Noi, cetățeni interactivi ai Europei – identitatea românească în context european

Am participat astăzi la a II-a ediție a Școlii de vară Noi, cetățeni interactivi ai Europei, organizată de Asociația Convergențe Europene, Asociația Pro Basarabia și Bucovina, Facultatea de Litere și Biblioteca Central Universitară ”Carol I”. Timp de o săptămână, 40 de tineri români din jurul granițelor, originari din R.Moldova, Valea Timocului, Maramureș-Transcarpatia, nordul Bucovinei, Basarabia istorică, ținutul Herța, vor participa la o serie de activități de natură să sporească nivelul de cunoaștere a culturii, literaturii, istoriei și patrimoniului național românesc, în ansamblul său. De asemenea, participanții vor avea întâlniri cu reprezentanții instituțiilor statului român responsabile de consolidarea și promovarea elementelor identitare românești în comunitățile de români din jurul României și în R.Moldova.

Concret, ce am făcut în prima zi? Acțiunea a demarat cu o scurtă introducere făcută de doamnele prof. Adina Berciu și conf. Oana Chelaru-Murăruș, două dintre coordonatoarele evenimentului. Acestea au prezentat scopul și obiectivele proiectului, programul școlii de vară, după care fiecare participant a avut ocazia să se prezinte și să se refere la situația românilor din regiunea reprezentată. Din primele momente s-a văzut că în Basarabia istorică și Valea Timocului există cele mai multe probleme, acestea fiind locuri în care să te declari român rămâne în anul 2012 un act de curaj. Cu toate acestea, asumarea riscurilor și discriminarea negativă au devenit un mod de viață al unor români din acele zone. De exemplu, practica interzicerii forțate a practicării obiceiurilor românești și religioase, este una comună și a constituit acum câteva luni subiectul scandalului izbucnit între România și Serbia în contextul acordării Serbiei statutului de stat candidat la aderarea UE. Numele românilor timoceni sunt schimonosite și sârbizate, alte căi de comunicare și informare în română, decât internetul, nu prea există etc.

Regiunile românești din Ucraina comportă o serie de diferențe, Basarabia istorică având în mod clar cea mai grea situație. Desigur, ”schizofenizarea” forțată a limbii române, stimulând prin diferite canale pseudo-academice și pseudo-culturale, este cea mai gravă. Lipsa de acces a culturii române prin produse de tipul literaturii, obiectelor de cult, manualelor, chiar și soft-urilor educaționale în limba română, este o altă problemă complicată.

În Cernăuți și ținutul Herța sunt probleme mai puține, fie și pentru că aici curentul stalinist moldovenist n-a prins, majoritatea covârșitoare a românilor fiind conștienți de identitatea lor națională. Totuși, încă există deficite privind managementul cultural, deficitul de produse culturale, accesul greoi la vize etc.

Transcarpatia, la fel ca în cazul nordului Bucovinei,  nu se confruntă cu problema moldovenismului. În schimb, există un deficit de literatură asupra căruia se lucrează, iar mai nou, o nouă ”minoritate națională”, ”volohii”. Aceștia locuiesc într-un areal compact și sunt într-o mare măsură în afara politicilor culturale ale statului romând. Din păcate.

Asupra situației R.Moldova nu mă voi opri din 2 motive. Primul motiv ține de faptul că subiectul nu a fost abordat decât adiacent în cadrul discuției. Iar al doilea, care decurge din primul, este că prin comparație cu situația românilor din celelalte state de graniță ale României, românii moldoveni stau mai mult decât bine, fiind majoritari la ei acasă.

Au fost exprimate o serie de opinii care au ținut de oportunitatea valorificării pârghiilor României în calitatea sa de stat membru al UE, cu accent pe respectarea drepturilor universale ale omului. De asemenea, investițiile materiale în activitățile culturale ar fi binevenite, precum și în persoanele-resursă care au ales să locuiască în respectivele zone, în pofida dificultăților. Acestea ar putea veni atât din resursele statului, cât și din cele ale UE sau ale agenților privați.

În continuare, grupul a mers într-un tur al BCU, ghidați fiind prin cele mai importante săli ale Bibliotecii, inclusi prin sala regală, sala studenților, sala Tzigara etc. De asemenea, au fost vizitate o parte dintre birourile de lucru ale angajaților din mai multe departamente.

Către finalul turului, tinerii au discutat cu dna director al BCU, Mireille Rădoi, care a avut o prezentare despre componentele identității naționale. Datorită acesteia, participanții au conștientizat că o altă cale de apropiere și rupere a barierelor granițelor dintre români, mai eficientă decât cunoașterea ”celuilalt tu din afara granițelor”, nu poate exista.

Ultima întâlnire a tinerilor a fost cea cu dl consilier Cătălin Brânzea, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Acesta le-a transmis participanților cuvintele de susținere ale dlui ministru Andrei Marga, asigurându-i de suportul deplin al dânsului în chestiunile afirmării identității naționale și a proiectelor conexe. Participanții au avut o discuție antrenantă cu reprezentantul MAE, venind cu soluții practice și schimburi de bune practici între membrii comunităților de români prezenți.