Oficiali, cercetători și tineri români de pe ambele maluri ale Prutului au discutat chestiunea integrării RM în UE | Tudor Cojocariu

Oficiali, cercetători și tineri români de pe ambele maluri ale Prutului au discutat chestiunea integrării RM în UE

Luni, 16 noiembrie, a avut loc dezbaterea publică Republica Moldova între vecinătatea eternă și integrarea europeană. Evenimentul găzduit de aula I. H. Rădulescu a Academiei Române și organizat de Institutul European împreună cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale a reunit o serie de cercetători și oficiali de pe ambele maluri ale Prutului.

Dezbaterea a fost deschisă de directorii instituțiilor ante-menționate, Gabriela Drăgan și Ion Bulei, care le-au mulțumit celor din sală pentru prezență și care au menționat că inițiativa de a fi organizat acest eveniment a aparținut unor tineri doctoranzi ai facultății de istorie, printre care și Dana Vatamaniuc, cei care au avut dintâi acest gând la o întâlnire cu Oleg Serebrean, și el prezent în sală.

Ion Negrei, prim vice-ministrul RM, a fost cel care a avut prima intervenție, făcând o scurtă incursiune în istoria recentă a spațiului pruto-nistrean, menționând că RM este un stat în căutarea propriei identități care încă mai suferă din cauza încălcării drepturilor omului, de lipsa democrației și a instituțiilor care să garanteze funcționarea unui stat de drept.

De asemenea, istoricii Ion Varta și Adrian Cioroianu (ex-ministru al Afacerilor Externe al României) s-au referit la contextul istoric care a dus la situația din prezent a RM, exprimându-și pesimisul privind viabilitatea statului moldovenesc. Această idee a fost susținută ulterior prin alte exemple de către Oleg Serebrean, deputat moldovean, care a identificat cele mai importante probleme ale statului, respectiv depopularea, economia subdezvoltată (care a involuat de 20 de ani încoace), precum și lipsa de încredere a guvernanților în propriile forțe, iar de aici și dependența psihologică de puterile externe.

Sociologul Dan Dungaciu a susținut o comunicare în care a atras atenția asupra faptului că RM este un stat parlamentar, dar președintele are în continuare prerogativele unuia dintr-un stat prezidențial. De asemenea, cercetătorul a atras atenția asupra rolului tinerilor, care ”nu mai au timp să aibă răbdare” în edificarea unui stat de drept. Acesta s-a referit și la regiunea transnistreană, spunând că de fapt, în acel cadru acționează ceea ce în limbajul de specialitate se numește ”spirala tăcerii”, adică nu se vorbește în public decât despre ceea ce este dezirabil social, lucrurile ne-populare fiind trecute sub tăcere. Unionismul, ca atitudine, a fost și el descris de analist, fiind împărțit în două categorii: cel bazat pe emoții și istorie și cel orientat către prosperitate, cel din urmă câștigând teren în mod treptat.

Economiști precum Ghenadie Ciobanu au vorbit despre sistemul economic din RM, făcând referire inclusiv la modul în care sunt tratați tinerii specialiști cu viziuni pro-occidentale, dând exemplu o serie întreagă de colegi de ai săi care au fost nevoiți să plece în afara țării, iar în prezent îți desfășoară activitatea în cele mai prestigioase instituții.

Cristian Ghinea și Sergiu Panainte au familiarizat publicul cu cele mai importante repere privind politicile publice, dar și cu modul în care se raportează oficialii UE la românii de pe cele 2 maluri ale Prutului. În acest context, atât ei, cât și ceilalți vorbitori au subliniat necesitatea activizării lobby-ului la nivel european, catalogând lipsa acestuia drept foarte dăunătoare.

Către finalul întâlnirii, cei prezenți s-au bucurat și de prezența fostului ministru al educației comunist Victor Țvircun, care a vorbit despre necesitatea unei guvernări capabile să asigure un trai decent pentru toată lumea. După cum se aștepta, însă, prezența dânsului a provocat interesul dintr-un cu totul alt motiv decât cel care ține de europenizarea RM. Vă reamintesc de faptul că anume în timpul mandatului acestuia s-a operat implementarea istoriei integrate și denaturate, cu un conținut manifest anti-românesc și anti-național, respectiv. O serie de studenți din sală, membri ai Ligii Studenților Basarabeni din București, au argumentat inoportunitatea a ceea ce a permis fostul ministru acum câțiva ani, criticând istoria moldovenistă pe care a promovat-o acesta. Spre surprinderea celor prezenți, Țvircun nu a negat că a avut un cuvânt de spus în transpunerea în realitate a falsurilor, ba dimpotrivă, a încercat în continuare să justifice acțiunile de spălare pe creier ale comuniștilor. Unul dintre momentele amuzante ale serii l-a constituit replica unuia dintre studenții basarabeni prezenți la eveniment, care i-a adus aminte fostului ministru că ceea ce acesta numește o ”istorie depolitizată” era plin de citate ale parlamentarului comunist Victor Stepaniuc, unul dintre cei mai ardenți susținători ai moldovenismului primitiv. O altă prezență importantă la eveniment a fost secretarul Ambasadei Rusiei la București, domnul Akopov, care a ținut să își exprime nemulțumirea în legătură cu acuzele aduse Rusiei de către ante-vorbitori.

În acest context, dar nu numai, invitații au pus accentul pe necesitatea imperativă ca tinerii care studiază în afara RM să se întoarcă, astfel încât să-și pună experiența și competențele dobândite în sprijinul statului lor de origine.

Seara a fost încheiată prin cuvântul de rămas bun al organizatorilor și prin exprimarea intenției de a organiza noi întâlniri legate de subiectul RM.

Tudor Cojocariu

Development enthusiast | Marketing uplifter

6 thoughts on “Oficiali, cercetători și tineri români de pe ambele maluri ale Prutului au discutat chestiunea integrării RM în UE

  • 17/11/2009 at 10:43 pm
    Permalink

    integrarea înseamnă moartea naţiunii române, pentru că UE este un cimitir al naţiunilor, o unealtă monstruoasă care va face din toţi oamenii debili conduşi doar de crăpăt, sex şi bani…

    Reply
  • 17/11/2009 at 10:46 pm
    Permalink

    Măi Oleg, iar începi? Deja nu mai e amuzant. Nu te supăra, dar nu mai are nici un haz ce faci.

    Reply
  • 25/11/2009 at 2:08 pm
    Permalink

    ha-ha 😀 ati stresat ambasadorul rus.. rusiniiiiica! :)) chiar as vrea sa aud si eu gluma serii cu Tvircun.. felicitari LSBB pt implicare civica, de-ar fi Clujul capitalaaaaaa 🙂

    Reply
  • 18/12/2009 at 1:20 am
    Permalink

    Foarte bine ca se organizeaza astfel de discutii, dar nu ai spus care este parerea ta: poate Republica Moldova exista ca stat aparte de Romania sau nu, si daca nu, atunci cind ar fi cel mai potrivit de facut unirea din punct de vedere pragmatic? Mersi!

    Reply
    • 18/12/2009 at 1:47 am
      Permalink

      Postarea este o relatare, nu o exprimare de atitudine. Din acest motiv arata cum arata.
      Pentru a-ti raspunde la intrebare cred ca ar trebui sa intelegem in acelasi mod ce presupune Unirea in prezent, cand Romania este deja stat membru in UE, iar RM este un stat cu “aspiratii europene”. Doar daca am presupune ca prima stare de fapt se poate schimba (iar prin Tratatul de la Lisabona stim ca s-a introdus o clauza care prevede conditiile de renuntare la calitatea de membru), iar RM renunta la demersurile sale pentru a deveni membru, am putea avea in vedere si o alta formula prin care sa ne bucuram de multe dintre rezultatele pe care le-ar fi adus Unirea dintre Romania de dinainte de 2007 si RM.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.