Europarlamentarele din 26 mai, moldovenii și interesele propagandei ruse

Pe 26 mai vor avea loc alegerile europarlamentare. Acestea ne privesc și pe noi, întrucât Republica Moldova depinde într-o foarte mare măsură de politicile Uniunii Europene. La rândul ei, UE depinde de politicienii care o conduc și pe care îi alegem inclusiv noi, cetățenii români originari din RM. Acest material nu este despre cine ar trebui să fie votați, ci mai degrabă despre cine ar putea acționa, odată ajunși în Parlamentul European, în dauna Uniunii și a spiritului ei.

De ce ne-ar interesa europarlamentarele?

Spre deosebire de alegerile naționale, de la care așteptăm rezultate imediate în toate domeniile, de la economie până la educație și justiție, alegerile europarlamentare sunt mai îndepărtate de noi și de nevoile noastre imediate. În plus, acestea sunt mai degrabă geopolitice, iar aleșii sunt mai greu de monitorizat. Poate că anume din acest motiv, rata de participare la europarlamentare este în general redusă. Dar asta nu le știrbește din importanță. Nu știm câți cetățeni români originari din RM au participat în 2014, dar știm că ar fi bine să participăm și mai activ în 2019.

Deschiderea sau reticența UE față de RM va depinde de cei pe care-i delegăm inclusiv noi în PE (bani, susținere, reforme, apărarea statului de drept etc.). În plus, nu toate partidele din România sunt 100% proeuropene, respectiv pro-stat de drept, justiție, dezvoltare, investiții (inclusiv în raport cu statele Parteneriatului Estic, precum este și RM). Din contră, majoritatea partidelor cu șanse din România afișează slogane naționaliste (sau egoiste) precum Patrioți în Europa. România merită mai mult, Fii pro-România, România în primul rând, În Europa cu demnitate, Uniți în Europa și tot așa. Aproape toți, de la putere până la opoziție, le induc românilor ideea că vor să câștige pentru a lupta pentru ei în UE. Ceea ce nu e neapărat rău, având în vedere că așteptările celorlalte 27 de națiuni europene sunt similare în raport cu UE. Problema este că aceste slogane sunt dublate de discursuri naționaliste și uneori chiar antieuropene. Iar unii sunt mai antieuropeni decât alții, după cum puteți vedea ușor online. Totuși, ne-am fi așteptat ca aceste alegeri să fie, în sfârșit, despre problemele UE. Dar nu vedem asta nici la 12 ani de la aderare, după cum remarcă și Liviu Iancu pe Europunkt.ro.

Libertățile moldovenilor, dependente (și) de cum va arăta UE

Pornind de la această a doua constatare, dar și de la premisa că cetățenii români originari din RM sunt preponderent proeuropeni și au aspirații democratice, ar trebui ca, înainte de a ne întreba cu cine votăm, să ne întrebăm ce partide românești cu șanse reale sprijină politica Rusiei de dezbinare a UE, de dezinformare a cetățenilor și de manipulare a intențiilor de vot? Câteva răspunsuri ne oferă Nicolae Țîbrigan într-un interviu pentru Jurnalistii.ro. Expertul LARICS demonstrează că există o interdependență strânsă între propaganda rusească și guvernările corupte bazate pe clientelism.

Temele false, întreținute prin știri false și dezinformare, merg mână-n mână cu antieuropenismul, naționalismul agresiv și neîncrederea în instituțiile democratice asociate, în general, cu Europa. Principiul este simplu și este valabil pentru acțiunile oricărei forțe neprietenă cu democrația: dacă nu putem câștiga încrederea oamenilor, îi putem face să se îndoiască de tot ceea ce presupune democrația (stat de drept, transparență administrativă, economia concurențială, toleranță, diversitatea și drepturile omului). Iar în 2019, mai mulți moldoveni ca oricând pot influența modul în care UE poate influența societatea moldovenească.

Liderii statelor europene pot fi, uneori, antieuropeni

Derapajele manifestate de guvernare în România au fost sancționate dur de familiile politice europene din care acestea fac parte. Primii au fost criticați dur de zeci de mii de oameni din diasporă, de voci importante ale stângii europene, dar și de șefii Comisiei Europene, aducând prejudicii de imagine importante națiunii române. Asta în timp ce nouă, mulțimii, ni se vindeau gogoși despre patriotism, livrându-ne petreceri de milioane și discurs populist în an Centenar. Ceilalți, la rândul lor, tocmai au fost propuși spre excludere din Alianța Europenilor și Democraților pentru Europa, chiar de către liderul liberalilor europeni. Motivul este același: asaltul asupra justiției și a statului de drept.

Mai mult decât atât: opoziția proeuropeană din România a acuzat guvernarea că ar acționa la comenzile Rusiei. Nu știm dacă este așa, dar în mod cert, slăbirea statului de drept, hărțuirea investitorilor și angajatorilor occidentali (mai ales a băncilor), blocarea investițiilor în infrastructură și dezvoltare n-au cum să nu-i bucure pe cei care țin sub ocupație două teritorii ale vecinilor României de la Marea Neagră: regiunea separatistă transnistreană și peninsula Crimeea.

Legăturile primei viori a guvernării din România cu propaganda rusă sunt relevate și de lumina pozitivă în care apar reprezentanții partidului în materialele portalului Sputnik (cu sediul la Chișinău), de exemplu, care o propunea pe Viorica Dăncilă drept omul politic al anului 2018. Tot de Sputnik sunt promovați și multiplicatorii de mesaje ai partidului de guvernare, respectiv anti-UE, după cum relevă o investigație a Newsweek. Gesturile antieuropene ale reprezentanților guvernării pot fi identificate ușor online, unul recent fiind reacția cel puțin nepotrivită la îngrijorările celor 12 state democratice privind justiția din România.

Ecourile propagandei rusești și multiplicatorii de la Chișinău

De cealaltă parte, publicul din RM are propria sa experiență cu propaganda rusă și știrile false, în general, nu neapărat rusești. StopFals.md ni le dezvăluie de câțiva ani încoace. Spre surprinderea multora, acestea nu sunt doar în limba rusă și n-au drept surse doar sateliții Kremlinului, ci actori politici și media locali, care au deprins meșteșugul dezinformării de la idolii lor estici. Din fericire pentru unioniștii superficiali și din nefericire pentru ceilalți moldoveni, taman aceștia colaborează cel mai strâns cu antieuropenii (sau iliberalii) de la București.

Mesajele acestei poluări informaționale coincid cu cele ale propagandei rusești din regiune, adaptat, bineînțeles, la specificul național al fiecărui public: UE e de vină pentru toate nenorocirile; americanii vor să ne folosească drept carne de tun în războaiele lor; valorile noastre tradiționale milenare sunt amenințate de promovarea drepturilor omului; libertățile personale trebuie ținute în frâul unui dictator ferm, dar milos și așa mai departe. Problema cea mai mare este că, așa cum arată și Sorin Ioniță în filmulețul EFOR despre dezinformare, oricine poate cădea în această capcană, întrucât suntem programați să credem doar ceea ce ne place. Românofoni, rusofoni, cu cetățenie română sau fără, cu studii superioare sau fără, cu toții putem cădea victime ale inventatorilor de știri.

Ce e de făcut?

Într-un material preluat de Ziarul Național, Jed Willard, directorul Centrului Franklin Delano Roosevelt de la Harvard, spunea că cel mai bun mod de a lupta cu astfel de atacuri informaţionale este să ai propria variantă a evenimentului şi să insişti cu ea, nu să încerci să corectezi ştirile false. Adică nu neapărat demascarea falsurilor, cât un discurs consolidat al surselor credibile și autorizate este calea de urmat. Specialistul american s-a pronunțat în contextul în care, Finlanda, pentru autoritățile căruia lucrează acesta, mizează în primul rând pe educația cetățenilor săi. Rezultatul acestei politici de lungă durată a fost că birourile locale ale fabricanților de gunoi mediatic precum Sputnik s-au închis, pur și simplu, în lipsa audienței. Cu alte cuvinte, n-a avut cine să le înghită invențiile, iar finlandezii și-au văzut singuri de propriile alegeri.

Nu același lucru se poate spune despre alte națiuni, care au picat pradă intervențiilor ilegale rusești și și-au instalat regimuri cu democrații  iliberale. Partea bună este că putem vorbi despre unii actori non-statali care au învățat ceva din asta și au început să lucreze la niște instrumente de prevenție și combatere a ingerințelor regimurilor autoritare în democrațiile naționale. Authoritarian Interference Tracker, creat de Alliance for Securing Democracy (GMF) este un instrument online care oferă date chiar și despre RM.

În concluzie și revenind la europarlamentarele din 26 mai: UE, prin eforturile proprii, prin finanțările acordate organizațiilor locale, prin viziunea sa asupra spațiului public și a libertăților fundamentale (inclusiv electorale), este esențială pentru o democrație fragilă post-sovietică, precum este cea din RM. A trimite în PE oameni având convingeri antieuropene și totodată vulnerabili în fața mașinăriei de propagandă rusești poate fi o greșeală care ne va afecta la modul direct, având în vedere gradul nostru de dependență față de UE, chiar dacă (sau pentru că) nu suntem încă membri ai Uniunii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *