In Harghita si Covasna cel mai greu este sa fii roman

Intr-un comunicat de presa al Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, venit pe adresa redactiei, organizatia face publice o serie de discriminari pe care le sufera romanii din cele doua judete.  Romanii din zona sunt nevoiti, zi de zi, sa lupte pentru dreptul de a fi roman si sunt discriminati, in pofida prevederilor legale in vigoare.Astfel, la Sf Gheorghe, revista primariei este editata doar in limba maghiara aceast lucru intamplandu-se chiar si dupa sanctionarea primita din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminarii. De asemenea, ocuparea  functiilor in institutiile publice este conditionata de cunoasterea limbii maghiare, iar banii publici sunt utilizati doar in interesul populatiei maghiare, cum a fost si cazul intalnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacsa, unde, pe langa faptul ca s-au cheltuit fondurile statului roman, s-au promovat deziderate iredentiste, separatiste si antiromanesti. Pa langa toate acestea nu poate fi trecut cu vederea nici faptul ca, in stema judetului Covasna, nu apare nici un element care sa simbolizeze istoria si cultura populatiei romanesti, care reprezinta totusi un sfert din populatia judetului, iar simbolurile romanesti  sunt ignorate (primarii nu poarta esarfa tricolora la evenimentele prevazute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Nationala din 2007), lipsa acestora in spatiile publice (sala de sedinte a municipiului Sf. Gheorghe) etc. 

Aprobarea denumirilor strazilor si institutiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalitatilor romanesti, de rezonanta nationala sau locala (Sf. Gheorghe si Miercurea-Ciuc sunt singurele municipii resedinta de judet din Romania care nu au o strada cu numele lui Stefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerea ca o strada din municipiu sa poarte numele protopopului Aurel Nistor – lider marcant al romanilor din judet, in perioada interbelica, acordand in schimb unei strazi numele unui preot, Iosif Popovici, aservit elitei maghiare locale, din perioada respectiva) si respingerea, de catre Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentantilor societatii civile romanesti si ale consilierilor romani, de acordarea a distinctiei “Pro Urbe” unor cetateni romani din Sf. Gheorghe (cazul Emil Tanasoiu), sunt alte doua actiuni de sfidare a romanilor. Trebuie reamintit faptul ca abia dupa numeroase demersuri si dupa interventia Ministerului Educatiei si Invatamantului  au fost acceptate denumirile “Nicolae Colan” si “Constantin Brancusi” acordate la doua scoli din municipiul Sf. Gheorghe.

Bineinteles ca exista si o discrepanta intre finantarea proiectelor ONG-urilor, institutiilor si cultelor maghiare fata de cele romanesti. Respingerea, de catre Consiliul Local Sf. Gheorghe, fara nici o motivare, a proiectului “Tineretul si integrarea europeana” promovat de catre Centrul European de Studii Covasna-Harghita in anul 2007 este nul din exemplele graitoare. Acordarea preferentiala a fondurilor pentru functionarea scolilor cu predare in limba maghiara si neglijarea celor cu predare in limba romana (indeosebi a Grupului Scolar “Constantin Brancusi”); discriminarea elevilor romani in unele scoli mixte (cazul Grupului Scolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe), alaturi de excluderea spectacolelor in limba romana in cadrul manifestarilor finantate din fonduri publice precum: “Zilele localitatilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judetului Harghita, reflecta clar atitudinea, cel putin discriminatorie, a autoritatilor locale si dezinteresul celor centrale fata de situatiile de mai sus, sesizate de nenumarate ori public, atat in mass media locala cat si in cea nationala.