identitate tagged posts

Îmi amintesc de zilele în care lucram la parlamentul R.Moldova, în calitate de consultant într-una dintre comisiile parlamentare. Statutul nostru de funcționari publici (am depus și ”jurământ”, ca să ne înțelegem) ne obliga, informal, să ne împăcăm bine cu toată lumea și să ne îndeplinim cât mai eficient sarcinile din fișa de post. Dar pentru că în legislație existau lacune și contradicții privind măsura libertății noastre, fiecare dintre noi improviza cum știa mai bine și cum îi spunea conștiința. Iar fix în privința treburilor etno-lingvistice, conștiința mea îmi spunea ceea ce știți și voi: limba oficială a RM este româna, prin urmare era suficient să vorbești românește la serviciu pentru a-ți îndeplini cu succes îndătoririle.

      Astăzi, 6 mai se împlinesc 18 ani de la săvârșirea primului Pod de Flori dintre cele două țări românești – România și Moldova de peste Prut.

      Este fără putință ca sufletul să nu-ți cunoască cele mai înălțătoare simțăminte când vezi români care nu s-au mai văzut de ani întregi și care nu s-au simțit decât cu gândul, cum încropesc o horă în mijlocul unei ape curgătoare.

În contextul relațiilor româno-române, adică a basarabenilor cu românii din Țară, chestiunea tinerilor care ajung în România este una esențială. Cu toate că în RM se produce un exod masiv al populației, mass-media pare să fie axată exact pe aceste relații ”bilaterale” între cele două state românești. Este regretabil faptul ca s-a ajuns pe acest fir la acuzații, îndreptate unilateral, adică ale autorităților comuniste din RM la adresa românilor în general și a oficialităților românești, în particular. Elementul identitar, unul aparent ne-semnificativ în economia problemelor primordiale, e folosit tocmai pentru a direcționa