KOSOVO – 19.02.08

JURNAL

Kosovo, ricoşeu la Bucureşti19/02/2008 de Carmen Vintila , Oana Stancu , Gabriela Antoniu , Lavinia Dimancea , Dana Piciu INDEPENDENŢA KOSOVO ● UDMR zice DA şi îşi pune clasa politicã în capPreşedintele Traian Băsescu a anunţat aseară, după discuţiile cu reprezentanţii partidelor politice, că România îşi menţine poziţia şi nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo.   Şeful statului a susţinut o declaraţie de presă la Cotroceni în care a enumerat  motivele pentru care România nu recunoaşte independenţa Kosovo. Acordarea de drepturi colective minorităţilor, nerespectarea integrităţii teritoriale a Serbiei, a principiului inviolabilităţii frontierelor şi a suveranităţii Serbiei, precum şi faptul că nu a existat o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU, care să reglementeze declaraţia de independenţă făcută la Priştina, sunt motivele enumerate de Traian Băsescu. De asemenea, şeful statului a reclamat şi că sârbii şi albanezii nu au ajuns la o soluţie comună, prin negocieri directe.   OBIECTIVE ATINSE. El a mai spus,  referindu-se la declaraţia comună a miniştrilor de Externe ai UE pe tema Kosovo, că delegaţia română la Consiliul de Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE), şi-a atins toate obiectivele din mandatul primit de la CSAT, motiv pentru care i-a felicitat pe membrii delegaţiei. Obiectivele majore pe care delegaţia română la Bruxelles le-a avut în baza mandatului CSAT şi le-a atins se referă la dreptul fiecărui stat al Uniunii de a acţiona în ceea ce priveşte Kosovo conform practicii naţionale şi dreptului internaţional,  România să nu fie obligată la o poziţie comună, care să nu-i fie convenabilă, element care se regăseşte în declaraţia adoptată la Bruxelles, legalitatea prezenţei misiunii UE în Kosovo. De asemenea, Băsescu a spus că evenimentele din Kosovo nu trebuie să reprezinte un precedent în tratarea problemelor minorităţilor. Şeful statului a reiterat totodată motivul pentru care atât el, cât şi premierul Tăriceanu nu au avut luari de poziţie oficiale imediat după declararea independenţei Kosovo. El a explicat că, la nivelul şefilor de stat şi de guvern din UE, s-a stabilit ca până la finalizarea lucrărilor CAGRE nici un şef de stat sau de guvern să nu facă declaraţii “care ar putea să inflameze şi să împieteze asupra concluziilor finale care se vor trage la Bruxelles”.   CONSULTåRI. Anterior declaraţiei de la Cotroceni şeful statului a avut timp de mai bine de două ore consultări cu liderii partidelor parlamentare la care a participat şi Călin Popescu Tăriceanu, dar, după cum a precizat, în calitate de premier şi nu de lider al PNL. La începutul întâlnirii, în timp ce dădea mâna cu reprezentanţii UDMR Marko Bela şi Kelemen Hunor, Băsescu le-a spus  râzând “autonomiştilor”. “Autonomiştii” s-au limitat doar la un zâmbet. A venit rândul liderului PRM. Dând mâna cu CV Tudor, Băsescu l-a întrebat: “Ce faceţi, maestre?”, la care liderul PRM a răspuns zâmbind: “Modest”. Băsescu a adăugat tot râzând: “Ne iau ăştia ţara”. “Am venit la viitorul meu loc de muncă”, a spus şi Vadim. Afirmaţia l-a făcut pe şeful statului să râdă, acesta întrebându-l pe Vadim Tudor: “Peste câţi ani, maestre?”. După aceste replici, şeful statului i-a rugat pe cei prezenţi să ia loc şi s-a aşezat şi el, alături de premierul Tăriceanu.   FĂRĂ COMPARAŢII. În cadrul întâlnirii, Traian Băsescu a dorit să atragă atenţia liderilor partidelor ca, prin declaraţiile pe care aceştia le vor da, să nu creeze tensiuni în mod nefondat. “Plec de la premisa că orice comparaţie dintre Kosovo şi România este lipsită de fundament”, a spus Băsescu, precizând că în România minorităţile se bucură de foarte multe drepturi, în timp ce în Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a minorităţilor. De asemenea, şeful statului le-a prezentat liderilor prezenţi un proiect de declaraţie a României referitoare la Kosovo. După consultări, şeful PRM, CV Tudor, a declarat că liderii partidelor au căzut de acord asupra proiectului prezentat de Băsescu, mai puţin UDMR. La rândul său, liderul PC, Daniela Popa, a declarat că i se pare “cumva ciudat” că un partid aflat la guvernare, cum este UDMR, nu este de acord cu o poziţie oficială a României. Întrebat despre poziţia UDMR în problema Kosovo, vicepreşedintele PNL, Crin Antonescu a spus că Uniunea îşi asumă toate deciziile Guvernului României. El a precizat însă că UDMR este de părere că, fără a exista vreo analogie, ar fi fost mai bună o recunoaştere a independenţei Kosovo din partea României. Referitor la prezenţa forţelor româneşti în zonă, Antonescu a spus că premierul şi preşedintele, ca şi PNL şi PD-L, au fost de acord ca aceste efective să rămână în zonă. Liderul PRM s-a opus însă explicând că această măsură nu are rost din moment ce România nu recunoaşte independenţa Kosovo. La rândul său, liderul PD-L, Emil Boc, a declarat că reprezentanţii partidului său au precizat la întâlnire că nu sunt de acord cu recunoaşterea unilaterală a independenţei Kosovo şi a mai spus că şeful statului a subliniat faptul că poziţia autorităţilor trebuie să fie una coerentă în legătură cu acest subiect. Şeful  s-a declarat  plăcut impresionat de abordarea constructivă a partidelor, sublinind că nu le-a “convocat” la Cotroceni, ci le-a “invitat”, pentru a le informa şi a se consulta. Potrivit preşedintelui Băsescu, toate partidele au fost de acord că ceea ce s-a întâmplat în Kosovo “nu poate constitui un precedent” nu doar pentru România, ci şi pentru Europa.    

“Nu” în Parlament

“Parlamentul României nu recunoaşte declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea noii enitităţi”, prevede declaraţia adoptată, aseară, cu 357 de voturi “pentru” şi 27 “împotrivă” (UDMR) de senatorii şi deputaţii reuniţi în şedinţă comună. În document se precizează că decizia autorităţilor de la Priştina, precum şi recunoaşterea independenţei de către alte state, “nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone şi nici drept recunoaşterea sau garantarea drepturilor colective pentru minorităţile naţionale”. Totodată, parlamentarii au solicitat CSAT să analizeze “cu promptitudine” statutul prezenţei militare şi civile româneşti în Kosovo. “Parlamentul solicită CSAT să-l informeze în legătură cu schimbarea statutului acestor trupe şi cu eventualitatea trimiterii de noi forţe în Kosovo”, se mai arată în document.   Motiv. Liderul UDMR, Marko Bela, a explicat aseară la Antena 3 de ce parlamentarii Uniunii au votat împotrivă şi nu s-au abţinut, aşa cum se aşteptau colegii de la alte partide. El a arătat ca abţinerea ar fi însemnat absenţa unei poziţii clare a UDMR, ori Uniunea are o opinie clară în acest caz. Marko Bela a spus că după ce ţări importante au anunţat că vor susţine independenţa Kosovo, şi România o va face mai devreme sau mai târziu. “Ce s-a întâmplat astăzi e o amânare”, a spus liderul UDMR, afirmând însă că nu poate preconiza când anume România va recunoaşte independenţa Kosovo. Prezent în Parlament, premierul Călin Popescu Tăriceanu (foto) a declarat că “nici o rătăcire politicianistă şi nici un motiv inventat peste noapte nu pot şi nu vor fi recunoscute ca generând similitudini faţă de un precedent. Acesta nu este şi nu va fi un precedent. Ca urmare, orice tentaţii de a face paralele sau trimiteri geografice către alte zone sunt fără valoare şi sunt rupte de realitatea şi identitatea Europei”.

Şedinţă comună la Parlament

Birourile Permanente ale Parlamentului au convocat ieri seară, la ora 19:00, o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în cadrul căreia urma să se adopte o declaraţie “fermă” referitoare la Kosovo, după cum a precizat preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu. El a arătat că poziţia Parlamentului României este de nerecunoaştere a declaraţiei unilaterale de independenţă a provinciei Kosovo. Văcăroiu a mai precizat că parlamentarii vor analiza şi situaţia trupelor româneşti care se află acum în Kosovo şi vor da şi pe această chestiune un punct de vedere. Conducerile celor două Camere au hotărât ca stenograma şedinţei Birourilor Permanente de ieri să rămână secretă, deoarece în cadrul acesteia s-au primit informaţii care ţin de siguranţa naţională.

“Fără comparaţii”

Preşedintele Traian Băsescu (foto) a declarat la începutul întâlnirii cu reprezentanţii partidelor parlamentare că declararea unilaterală a independenţei Kosovo este un act pe care România îl consideră “ilegal”. Şeful statului a mai spus că doreşte să atragă atenţia liderilor partidelor ca, prin declaraţiile pe care aceştia le vor da, să nu creeze tensiuni în mod nefondat. “Plec de la premisa că orice comparaţie dintre Kosovo şi România este lipsită de fundament”, a spus Băsescu, precizând că în România minorităţile se bucură de foarte multe drepturi, în timp ce în Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a minorităţilor. Şeful statului a ţinut să le dea liderilor prezenţi o explicaţie cu privire la “tăcerea primului-ministru şi a preşedintelui de la momentul declarării unilaterale a independenţei de către provincia Kosovo”.MANDAT. El a explicat că, la nivelul şefilor de stat şi de guvern din UE, s-a stabilit ca până la finalizarea lucrărilor Consiliului de Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE) nici un şef de stat sau de guvern să nu facă declaraţii “care ar putea să inflameze şi să împieteze asupra concluziilor finale care se vor trage la Bruxelles”. Preşedintele a mai spus că a solicitat delegaţiei române la CAGRE să acţioneze pentru a elimina orice referire din documentul final la independenţa Kosovo ca la un “element de facto”. “Delegaţia noastră trebuie să susţină libertatea fiecărui stat din UE de a recunoaşte sau nu independenţa Kosovo”, a spus Băsescu. El a mai spus că prin mandatul acordat de CSAT partea română trebuie să susţină că soluţia adoptată pentru Kosovo nu se poate constitui într-un precedent în regiune. La începutul întâlnirii de la Cotroceni, şeful statului li s-a adresat reprezentanţilor UDMR Marko Bela şi Kelemen Hunor, în timp ce dădea mâna cu ei, spunându-le râzând “autonomiştilor”.

 ZIUA

 ADEVARUL

Kosovo, muniţie în bătălia electoralăde Bogdan Costache, George Rădulescu, Oana Iurascu (3636 afisari, 2008-02-19)  » Politicienii români s-au încins odată cu declararea independenţei Kosovo. Partidele au înfierat UDMR, singura formaţiune care a cerut recunoaşterea noului „stat”. România nu recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, după cum se stipulează din declaraţiile preşedinţiei, parlamentului şi guvernului. Ieri, liderii politici de la Bucureşti au ieşit cu declaraţii inflamante, încercând să câştige cât mai mult capital electoral. UDMR s-a grăbit să spună că România trebuie să recunoască autonomia Kosovo. Partidele s-au întrecut în declaraţii prin care au arătat cu degetul spre partidul lui Marko Bela. În a doua parte a zilei, preşedintele Traian Băsescu a chemat partidele la Cotroceni pentru consultări. Formaţiunile parlamentare româneşti, cu excepţia UDMR, resping, recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo. Politicienii de la Bucureşti se aşteaptă ca separatiştii maghiari din România să se folosească de acest precedent pentru a forţa impunerea unui regim de autoguvernare aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Un al doilea Kosovo în România? De altfel, reprezentanţii comunităţii maghiare s-au grăbit să confirme temerile liderilor partidelor, inducând deja o stare de tensiune pe scena politică. Şeful UDMR, Marko Bela, a cerut în mod oficial guvernului în care Uniunea deţine portofolii să recunoască rapid independenţa Kosovo. O poziţie explicită a avut-o senatorul de Harghita Sogor Csaba, care a declarat că în Ardeal ar putea fi un al doilea Kosovo în cazul în care statul român nu va respecta drepturile minorităţii maghiare. „Trebuie să înţelegeţi că este o mare diferenţă între autonomie şi independenţă. Sigur, independenţa Kosovo este un model şi pentru noi, deşi maghiarii din România l-ar prefera pe cel finlandez, cu două limbi oficiale şi reprezentare proprie pentru minorităţi. Vrem autonomie teritorială pentru zonele locuite preponderent de maghiari, respectiv pentru Ţinutul Secuiesc, şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii care trăiesc în România”, a spus parlamentarul UDMR, citat de Mediafax. PSD, împotriva UDMR Poziţiile exprimate de maghiari i-au inflamat pe reprezentanţii celorlalte formaţiuni, care au cerut excluderea Uniunii din Executiv. Social-democratul Şerban Nicolae i-a solicitat „în mod imperativ” procurorului general Laura Codruţa Kovesi să se sesizeze din oficiu cu privire la declaraţiile lui Sogor Csaba. Mircea Geoană, liderul pesediştilor, a avut o reacţie dură la adresa partidului condus de Marko Bela. „Este inacceptabil ca un partid aflat la guvernare (UDMR – n.r.) să propovăduiască în mod deschis şi să invoce precedentul creat de declararea independenţei provinciei Kosovo. Este inacceptabil politic şi legal”, a spus Geoană. Liderul PIN, Cozmin Guşă, a cerut, la rândul său, retragerea din parlament a Legii statutului minorităţilor naţionale, care acordă privilegii importante maghiarilor din România. Mai marele democraţilor, Emil Boc, a declarat că România nu trebuie să recunoască independenţa Kosovo şi i-a cerut premierului Călin Popescu Tăriceanu să soluţioneze poziţia oscilantă a UDMR pe această temă. „PDL consideră că România nu trebuie să recunoască independenţa Kosovo. PDL respinge orice formă de separatism teritorial, orice formă de segregare pe criterii etnice. România este un model pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale”, a precizat şeful PD-L. „Nu vom recunoaşte independenţa Kosovo” Preşedintele a declarat ieri, după întâlnirea cu partidele parlamentare, că România nu va recunoaşte independenţa Kosovo, poziţie pe care nu şi-a schimbat-o din 2005. Şeful statului a enumerat motivele pentru care România nu recunoaşte independenţa provinciei albaneze: Priştina şi Belgradul nu au ajuns la o soluţie comună care să favorizeze ambele părţi, declararea independenţei nu are la bază o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU care să reglementeze declaraţia de independenţă, acordarea de drepturi colective minorităţilor, nerespectarea integrităţii teritoriale, a inviolabilităţii frontierelor şi a suveranităţii Serbiei. „România nu va fi afectată sub nicio formă de evenimentele din Serbia”, a declarat preşedintele, precizând că suntem ţară membră NATO şi UE, situaţie care garantează integritatea statului român şi siguranţa cetăţenilor. Preşedintele Traian Băsescu a precizat că toate partidele româneşti au fost de acord cu situaţia din Kosovo şi nu poate constitui un precedent nu numai pentru România, dar şi pentru Europa. El a spus că situaţia minorităţii maghiare din România, care este reprezentată în administraţia locală şi centrală şi beneficiază de uzul limbii materne în şcoli şi în justiţie, nu se poate compara cu situaţia albanezilor din Kosovo, care au fost atacaţi cu tancurile. Totuşi, Băsescu a făcut un apel către toate forţele politice şi către presă pentru a nu introduce un discurs naţionalist extremist care nu are legătură cu realităţile româneşti. Şeful statului a precizat, într-o emisiune televizată, că „interesul naţional nu are preţ”, referindu-se la nerecunoaşterea de către România a independenţei Kosovo. Potrivit lui Băsescu, chiar dacă ţara noastră se află într-o alianţă, acest lucru nu înseamnă că România nu poate avea păreri diferite de cele ale partenerilor săi. (Pagini realizate de: Oana Iuraşcu, Bogdan Costache şi George Rădulescu) UDMR s-a opus în parlament
Parlamentul a adoptat, ieri-seară, declaraţia privind nerecunoaşterea independenţei provinciei Kosovo, cu 357 de voturi „pentru” şi 27 „împotrivă”. Reprezentanţii UDMR au votat „împotrivă”. Citiţi în paginile 9-11 reacţiile internaţionale. Unitatea Europei afectată de Kosovo, sârbii cer ajutor Rusiei, iar spiritele dintre China şi Taiwan se aprind de la precedentul kosovar.  EVZ»Vor fi încurajate tendinţele secesioniste Conf. univ. dr. Florin Muller, „Evenimentele de la Priştina vor avea, cu siguranţă, un efect asupra întregului spaţiu central şi est-european. În primul rând vor fi încurajate tendinţele autonomiste, secesioniste. Argumentele mişcărilor care sprijină astfel de acţiuni secesioniste mi se par absolut lipsite de consistenţă. Argumentul că prin ocuparea unui spaţiu de către o minoritate s-ar impune, pe cale de consecinţă, declararea independenţei acelui spaţiu, autonomizarea acelui spaţiu în raport cu statul naţional este caduc. Aceasta pentru că suveranitatea asupra unui teritoriu se judecă în raport cu întreaga populaţie a statului respectiv. Mai explicit: eu, ca un cetăţean al municipiului Bucureşti, am acelaşi drept de suveranitate asupra teritoriilor judeţelor Harghita şi Covasna ca şi asupra teritoriilor judeţelor Bacău şi Iaşi. Cetăţenii din judeţele respective au, la rândul lor, aceleaşi drepturi ca şi mine în raport cu municipiul Bucureşti. Cel care este cetăţean al României nu este numai un cetăţean al judeţului, al localităţii sau al enclavei sale etnice. El este cetăţean al statului naţional în ansamblul său, cum de altfel majoritatea are drept de suveranitatea şi asupra altor teritorii decât a acelora pe care locuieşte în mod obişnuit. Efectul direct al proclamării independenţei Kosovo va fi, prin urmare, radicalizarea mişcărilor secesioniste, nu numai în spaţiul est-european, dar şi în spaţiul occidental. În acest ultim spaţiu, problema construcţiei naţionale părea a fi rezolvată, chiar la nivelul perioadei interbelice. Iată, însă, că principiul autonomiei naţionale este rediscutat la o distanţă de peste 50 de ani. »UE să demonstreze că este un jucător global! Prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, „Evenimentele din Kosovo arată că sistemul internaţional – ONU şi Uniunea Europeană, în special – se află într-o profundă criză, negăsind o formă de exprimare coerentă. Maniera în care se discută criza kosovară aminteşte de întâmplările din perioada 1935-1939, când s-a produs nu numai o degradare a relaţiilor dintre instituţiile internaţionale, dar şi dintre state, făcându-se loc agresiunilor şi conflictelor. Este de reţinut şi faptul că în secolul XX s-au încercat formule de a redesena frontiere pe baze etnice şi s-a văzut că acestea sunt cauzatoare de conflicte. Este foarte curios că se recurge la o formulă de acest gen, la începutul secolului XXI. Temerile unui intelectual ardelean ar veni din slaba capacitate a instituţiilor sistemului internaţional, corelată cu diminuarea capacităţii de operare, şi internă, şi internaţională, a propriului stat. Fukuiama spunea că aici se arată statele slabe care, la un moment dat, pot fi şi victime, şi generatoare de crize. Ceea ce am văzut în rândurile studenţimii este o stare de spirit agitată, nu numai la maghiari, ci în general la nivelul Clujului. Intensitatea acestei îngrijorări este explicabilă întrucât accesul la informaţie este aproape concomitent cu evenimentul. O soluţie pentru aplanarea eventualelor noi conflicte ar fi să nu se abandoneze rolul instituţiilor internaţionale, în special cel al Consilului de Securitate al ONU. »Statul român exercită un control efectiv, inclusiv militar, asupra Ţinutului Secuiesc Gusztav Molnar, „Cred că independenţa provinciei Kosovo poate constitui un precedent la nivelul Uniunii Europene, în sensul că unele mişcări mai vechi de secesiune ar putea să prindă avânt. Dar precedentul nu constituie declararea independenţei în sine, ci faptul că s-a ajuns la ea fără consens, adică fără consimţământul celeilalte părţi interesate. Dar mai este o condiţie necesară pentru ca independenţa provinciei Kosovo să poată constitui un precedent – «cealaltă parte interesată», adică statul în drept, să nu exercite un control efectiv asupra teritoriului în chestiune. Clasa politică românească nu ar trebui să privească cu oroare acest spectacol. Statul român exercită un control efectiv – din toate punctele de vedere şi, în primul rând, din punct de vedere militar – asupra «șinutului Secuiesc». Şi asta va rămâne aşa cât va dăinui acest stat. Dar din punct de vedere demografic nu deţine «controlul». Este clar că românii nu mai au forţa demografică necesară să devină vreodată majoritari în secuime. Şi acest lucru va avea consecinţe politice ­inevitabile. Ar fi bine ca opinia publică din România şi partidele politice româneşti să se obişnuiască cu ideea unei autonomii teritoriale reale pentru «Ţinutul Secuiesc» dacă nu vor să aibă un focar de tensiune permanent în inima ţării.”  

COTIDIANUL

Axa Washington-Londra-Bucuresti s-a frint in Kosovo Oana Popescu, Irina Moldovan, Cristian Oprea, Dan Duca, Diana Lazar

Aparut in editia din 19 Februarie 2008Zeci de persoane au fost ranite la Belgrad in timpul ciocnirilor dintre fortele de ordine si manifestantii sirbi care protestau fata de proclamarea independentei Kosovo.

Mii de sarbi au manifestat in Kosovo duminica si luni, in regiunile unde sint majoritari, impotriva autoproclamatei independente a provinciei. La Belgrad, peste 5.000 de persoane s-au adunat in centrul capitalei pentru a scanda lozinci nationaliste si pentru a cere sprijinul Rusiei.

Slovenia, tara care detine presedintia UE, a inaintat o nota de protest autoritatilor sirbe, dupa ce cladirea ambasadei sale a fost atacata de manifestanti. Sute de persoane au aruncat cu pietre si sticle incendiare in ambasadele SUA si Sloveniei, spargind o fereastra a misiunii diplomatice americane si mai multe geamuri ale ambasadei slovene. Circa 30 de persoane au patruns in cea din urma, au dat foc mobilierului si steagurilor arborate la balcon, inainte de a fi dispersate de politie. In restul orasului au fost rasturnate masini, semne de circulatie si tomberoane pentru blocarea traficului. Protestatarii au atacat fortele de ordine, care au fost silite sa raspunda cu gaze lacrimogene si gloante de cauciuc. La Urgenta au fost tratati 47 de politisti si civili, iar una dintre victime avea rani grave la cap. Un restaurant McDonald’s a fost devastat, iar geamurile sediului liberal-democratilor au fost sparte. Si jurnalistii prezenti in capitala sirba au cazut prada furiei demonstrantilor: echipe ale televiziunilor sirbe B92, Studio B, RTS si una a agentiei foto FoNews au fost agresate.

Si in alte orase au avut loc mitinguri de protest – la Novi Sad, Subotita (nordul Voivodinei), iar la Kosovska Mitrovita, in zona de nord, cu majoritate sirba, au fost atacate cladirile ONU si UE cu grenade de mina. La Graceanita, o enclava sirba in apropiere de Pristina, la Strepce, in sud, si la Ranilug, in est, au avut loc demonstratii. La Banja Luka, in capitala Republicii Srpska din Bosnia-Hertegovina, mai multe mii de tineri au strigat „Europa, respecta legile internationale!“ si „Nu vom da Kosovo!“ si au aruncat cu pietre in misiunile diplomatice franceza si germana. „Ne-am reunit pentru a respinge crearea unui al doilea stat albanez in Balcani. Cei care sint impotriva sa ridice mina“, a declarat la Kosovska Mitrovita unul dintre liderii sirbilor din nordul Kosovo, Marko Jaksici. Aproape toti manifestantii au ridicat mina. Protestatarii au fluturat drapele sirbe si pancarte pe care se putea citi: „Kosovo este Serbia pentru totdeauna“, „Kosovo nu are pret“, „ONU si UE in Kosovo – colonizare“. Ei au avut si un drapel american pe care scria „Al Patrulea Reich“, aluzie la Al Treilea Reich al lui Adolf Hitler. Sirbii au afirmat ca misiunea UE este una de ocupatie, a unor „intrusi care vor sa ne ia tara“. Jaksici a facut apel catre sirbi sa nu coopereze cu aceasta misiune. „Va vor oferi bani, totul pentru a va incita sa va vindeti patria“, a spus el. In cazul in care Serbia va incheia acorduri „rusinoase, tradatoare si colaborationiste“ cu UE, sirbii din Kosovo „vor veni cu totii la Belgrad si vor ramine acolo pina la anularea lor“, a avertizat el.

Sirbii au amenintat deja cu o secesiune a nordului Kosovo, sprijinit de Belgrad si unde traiesc aproape jumatate dintre cei 120.000 de sirbi aflati inca in teritoriu. Ei urmeaza sa ia o hotarire definitiva dupa consultarile cu Belgradul.

• Bucurie la Pristina

In Kosovo a continuat ieri sarbatorirea independentei. Zeci de mii de oameni au iesit in strada la Pristina, unde s-au distribuit gratuit mincare si bautura, si au ramas afara, in ciuda frigului, pina noaptea tirziu. Premierul Hashim Thaci si presedintele Fatmir Sejdiu s-au adresat multimii la ora 11.00, in seara de duminica. Tirurile de bucurie trase in aer au ranit usor un ofiter norvegian.

• Independenta Kosovo provoaca proteste in toata Europa

Declararea independentei Kosovo nu a trecut neobservata in capitalele Europei. La Paris, comunitatea sirba a organizat propria actiune de protest la care au participat sute de persoane. Oamenii au marsaluit pe strada cu pancarte pe care scria „Tradare: Corsica este franceza, domnule Sarkozy. Aflati ca provincia Kosovo este sirba!“. 

Nici manifestatiile pro-Kosovo nu au lipsit. Albanezii din Bruxelles s-au adunat in fata sediilor UE si NATO pentru a felicita Kosovo cu ocazia independentei. I(I.M.)

Marile puteri recunosc noul stat, ceilalti nu sint obligati sa o faca

UE s-a chinuit sa treaca testul unitatii asupra problemei Kosovo, sub presiunea SUA.

Ministrii de Externe ai UE, reuniti luni la Bruxelles, au incercat sa gaseasca o formulare minimala si cit mai neutra a declaratiei comune privind independenta Kosovo, ca sa impace sustinerea acordata acesteia de statele mari (Franta, Germania, Marea Britanie, Italia) si opozitia celor care sint ingrijorate de eventuale pretentii secesioniste ale propriilor minoritati sau ale celor din teritoriile din jur (Grecia, Spania, Romania, Bulgaria, Cipru si Slovacia). Declaratia urma sa ia nota de actul unilateral kosovar, sa exprime sustinerea pentru misiunea UE in fosta provincie sirba si sa sublinieze perspectivele europene atit ale Serbiei, cit si ale Kosovo. Dezbaterea a fost dificila si de durata, intrucit Cipru si Spania au continuat sa se opuna includerii in text a referirii la viitorul european, care ar fi fost o recunoastere implicita a noului stat. Numai Bulgaria, desi a avertizat ca precedentul risca sa destabilizeze intregul spatiu balcanic, s-a aratat dispusa la concesii. Atit Germania, prin vocea cancelarului Angela Merkel, cit si tari precum Polonia si Portugalia au facut apel la unitate, subliniind ca prioritatea este ca UE sa-si demonstreze coeziunea in aceasta chestiune si sa nu se arate divizata.

Potrivit proiectului de declaratie comuna citat de AFP, ministrii au cazut de acord in final ca fiecare tara membra a UE „va decide, potrivit practicilor sale nationale si reglementarilor sale juridice“, daca recunoaste sau nu independenta Kosovo. Aceasta permite, celor care doresc, sa recunoasca oficial noul stat, iar opozantilor, sa nu o faca. Declaratia condamna, in acelasi timp, violentele din Serbia si Kosovo.

Prima recunoastere implicita a venit din partea Statelor Unite. „Kosovarii sint acum independenti, ceea ce am sustinut impreuna cu guvernul meu“, a declarat presedintele Bush, aflat in Africa. El a evitat initial o recunoastere explicita, oficiala, si a afirmat ca asteapta rezultatele celei de-a doua reuniuni pe tema Kosovo a Consiliului de Securitate al ONU, dupa un prim esec de a ajunge la o pozitie comuna, duminica seara. Actul oficial a fost semnat insa mai tirziu de secretarul de Stat, Condoleezza Rice.

In timp ce ministrii europeni incercau sa se inteleaga asupra unor puncte comune, guvernul sirb avea programata o reuniune in cadrul careia sa anuleze independenta autoproclamata si sa declare „nula si neavenita“ decizia UE de a trimite o misiune care sa supravegheze prima faza a independentei. „Aceasta decizie nu are un fundament legal si nu presupune nici o obligatie a Serbiei fata de UE“, subliniaza guvernul de la Belgrad. Politia sirba a transmis justitiei acuzatii formulate impotriva presedintelui Kosovo, Fatmir Sejdiu, premierului Hashim Thaci si a presedintelui Parlamentului, acuzati ca au „organizat proclamarea unui stat fals pe teritoriul sirb“, comitind astfel „un act ilegal impotriva ordinii constitutionale si securitatii Serbiei“.

Premierul italian Romano Prodi a tinut sa tempereze ingrijorarile Serbiei, asigurind autoritatile de la Belgrad ca nu au de ce sa se simta abandonate de Europa. Presa europeana a avertizat, in articolele publicate in ziarele de ieri, ca precedentul Kosovo poate intensifica revendicarile separatiste de pe continent. Dupa abhazi, osetini si basci, cecenii au salutat si ei decizia kosovarilor, iar partidul nationalist fondat de Radovan Karadjici in Bosnia a cerut drepturi similare cu ale kosovarilor pentru Republica Srpska.

Parlamentul rus a adoptat luni un text care afirma ca recunoasterea Kosovo indreptateste Moscova sa adopte o noua politica fata de statele separatiste din spatiul ex-sovietic (Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria, Nagorno-Karabah). Rusia a cerut secretarului general al ONU sa isi clarifice pozitia, dupa ce Consiliul de Securitate, reunit de urgenta, la cererea Moscovei, nu a reusit sa ajunga la un acord. (Oana Popescu)

Kosovo cere ajutor de la bulgari

Autoritatile din Pristina au solicitat sprijinul Sofiei pentru a supravietui independent de Belgrad.

La scurt timp dupa proclamarea independentei, Kosovo a solicitat ajutorul Bulgariei pentru a supravietui pe cont propriu. Pristina a cerut sprijin din partea Sofiei pentru realizarea unor importuri de produse alimentare, pentru refacerea infrastructurii si pentru acoperirea deficitului de curent electric.

Belgradul a anuntat ca ar putea sista furnizarea de apa si electricitate catre Kosovo si a amenintat cu inchiderea granitelor si cu impunerea unui embargo comercial.

Ulterior, Serbia a renuntat la ideea unei blocade economice. Amenintarea a fost insa suficienta pentru a-i determina pe oficialii de la Pristina sa caute solutii alternative. Astfel, importurile de produse de stricta necesitate ar putea trece prin Macedonia si Bulgaria.

Initial, liderii kosovari s-au gindit la Albania ca posibil traseu pentru alimentare. Ei au fost nevoiti insa sa se reorienteze, deoarece in Albania nu exista o structura consolidata pentru asemenea operatiuni. In aceasta situatie, premierul kosovar Hashim Thaci a cerut unor companii de transport din Bulgaria sa se ocupe de aprovizionarea noului stat.

Primul-ministru de la Sofia, Serghei Stanisev, urma sa se intilneasca luni dupa-amiaza cu o echipa de experti economisti pentru a ajunge la un acord privind pozitia oficiala a tarii fata de independenta Kosovo. Deocamdata, Bulgaria a anuntat ca nu va recunoaste provincia ca stat de sine statator si nu va coopera imediat cu autoritatile de la Pristina. Analistii cred insa ca avantajele economice ale unei astfel de cooperari i-ar putea determina pe demnitarii din Sofia sa se razgindeasca. (Irina Moldovan)

HarCov nu poate fi HarKosovo

Kosovo poate fi un precedent pentru alte regiuni, dar este exclus sa fie in UE.

In ciuda contestarilor din partea marilor puteri, exprimate din considerente legate de interese geopolitice, dreptul international arata cu claritate ca proclamarea independentei Kosovo este ilegala. Prin urmare, sustinerea internationala acordata acesteia risca fara indoiala sa creeze un precedent si sa modifice practica in domeniu, demonstrind ca asemenea masuri pot fi luate discretionar, de un grup de state cu suficienta influenta, si in dispretul normelor de drept. O actiune similara insa in sinul Uniunii Europene – cum ar fi secesiunea Tinutului Secuiesc – se loveste de obstacole insurmontabile, care o fac inutila si virtual imposibila.

Potrivit reglementarilor europene, nu exista modificari de granite in UE sau, la extrem, acestea se pot face numai cu acordul ambelor parti. In clipa in care un teritoriu din cadrul UE ar decide sa-si proclame unilateral independenta, statul din care acesta s-ar desprinde si ar manifesta cu certitudine opozitia. Prin urmare, in cel mai rau caz, noul stat nu ar beneficia nici de recunoasterea celorlalti membri, nici de privilegiile asociate statutului de membru al Uniunii, pe care l-ar pierde. I s-ar impune asadar vize, bariere comerciale si si-ar pierde toate avantajele care deriva din apartenenta la UE. Dincolo de absurdul demersului in sine, care s-ar ciocni de o opozitie uriasa la Bruxelles, noul stat si-ar autoimpune astfel toate premisele pentru a suferi pierderi economice si politice care nu ar mai justifica efortul. (Oana Popescu)

Militarii romani, la adapost

Romania are 148 de militari in Kosovo – o companie de infanterie (86 de militari), 21 de ofiteri de stat major si 41 de militari dintr-o structura de informatii. Infanteristii, care se afla la distanta de orasul Pristina, in Gorazdevac, linga Pec, in vestul tarii, urmeaza sa vina acasa pina la sfirsitul acestei luni si sa fie inlocuiti de o companie a Batalionului 307 Infanterie Marina din Babadag. Potrivit MAp, militarii romani nu au fost implicati in nici un fel de incidente, situatia la Pec fiind calma. Militarii trebuie sa se asigure ca se respecta acordul de pace, pazesc tabara, asezamintele de cult si persoanele din zona, asigura libertatea de miscare pe caile de comunicatii (prin puncte de control trafic si patrule), cauta si colecteaza armament si materiale interzise si protejeaza populatia civila (S.M.)

Basescu: „Declararea independentei Kosovo este un act ilegal“

Clasa politica romaneasca a incercat sa gaseasca ieri consensul in problema kosovara. Singurii care au facut nota discordanta au fost liderii UDMR.

Traian Basescu l-a luat ieri peste picior pe C. V. Tudor, prezent dupao indelungata absenta la consultarile de la Cotroceni: „Ne iau astia tara“

Partidele parlamentare – cu exceptia UDMR – au sustinut ieri pozitia presedintelui Traian Basescu si a prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu prin care Romania nu recunoaste independenta Kosovo. Consensul, chiar daca nu total, a fost obtinut in timpul consultarilor convocate de seful statului la Palatul Cotroceni, la finalul carora a fost adoptata o declaratie comuna.

Conform relatarilor unora dintre participantii la dezbateri, intre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu nu au existat divergente pe aceasta tema. De altfel, seful Executivului a stat, lucru rar, in rind cu seful statului la consultari, delegatia PNL fiind condusa de vicepresedintele Puiu Hasotti. Toate partidele parlamentare si-au trimis la consultari, convocate putin dupa ora prinzului, presedintii, situatie intilnita nu prea des. Inca de la debutul consultarilor, Traian Basescu a spus ca declararea unilaterala a independentei Kosovo este un act pe care Romania il considera ilegal. El a adaugat ca orice comparatie intre Kosovo si Romania „este lipsita de fundament“, facind astfel trimitere la temerile legate de copierea modelului kosovar pentru declararea independentei asa-zisului Tinut Secuiesc. Presedintele a dat asigurari ca pozitiile exprimate de Romania in fata Uniunii Europene ramin neschimbate. In context, el a facut trimitere la faptul ca Romania este stat membru UE si NATO, una dintre conditiile esentiale ale acestui statut fiind respectarea integritatii teritoriale. Traian Basescu le-a atras chiar atentia liderilor partidelor ca, prin declaratiile pe care acestia le vor da, sa nu creeze tensiuni in mod nefondat.

In debutul reuniunii, la intrarea in sala, pe cind isi saluta oaspetii, Traian Basescu a aruncat, rizind, citeva ironii catre delegatia UDMR: „Ce faceti, autonomistilor?!“. Surprinsi, Marko si Kelemen nu i-au replicat. Cind a ajuns in fata liderului PRM i-a spus: „Ce faceti, maestre?“. „Modest“, i-a raspuns Vadim. Presedintele a continuat: „Ne iau astia tara“. Vadim nu i-a raspuns direct, ci doar l-a anuntat sec: „Am venit la viitorul meu loc de munca“. „Peste citi ani, maestre?“, a incheiat, rizind, Basescu.

Conform declaratiilor lui Vadim, de la final, singurul partid care nu a fost de acord cu declaratia comuna a fost UDMR. La intilnirea de la Cotroceni au participat Puiu Hasotti si Crin Antonescu (PNL), Emil Boc si Gheorghe Flutur (PD-L), Mircea Geoana si Titus Corlatean (PSD), Corneliu Vadim Tudor, Lucian Bolcas si Ilie Ilascu (PRM), Marko Bela si Kelemen Hunor (UDMR) si Varujan Pambuccian (Grupul minoritatilor nationale altele decit cea maghiara).

La scurt timp dupa terminarea consultarilor de la Cotroceni, Parlamentul Romaniei s-a reunit intr-o sedinta comuna in care urma sa fie adoptata o declaratie referitoare la Kosovo.

Proiectul Declaratiei Parlamentului privind Kosovo stipula ca Legislativul de la Bucuresti nu recunoaste independenta autoproclamatei provincii Kosovo si cere reanalizarea legalitatii prezentei militare romanesti in zona. I se cere presedintelui Traian Basescu sa revina asupra scrisorii prin care informa Parlamentul asupra deciziei transmiterii de personal romanesc in misiunea europeana EULEX in Kosovo si isi exprima dorinta ca evenimentul sa nu aiba loc fara consultarea si aprobarea Legislativului.

In textul proiectului de Declaratie, Parlamentul isi reconfirma sprijinul pentru decizia Executivului roman de a nu recunoaste declararea unilaterala a independentei provinciei Kosovo, considerind ca in situatia actuala nu sint indeplinite conditiile pentru recunoasterea noii entitati. Pe de alta parte, in proiectul Declaratiei, Parlamentul de la Bucuresti precizeaza ca decizia de la Pristina, ca si eventuala recunoastere a independentei unilateral declarate de catre alte state nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone si nici drept recunoasterea sau garantarea drepturilor colective pentru minoritatile nationale.

Din punct de vedere politic, tinta preferata de ieri a fost UDMR, care a avut o alta pozitie decit cea oficiala a statului roman in problema Kosovo. Mai exact, liderii UDMR au cerut recunoasterea rapida a independentei provinciei kosovare. Opozitia a cerut la unison eliminarea UDMR de la guvernare. Au fost si citiva parlamentari liberali care au cerut acelasi lucru. Vicepresedintele PNL Crin Antonescu a spus insa, dupa consultarile de la Cotroceni, ca nu se pune problema retragerii UDMR de la guvernare, cita vreme Uniunea respecta deciziile care s-au luat in Guvern. (Cristian Oprea)

Risu’-plinsu’ din Kosovo vazut prin ochii trimisilor UDMR

Cei doi reprezentati ai UDMR prezenti la proclamarea independentei Kosovo vorbesc pentru Cotidianul despre bucuria din sufletele albanezilor si despre lacrimile din ochii sirbilor.

O tara sfasiata in doua: intre albanezii care au sarbatorit cu bere, sampanie, focuri de arme si o populatie sirba aflata in doliu – asa au descris ieri, pentru Cotidianul, deputatul Antal Arpad si europarlamentarul UDMR Sogor Csaba atmosfera din timpul ceremoniei de luni a proclamarii independentei Kosovo.

Cei doi au fost singurii demnitari romani aflati la manifestarile din fata hotelului Central din Pristina, iar cele traite acolo i-au tulburat profund. „Am trait momente triste. Pentru mine a fost un soc faptul ca o parte din orasul Kosovska Mitrovita era in sarbatoare, cea albaneza era un chef imens, iar cealalta, locuita de sirbi, era ca si inexistenta. La Pristina insa am vazut un amestec de Ziua Americii cu cea a Kosovo, cu steaguri americane si kosovare peste tot, cu albanezi multumind tuturor celor care i-au sprijinit: Germaniei, spre exemplu. Am avut ceva probleme la granita atunci cind a trebuit sa asteptam cam doua ore in masina din cauza unui miting al sirbilor. Au fost momentele in care, recunosc, mi-a fost putina teama. Lumea nu era neaparat pasnica, erau arme si tancuri peste tot, nu pot sa nu spun ca nu mi-a fost un pic teama“, ne-a declarat deputatul Antal.

Mai curajos, eurodeputatul Sogor Csaba ne-a spus ca nu s-a temut decit de amenintatoarele torturi cu frisca din bratele albanezilor care se imbulzeau cu sutele de mii in strada. „Ca la noi la Revolutie, erau atit de multi! Iar bucuria era uriasa. Intr-un restaurant, unde am intrat la un moment dat, un chelner care vorbea engleza ne-a spus: «De sase sute de ani asteptam acest moment». Fireste, in Kosovo totul se plateste in euro“, marturiseste Sogor.

Cei doi reprezentanti ai UDMR s-au declarat surprinsi atit de scandalul declansat in tara pe tema vizitei lor in Kosovo, cit si de posibilitatea folosirii acestui model ca precedent pentru obtinerea unei autonomii a Tinutului Secuiesc. Varianta pe care cei doi o resping ferm. „Intotdeauna am spus ca modelul Kosovo e un model negativ si ca el nu poate fi aplicat in cazul Tinutului Secuiesc. Noi dorim autonomia acestui tinut, dar vrem sa raminem prieteni cu romanii, iar autonomie nu inseamna ca nu vom ramine in interiorul acelorasi granite, in interiorul aceleiasi tari“, spune deputatul Antal, confirmat de colegul sau de partid. (Dan Duca)

Presedintele a felicitat MAE

Presedintele Traian Basescu a dezvaluit, in alocutiunea sustinuta, aseara, la Palatul Cotroceni, dupa consultarile cu partidele paralamentare, ca in Declaratia CAGRE pe tema Kosovo, au fost inlcuse toate observatiile Romaniei cu privire la declararea unilaterala a independentei acestei provincii a Republicii Serbia. “In declaratie se regaseste integral mandatul pe care CSAT l-a dat delegatiei romane la CAGRE si ii felicit pe cei care au negociat”, a spus Basescu.Conform presedintelui, aceste observatii se refera la faptul ca evenimentele din Kosovo “nu reprezinta un precedent in tratarea problemei minoritatilor, ori la recunoasterea dreptului fiecarui stat de a actiona in conformitate cu dreptul international si cu practica internationala. Alte observatii romanesti regasite in documentul comunitar oficial au in vedere declararea legalitatii misiunii de mentinere a pacii in Kosovo in baza Rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, precum si reiterarea atasamentului UE fata de Charta Natiunilor Unite si Actului Final de la Helsinki care, printre altele, statueaza inviolabiliatea frontierelor si integritatea teritoriala. Seful statului a spus ca aceste observatii au fost introduse de delegatia MAE care a primit un mandat strict in acest sens de la CSAT.

Remarca presedintelui, “nu am constat o opozitie a UDMR in discutii” a venit in contradictie cu cele ale unora dintre liderii de partide care au sustinut exact contrariul.”UDMR a spus, in discutii, ca nu poate fi facuta o similitudine intre situatia din Kosovo si cea din Romania. UDMR a fost absolut corect”, a explicat Basescu. El a dat asigurari ca “Romania nu va fi afectata sub nici o forma de evenimentele din Serbia”. In context, presedintele a spus ca Romania nu se expune unor riscuri similiare celor generate de declararea independentei Kosovo avind in vedere tara noastra este membra atit a NATO, cit si a UE care granteaza inviolabilitatea frontierelor si integritatea teritoriala. El a adaugat ca “ Romania trebuie sa-si aume responsabilitati pentru regiunea in care exista”, facind trimitere la participarea tarii noastre la misiunea UE de pace, din Kosovo, cu 115 jandarmi si cu 65 de politisti. Seful statului a mai spus ca biroul diplomatic al Romaniei de la Pristina – desprind din ambasada de la Belgrad – isi va inceta misiunea dupa declararea independentei. (Cristian Oprea)

Parlamentul sustine Guvernul

Senatorii si deputatii si-au declarat sprijinul pentru decizia Executivului roman de a nu recunoaste independenta Kosovo printr-o Declaratie adoptata, luni seara, in plenul reunit si respinsa doar de membrii UDMR.

“Parlamentul Romaniei ia act cu ingrijorare de proclamarea unilaterala, in ziua de 17 februarie 2008, de catre autoritatile de la Pristina, a independentei provinciei Kosovo”, se arata in textul Declaratiei aprobat cu 357 de voturi pentru, 27 impotriva si nici o abtinere. Cu exceptia parlamentarilor maghiari, senatorii si deputatii romani sustin la unison pozitia Guvernului, reiterata aseara in plenul Parlamentului de primul ministru.

Potrivit proiectului Declaratiei, Legislativul roman “nu recunoaste declararea unilaterala a independentei provinciei Kosovo, considerind ca in situatia actuala nu sint indeplinite conditiile pentru recunoasterea noii entitati”. Mai mult, atit premierul cit si Mircea Geoana, presedintele Comisiei de politica externa din Senat au afirmat in interventiile in plen ca decizia autoritatilor de la Pristina nu poate fi interpretata ca un precedent pentru alte zone si au intarit ideea ca nu exista nici un fel de similitudini intre provincia Kosovo si Transilvania. Proiectul Declaratiei a fost supus votului parlamentarilor care nu au ratat ocazia de a-si huidui colegii maghiari, care au votat impotriva. “Sa va fie rusine! Afara cu voi din tara!”, a exclamat presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor.

Cel vizat direct de atitudinea liderului PRM, Marko Bela a declarat la terminarea sedintei ca “votul de azi al Parlamentului nu reprezinta decit o aminare pina la recunoasterea independentei provinciei Kosovo”. Cit priveste analogiile dintre Kosovo si Tinutul Secuiesc, speculate din plin zilele acestea, liderul UDMR a adoptat o pozitie moderata.

Tot in textul Declaratiei, Legislativul a solicitat presedintelui Basescu “sa revina asupra scrisorii prin care informa Parlamentul asupra deciziei trimiterii de personal romanesc in misiunea europeana EULEX din Kosovosi isi exprima dorinta ca evenimentul sa nu aiba loc fara consultarea si aprobarea Parlamentului”. In plus, Parlamentul cere Guvernului sa analizeze cu “promptitudine si responsabilitate legalitatea statutului prezentei militare romanesti in Kosovo, in situatia nou creata”. (Diana Lazar)

Seful statului, 100% impotriva independentei Kosovo

Presedintele Traian Basescu a exclus orice paralelism intre situatia din Transilvania si declararea unilaterala a independentei provinciei sirbesti Kosovo.

Seful statului a spus, luni seara, in emisiunea 100 % a lui Robert Turcescu, de la Realitatea TV, ca o paralela intre cele doua situatii “este o copilarie”. Parerea sa a fost ca o astfel de abordare “este lansata si sustinuta ori de oameni care nu stiu, ori care stiu, dar vor sa profite, ori de oameni cu nivel de responsabilitate redus”. Concluzia lui Traian Basescu a fost ca “nu poate fi pus semnul egal intre situatia minoritatii albaneze din Serbia, unde Milosevici a mers cu tancul peste ei, si situatia minoritatii maghiare din Romania, unde au toate drepturile politice, la limba proprie, cultura proprie, la justitie in limba lor, la justitie in limba lor”. Presedintele a evidentiat faptul ca maghiarii din Transilvania au reprezentanti in Guvern, in Parlament, in administratia publica locala, lucru care nu s-a intimplat in Kosovo, unde “Milosevici le-a trimis prefecti si primari sirbi”. In opinia sa, mai exista, inca, probleme de rezolvat in privinta minoritatii romane din tinuturile locuite de maghiari. Astfel el a spus ca “si maghiarii au de rezolvat probleme in Covasna si Harghita: exista o abordare administratiei locale, care aproape 100 la suta este maghiara, de eliminare a cetatenilor romani din administratie”. Presedintele a insistat pe aceasta tema:”Nu vreau sa folosesc un termen mai dur. Dar este o realitate, exista o tentatie a UDMR de a nu vedea pe nimeni ca se baga in cele doua judete. Le considera teritoriul lor electoral”. La fel ca la vizitele din vara trecuta, Traian Basescu  a abordat si modul in care copiii din cele doua judete invata limba romana. El a insistat pe ideea ca in clasele primare, romanilor de etnie maghiara sa li se predea limba romana ca pe o limba straina, pentru ca generatia tinara sa nu mai fie condamnata sa ramina in cele doua judete. Pe un ton sarcastic, seful statului a remarcat ca PRM si UDMR “se tin unii pe altii in viata”. Dupa cum a spus Traian Basescu: “Noroc ca UDMR mai cere din cind in cind autonomie fara sa se inteleaga la ce se refera, de cred romanii ca vor independenta, ca altfel ce s-ar mai face Romania Mare (PRM-n.r.). Se tin unii pe altii in viata”. Presedintele a insistat asupra faptului ca statutul Romaniei de membru NATO si UE ii garanteaza integritatea teritoriala si iviolabilitatea frontierelor. Seful statului i-a acuzat pe reprezentantii PSD si PRM de “duplicitarism”, pentru ca desi critica UDMR pe tema Kosovo, sustin in Parlament guvernul PNL-UDMR. In opinia sa, o astfel de abordare din partea PSD si ai PRM “este una ridicola”. Seful statului i-a laudat pe maghiarii din Harghita si Covasna, pentru ca la vizita din vara trecuta nu a vazut nici o palma de pamint nelucrata asa cum a vazut prin alte zone. “De aceea le-a sugerat ca bunastarea le va veni nu din autonomie, ci din accesarea fondurilor europene nerambusrabile”, a incheiat presedintele. (Cristian Oprea)