Romania–Rusia 3:0 sau Cum le-am facut si noi felul dupa 200 de ani – impresii de la meci

Datorita faptului ca mi-am petrecut intreaga zi de 27 martie pe afara, comemorand Unirea Basarabiei cu Romania, nu am apucat sa imi impartasesc impresiile de la meciul Romania-Rusia 3:0 din 26.03.08.

Dupa Info Forum-ul seral de la firma am primit un telefon foarte tentant de la unul dintre prietenii mei care ma anunta ca are un bilet pentru mine, asa ca ma asteaptau cu totii chiar pe stadionul din Ghencea („casa” Stelei). Am lasat totul balta si am plecat, chiar daca aveam alte planuri nu mai putin frumoase. Nu puteam sa pierd ocazia de a rade de rusi pentru ca nu pot juca fotbal. Am ajuns la stadion. Peluza II. Control. Am laptop:

–         Nu ai voie cu laptop.

–         De ce?

–         Ca de entuziasm a putea sa il arunci rusului in cap.

–         Poate ca daca nu ar costa atata as face-o.

–         Imi pare rau, asta e legea…

–         Da da… 

Am lasat laptopul la o agentie de securitate pentru pastrare. Am stat cu grija pana la sfarsitul meciului.Am ajuns la meci cam pe la minutul 5. Nu pierdusem nimic. Aveam bilet pentru peluza II. Era ok – atmosfera frumoasa, suporteri infocati, dezbracati, imbracati, de tot felul. Sareau pe scaune asa ca nu le era frig. Saream si eu, ca doar eram la meci. Ma mai gandeam la Becali care da bani din buzunarul lui saracutul-cutul, sa repare scaunele si mai ezitam. Pana la urma insa am cedat ispitei si mi-am bagat picioarele (la propriu) in scaunele si asa ne-bune de sezut pe ele.

Au fost afisate bannere: Basarabia Pamant Romanesc, 2008-1918 si alte mesaje care nu faceau altceva decat sa re-aduca aminte lumii despre Basarabia ca parte a spatiului romanesc. Momentul cel mai frumos a fost insa cand s-a afisat un banner luuung care avea scris cu chirilice „Rossia, von iz Tighini!” (Rusia, afara din Tighina!). Afisarea  a durat cam 3 minute, dupa care au venit (ne)masacatii si le-au rupt, fara vreo preintampinare sau explicatie. Asa se intampla daca ai o parere…

L-am intrebat dupa intamplare pe unul dintre gardienii cu o fata mai omeneasca care a fost de fapt problema:

–         E raism…

–         Adica?

–         Raism!

–         Rasism adica?

–         Da da, cum zici tu.

–         Aha, clar, daca asa zice seful.

–         Asa e legea.

–         Buun.

–         Da’ dv. ce parere aveti?

–         Tu esti basarabean?

–         Da.

–         Toti suntei?

–         Nu, doar eu.

–         Aaa…

–         Stiti ca si noi suntem romani, nu?

–         Da…

–         Ei bun dar, numa‘ bine!

–         Sanatate. 

Am plecat mai devreme, sa nu ne salte. Era si laptop-ul si monezile amicului meu la loc. I-am multumit din suflet si din buzunar gardianului. Se vede ca era nou la slujba si nu a indraznit sa incerce vreo schema. Respect.

Meciul a fost frumos (asta se vede dupa vocea mea care inca isi revine dupa scandat). Am vazut golurile, ne-am distrat la vederea combinatiilor romanilor care ii lasau pe rusi cu gura cascata. Cel mai mult ne-am bucurat, insa, de scor. Asa ne pregatim noi de venirea lui Putin, cu bataie de joc la fotbal si cu concertele Lautarilor in centrul capitalei tuturor romanilor!

Citandu-l pe comentator, voi indrazni sa rad putin de ”marele urs”: 

“Si-uite acus acus acus, le-am dat 3 goluri la rusi!”