu Uniunea Europeană în mod implicit, când vom avea mai multe investiții şi când se vor putea asigura suficiente locuri de muncă. Cu alte cuvinte, îmi doresc o concentrare a noastră, a tuturor, pe rezolvarea chestiunilor elementare ale democrației cum sunt libertatea presei, independența justiției, autonomia locală, transparența decizională, pentru ca după aceea economicul să-şi poată face loc în Republica Moldova, iar prosperitatea să-şi facă loc şi la noi. Lucrul acesta îl putem realiza împreună la următoarele alegeri parlamentare, pentru că aici este cheia rezolvării problemelor menționate. Aș vrea ca locuitorii să aibă în vedere în special acest lucru anume acum.

–          Sunteți cel mai tânăr primar din câți a avut orașul Chişinău până în prezent. V-ați simțit, adesea, copleşit de greutățile funcției?

–          Trebuie să vă spun că pentru mine vârsta a constituit un avantaj, pentru că este nevoie de foarte multă muncă pentru a gestiona toate problemele cu care se confruntă Chişinăul, oraș care, spre deosebire de alte localități, încă nu a renunțat la multe dintre competențele pe care Primăria încă le mai are. Noi ne ocupăm inclusiv de gestionarea fondului locativ, adică de toate blocurile de locuit, de reparația acoperişurilor, subsolurilor, scărilor şi a altor asemenea, lucruri care, în România țin de asociațiile de proprietari.

–          Când ați preluat funcția de primar, care era situația la Primărie şi ce ați reuşit să faceți până în prezent?

–          Noi am preluat o Primărie în care datoriile depăşeau peste 30 la sută din buget, în care mai întâi se efectuau lucrările şi abia după aceea se făceau licitațiile şi se găsea sursa de finanțare, ceea ce este exact inversul procedurii prevăzute de lege. Am preluat o Primărie în care informația nu ajungea decât foarte greu la mass-media şi la cetățeni, o Primărie care nici măcar nu avea computere şi în care era complet nefuncțional şi site-ul şi departamentul de comunicare. Până în luna decembrie am achitat datoriile, iar din decembrie şi până în luna iunie am reuşit să intrăm într-un ritm firesc de muncă. Într-un an de zile am reuşit să punem Primăria pe alte şine de tren, să părăsim ecartamentul sovietic şi să trecem la cel european, dacă vreți. Din păcate ne-au cam fost puse piedici din afară, iar acum iată că şi dinăuntru se încearcă acelaşi lucru din momentul în care s-a format o nouă grupare în Consiliul Municipal, care încearcă să împiedice activitatea noastră cu orice preț.

–          Cine sunt acei care încearcă să vă pună piedici? Cum reuşiți să depăşiți aceste momente dificile?

–          Este vorba de acei care vor să păstreze modul sovietic de lucru al Primăriei, în mare parte reprezentanți ai fostei nomenclaturi comuniste, plus persoane care s-au lipit de această nomenclatură, iar acum nu vor să se despartă de ciolanul din care au gustat. Se pare că ei încă mai cred că în Moldova anului 2008 este posibil să mai revii la sistemul de administrare netransparent şi dubios al banului public, așa cum se făcea din 1990 şi evident, înainte de 1989.

–          Se pare că nu prea mai sunt aderenți ai acestei concepții şi că din ce în ce mai mult începe să prindă contur această viziune nouă pe care ați imprimat-o în Primărie.

–          Vom vedea la alegerile din 2009 care viziune a prins mai mult la cetățeni, dar sunt convins că nu poate fi oprită evoluția unei societăți şi aceea a unei comunități, în cazul dat a Chişinăului. În prezent administrația trebuie să se alinieze la ceea ce oamenii deja au atins. Problema Republicii Moldova este că oamenii au evoluat, au deja relații la nivel personal destul de strânse cu Europa, iar administrația de stat gândește şi acționează exact ca în perioada sovietică, ceea ce o va duce la pierzanie până la urmă.

–          Ați avut, probabil, mai multe schimburi de experiență cu multe primării de dincolo de Prut şi, în general, din Europa. Ce veți prelua de acolo pentru a aduce şi la Chişinău?

–          Este nevoie  de mai multă descentralizare, mai multă delimitare a Primăriei de servicii şi concesionarea acestora pentru a aduce mai multă eficiență bazată pe concurență şi pe un mod privat de activitate orientat spre calitate şi profit, or la stat această activitate este a tuturor şi a nimănui şi nimeni nu vrea să îşi asume responsabilitatea astfel încât să rămână ceva calitativ în urma sa. De multe ori ”timpul trece, leafa merge” este lozinca ce se aplică. Noi trebuie să ne pregătim pentru noile provocări ale Chişinăului care va ajunge în curând la un milion de locuitori, atunci când vom vorbi deja despre o metropolă care are nevoie de un alt tip de infrastructură, un alt tip de atmosferă, o altă administrație care să fie mult mai aproape de cetățean, iar Primăria municipală să treacă strict la activități ce privesc strategia. Este nevoie ca aceste lucruri să fie puse în aplicare chiar în anii următori indiferent de cât de greu ne va fi.

–          Din această cifră de aproximativ un milion de locuitori, o bună parte o ocupă tinerii care deja sunt plecați în număr mare în străinătate. Ce programe întrevedeți pentru ei, astfel încât să fie motivați să se întoarcă acasă?

–          Vă spuneam că modul în care îşi vor face loc investițiile în Republica Moldova depind în mare măsură de rezolvarea problemelor democrației. Prioritară este în acest moment crearea locurilor de muncă pentru tineri, astfel determinându-i să nu plece. Lucrurile sunt legate între ele. Fără a rezolva problemele respective nu avem cum să atragem investiții, iar dacă nu avem investiții, nu avem cum să creştem numărul locurilor de muncă. Desigur, o soluție ar fi să fim noi mai inteligenți şi mai buni inventatori pentru a crea noi tehnologii mai performante decât cele existente în Occident şi, respectiv, să-i aducem pe ei la noi. Evident, acest lucru este imposibil, soluția rămânând aceeaşi, iar paşii să fie după cum am menționat. Dintâi trebuie rezolvată problema democratizării, apoi stabilirea unui cadru economic favorabil, iar ca rezultat, tinerii nu vor pleca peste hotare.

–          În principal, de unde vine suportul financiar, necesar pentru acoperirea cheltuielilor?

–          Bugetul este de aproximativ 100 de milioane de euro, cu mult mai mic decât un oraș de dimensiuni similare. Iaşiul, care este un oraș de două ori mai mic beneficiază de un buget de două ori mai mare. Astfel, noi avem un buget de 4 ori mai mic decât Iaşiul, dacă ar fi să facem comparație. Aproximativ 90 la sută din acest buget sunt cheltuieli de întreținere a sistemului educațional, a poliției, a subdiviziunilor din direcțiile din domeniul asistenței sociale, transportul şi celelalte care sunt întreținute din bugetul local. Astfel, pentru investiții rămân doar 5-10 la sută. Banii vin în principal din impozitele pe venit ale persoanelor fizice, într-o proporție de 60-70 la sută. Până acum Primăria beneficia şi de impozitul pe venit al persoanelor juridice. O reformă însă, aparent bună, dar care s-a dovedit a fi inaplicabilă în condițiile unei democrații slabe, ne-a lipsit de acest impozit. În acest moment, impozitul pe venit reinvestit are cota 0. Pentru a avea o bună reinvestire a profitului este nevoie şi de un cadru legal adecvat, astfel încât agenții economici să fie motivați să investească, or acum ei sunt mai mult motivați să pună capăt afacerilor şi să plece din Moldova pentru că se fac presiuni asupra lor.

–          Cine face aceste presiuni?

–          Totul se întâmplă la presiunea guvernării prin intermediul Procuraturii, Centrului de Combatere a Corupției şi a instanțelor de judecată. Totuşi, trebuie să diferențiem lucrurile în ceea ce priveşte cadrul legal, or problema nu constă în acest cadru legal propriu-zis, ci mai degrabă în modul cum se aplică acesta. Anume aici sunt probleme, or la începtul anilor 90 Moldova a avut un cadru legal similar celui din țările baltice, iar guvernările retrograde, dominate toate de secretari ai Partidului Comunist l-au întors împotriva scopului inițial propus. În momentul de față, investitorii experimentați admit faptul că Republica Moldova are un cadru legislativ destul de bun. Chiar şi ultima lege cu privire la întruniri este una liberală. Conform acesteia, nici nu trebuie să anunți Primăria înaintea desfăşurării unei acțiuni din moment ce asceasta nu depăşeşte 50 de persoane, ceea ce este în concordanță cu Dreptul european. Rămân astfel multe alte legi care nu sunt aplicate corect, mai ales că noi avem şi avantaje din punct de vedere fiscal. Cota impozitului pe profit reinvestit este 0, lipsesc taxele pentru export atât pentru țările din est, cât şi pentru cele din vest.

–          Ce şanse ar fi, în viitorul apropiat, în plan cultural, educativ şi nu numai, să dezvoltăm relații mai strânse între Chişinău şi Bucureşti, între Republica Moldova şi România, dat fiind că este foarte important, ca din ce în ce mai mulți tineri, să meargă şi să se instruiască la cel mai înalt nivel.

–          În continuare se acceptă elevi şi studenți din Moldova, ceea ce este bine. Este important ca acestora să li se asigure de la bun început toate condițiile, conform legii în vigoare. În această relație prind foarte bine schimburile de experiență dintre tineri şi specialiști, ceea ce înlesneşte apropierea şi omogenizarea administrației şi a societății, având în vedere că în România se aplică deja normele europene. Iar după aceea deja, pe baza unei relații fireşti, este nevoie ca tot ceea ce a reuşit să vină în România din 1990, după aceea din 1998 încoace să ajungă şi la Chişinău. Mă refer la filiale ale unor brand-uri cunoscute, firme româneşti care s-au dezvoltat şi sunt competitive pe piața europeană, investitori – toate acestea ar trebui să ajungă şi la Chişinău, pentru ca Republica Moldova să se integreze şi ea în acest circuit economic european.

–          Ar fi interesant, să ne dezvăluiți ce conține o zi de muncă din agenda primarului de Chişinău.

–          O zi de lucru începe pentru mine la ora 7-8 dimineața, iar uneori şi mai devreme, atunci când trebuie să inspectez lucrările ce se fac în capitală, precum sunt cele de salubrizare şi întreținere. De asemenea, se întâmplă să lucrez şi noaptea pentru a inspecta modul în care se iluminează străzile. Ziua particip la foarte multe şedințe, întâlniri, primesc foarte multe solicitări din partea investitorilor străini, unii doar pentru a se familiariza cu situația din Chişinău, merg pe teren, în oraș sau în suburbii. Astfel, îmi rămâne foarte puțin timp liber pentru odihnă, 90 la sută din timp fiind dedicat muncii.

–     Domnule primar, la mulți ani Dvs. şi tuturor locuitorilor din Chişinău, cu ocazia Hramului orașului!

–     Eu vă mulțumesc foarte mult şi-i invit pe toți cei care ne vizitează, de oriunde în lume, dar în special din România, să se simtă în continuare ca acasă.

Tudor Cojocaru

Eugen Pelin

Tudor Cojocariu

Development enthusiast | Marketing uplifter

5 thoughts on “Dorin Chirtoacă despre Hramul orașului şi despre ce înseamnă să fii primar de Chişinău

  • 13/10/2008 at 10:29 pm
    Permalink

    Frumos interviu :))
    banuiesc c-ai stat o bucata de noapte si l-ai dactilografiat, ca-i destul de voluminos, oricum a meritat osteneala.
    Felicitari cu Hramul orasului!

    Reply
  • 13/10/2008 at 11:27 pm
    Permalink

    Uite de asta îmi place mie de Chirtoacă. Este băiat inteligent, educat, civilizat şi cu bun simţ. Sper ca într-o zi să ajungă preşedinte, să o duceţi şi voi mai bine.

    Reply
  • 14/10/2008 at 5:01 am
    Permalink

    Eu ma intreb de ce nu candideaza la presedentie. Eu cred ca este singura solutie reala pentru a scapa de comunisti si de unire cu tara.

    Reply
  • 20/10/2008 at 6:21 am
    Permalink

    Chirtoaca a yis ca participa la alegerile parlamentare, dar pe pe urma daca obtine scaunul de deputat se retrage.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.