Cetățenia română, drepturile omului și cenzurarea presei din RM, discutate în cadrul dezbaterii publice din Parlamentul României

Sala pentru Drepturile Omului din Parlament a găzduit dezbaterea ”Solidari cu Moldova”, eveniment desfășurat la inițiativa deputatului Alina Gorghiu. Acesta a reprezentat deznodământul campaniei ”Să oprim abuzurile din Republica Moldova!” începute acum două săptămâni. Acțiunea a constat în colectarea semnăturilor de susținere pentru protestatarii de la Chișinău care au ieșit în stradă pentru valorile democratice și împotriva dictaturii comuniste.

Dezbatarea, conținând mai multe secțiuni, a început sub genericul ”Republica Moldova după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, din perspectiva respectării drepturilor omului și a valorilor democratice”, fiind orientată în primul rând către subiectul încălcării drepturilor omului sub regimul comunist. Celelalte două subiecte au ținut de cenzura mass-media, dar și de situația RM din perspectiva instituțiilor europene.

Primul a luat cuvântul fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, care a reamintit tuturor că reacțiile României nu ar trebui să fie la fel cu cele ale RM, conduse de ”aparatcikul sovietic” Voronin, inclusiv în ceea ce privește instituirea regimului de vize. De asemenea, fostul pemier a ținut să asigure cetățenii moldoveni de tot sprijinul său.

Au urmat intervenții ale reprezentanților asociațiilor studențești din București, Corina Ciobanu (OSBB), Tudor Cojocaru (LSBB) și Andrei Savciuc (UNTB), care și-au prezentat punctele de vedere asupra chestiunii acordării cetățeniei și respectării drepturilor omului în RM. În timp ce majoritatea celor prezenți susțineau discursul cetățeniei ca instrument al democratizării și factor stabilizator al procesului de emigrare din RM, Andrei Savciuc, reprezentantul UNTB, a opinat că acordarea cetățeniei române ar fi indezirabil, or acest lucru ar provoca golirea statului moldav, pentru că moldovenii s-ar grăbi să-și părăsească țara pentru un loc de trai mai bun. Același punct de vedere a fost exprimat și de către senatorul maghiar Gyorgy Frunda, care a mai adăugat că primii care vor pleca vor fi intelectualii, ”comunitatea românească” din Moldova reducându-se considerabil. Afirmațiile celor doi au fost combătute neîntârziat de ceilalți prezenți în sală. S-au adus critici ideii de ”comunitate românească” în RM, or românii de acolo reprezintă majoritatea covârșitoare și sunt nativi. Așadar, această comunitate nu există acolo, la fel cum nu există una a ”basarabenilor” sau ”moldovenilor” în România. De asemenea, în calitate de contra-argument la spusele celor doi, jurnalista Stela Popa a prezentat datele unui sondaj realizat de IPP Moldova, datele căruia prezentau o situație total opusă decât cea enunțată de către studentul basarabean și senatorul UDMR. După cum menționa și sociologul Dan Dungaciu în multe dintre articolele sale, doar 7% dintre moldoveni își doresc recunoașterea cetățeniei române de dragul plecării în UE, pe când peste 40% ți-o doresc pentru a călători liber în România, iar 28% pentru că se simt români. Dan Nicu, vicepreședinte al Ligii Studenților Basarabeni din București, a argumentat că pentru a se pronunța asupra unor procese complexe este nevoie în primul rând de a stăpâni anumite date empirice, limita dintre impresii și adevăr fiind foarte delicată.

Victoria Nedelciuc, vicepreședinte LSBB, a intervenit afirmând că unul dintre cele mai importante lucruri acum, ar fi ca în cadrul spațiului public să se vorbească din ce în ce mai mult asupra rolului pozitiv pe care îl poate avea apropierea RM de UE și, implicit, de România.

Corina Ciobanu, președinte al Organizației Studenților Basarabeni din București, a reamintit celor prezenți despre acțiunile întreprinse de basarabenii aflați în România, în semn de solidaritate cu protestele anticomuniste din RM, menționând că aceștia se raportează la România ca fiind tot acasă.

Și deputatul diasporei, Tudor Panțîru, a abordat chestiunea cetățeniei, fiind nevoit să vorbească despre drepturile omului din aceeași perspectivă ca și ceilalți invitați. Acesta a menționat că discursurile privind recunoașterea cetățeniei trebuie să se regăsească inclusiv în acțiunile oficialilor responsabili, în caz contrar reacțiile riscând să fie invers și a catalogat modificările aduse legii drept ”spoială”. Politica în această zonă se face la Moscova, acolo fiind și sursa tuturor disensiunilor identitare dintre moldoveni. De asemenea, parlamentarul s-a exprimat pentru o colaborare mai strânsă între cele 3 mari partide românești, cel puțin pentru apărarea interesului național al tuturor românilor.

Modul în care se raportează Uniunea Europeană la situația RM a fost prezentat de către Titus Corlățean, președinte al Comisiei pentru politică externă din Senat. Senatorul a readus aminte celor prezenți că românii basarabeni au un ”drept al sângelui” la cetățenie, iar recunoașterea cetățeniei este o reparație istorică. De asemenea, Corlățean a menționat că începând cu iunie vor avea loc negocierile pentru semnarea acordului se asociere dintre UE și RM și, contrar multor speculații, legăturile dintre instituțiile europene și RM nu se vor tăia, ci vor deveni și mai puternice.

Un alt invitat, Eugen Popescu, director al Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni, a făcut o scurtă prezentare a situației românilor din afara granițelor, în contextul respectării dreptururilor omului, dar în primul rând referindu-se la rolul pe care ar trebui să îl aibă statul român în susținerea acestora, ca cel mai important instrument formal al românității. În acest context, Romeo Moșoiu, membru al Coaliției Societății Civile pentru Susținerea Românilor de Pretutindeni, a argumentat că se impune o abordare mai hotărâtă a problemelor românilor aflați în afara statului și care contribuie enorm la ființarea acestuia. Moșoiu s-a adresat politicienilor prezenți cu rugămintea de a întreprinde toate acțiunile posibile pentru o mai bună monitorizare și gestiune a activităților organismelor responsabile de românii din afară. La rândul lor, cei prezenți, printre care și Bogdan Olteanu, vicepreședintele Biroului Permanent al Camerei Deputaților, i-a asigurat pe românii din afară de susținerea sa, precum și de necesitatea unei atitudini proactive a României în legătură cu Basarabia. De asemenea, acesta l-a asigurat pe deputatul Tudor Panțîru că pentru el, basarabeanul nu reprezintă vreun partid, ci românii din afara statului care l-au votat.

Parlamentarul s-a referit și la reacțiile Uniunii Europene, despre care a spus că ar fi putut fi mai bune, dintre toate statele europene, doar Franța având o poziție suficient de clară și corectă. Acesta a remarcat și cele două tipuri de discurs care predomină în prezent – cel bazat pe sentimente, morală și argumente istorice și cel bazat pe acțiuni pragmatice și mai curând tehnice. Totuși, a lăsat publicul să se gândească singur la răspuns, amintind însă exemplul Germaniei. Către finalul intervenției sale, Olteanu s-a adresat cu un mesaj de susținere către studenții români basarabeni, îndemnându-i la o mai mare îndrăzneală în ceea ce privește inițiativele, or politicienii din România sunt mereu deschiși pentru a-i asculta și ajuta cu ceea ce-și propun.  

Problematica cenzurii aplicate presei din RM a fost prezentată de Cristina Lupu, reprezentanta Centrului de Jurnalism Independent, care s-a referit la numeroasele abuzuri operate de putere asupra mass-media independente, precum și necesitatea unei susțineri mai mari din partea României întru susținerea valorilor democratice și pluralității. Soluțiile prezentate atât de Lupu, jurnalista Stela Popa, al cărei articol la subiect vă recomand să îl citiți, dar și de mai mulți dintre cei prezenți, au ținut de realizarea unei emisiuni la televiziunea publică română, amplasarea unor emițătoare mai puternice ale TVR pe malul Prutului, inițierea unor colaborări sistematice și de lungă durată cu jurnaliștii din RM, precum și cu reprezentanții societății civile.

Dezbaterea a fost încheiată prin anunțul organizatoarei Alina Gorghiu, care a și moderat întâlnirea, că toate semnăturile colectate în cadrul campaniei ”Să oprim abuzurile din Republica Moldova!” vor fi afișate în Piața Cotroceni, lângă Prosper, în fața Monitorului Oficial.

Autor: Tudor Cojocaru

Foto: Nicu Țîbrigan