Sunt unionist, deci votez Maia Sandu, din nou. 3 argumente pentru votul din 3 noiembrie

În cadrul dezbaterii de la Moldova 1 pentru turul II, Maia Sandu a fost întrebată de către jurnalistul Vasile Munteanu ce ar avea să le spună unioniștilor pentru ca aceștia să o voteze pe 3 noiembrie. Președinta n-a oferit un răspuns explicit și poate că bine a făcut. Așa că am rezumat eu 3 dintre argumentele pe care le văd ca unionist pentru a o vota pe Maia Sandu pe 3 noiembrie.

Acum exact 4 ani scriam acest articol, unde argumentam că cea mai bună decizie alegere pentru unioniștii printre care mă număr și eu, este Maia Sandu. Atunci, ca și acum, candidatul Kremlinului făcea tot posibilul pentru a evita o dezbatere cu actuala președintă. Din punctul lor de vedere, are foarte mult sens, având în vedere că mai toată breasla jurnalistică a investigat și adus la cunoștința publicului fapte reprobabile pentru un candidat la funcția de președinte. Atunci, ca și acum, candidatul Kremlinului a negat cu tot dinadinsul că ar fi sprijinit de bani murdari rusești.

Cele de mai sus sunt asemănările dintre cele două scrutine. Acum să discutăm diferențele. Prima constă în faptul că, este mult mai grav să fii sprijinit de putiniști în 2024 față de 2020. Dacă acum 4 ani acceptarea acestui sprijin presupunea asocierea cu un regim dictatorial, astăzi acest lucru presupune asocierea cu un regim criminal. A doua diferență constă în faptul că de data aceasta nu am avut nici un candidat explicit și programatic unionist. În 2020 i-am avut pe Chirtoacă și Țîcu, iar acum doar pe Țîcu, cel care nici măcar n-a mai avut un program explicit unionist, ci europenist. Și aici revenim la subiectul principal al acestui nou articol: toți unioniștii care-și cunosc interesul ar trebui să meargă la vot pe 3 noiembrie și să aplice ștampila pe cercul din dreptul Maiei Sandu.

Argumente nr. 1: RM în Uniunea Europeană vs RM invadată terestru de armata rusă. Cam aceasta este alegerea, având în vedere că deja ne aflăm sub invazie hibridă informațională, cibernetică, instituțională, iar vecinii noștri sunt literalmente în război și invadați terestru. Stoianoglo este candidatul finanțat de Kremlin și va face totul pentru a le pune statul pe tavă. La revedere democrație, la revedere dezvoltare economică, la revedere libertate individuală și politică. România este deja membră UE, are o democrație consolidată, se dezvoltă economic vertiginos de când a aderat și garantează libertățile individuale și politice. Unirea devine posibilă între două state asemănătoare și imposibilă între două state deosebite. Să lucrăm, deci, pentru a ne ridica la nivelul României. UE ne oferă sprijinul pentru asta.

Argumentul nr. 2: Nici un președinte declarat unionist n-ar putea face mai mult decât a demonstrat deja Maia Sandu că poate face și spune pentru Unire. Și am văzut acest lucru în perioada interimatului lui Mihai Ghimpu, cel mai aprig și vehement politician unionist din câți există. De facto, referințele la România, limba română, valorile românești, și la sprijinul României de tot soiul se regăsesc mai frecvent în discursul Maiei Sandu decât în discursurile oricărui alt politician de la Independență încoace. Faceți și voi o analiză elementară. Mai mult decât atât, toți politicienii români și personalități marcante din România o susțin pe Maia Sandu în eforturile ei de a genera dezvoltare pentru noi toți și de a ne apropia. Aceiași oameni cu care noi vrem ”să ne unim”. Și atunci, unde mai încap urme de îndoială?

Argumentul nr. 3: Drumul spre Unire se consolideaza zi de zi datorită Maiei Sandu, a Guvernului și a Parlamentului pe care le-a promovat aceasta prin PAS. Vorbim despre adoptarea legislației de inspirație românească, schimburilor de experiență între oameni la toate nivelurile posibile, proiecte de infrastructură (grădinițe, drumuri, poduri, energie etc.), materiale educaționale, mass-media, economice, cotă de export a produselor, tehnologizare, asistență macro-financiară, militară, de sănătate și câte și mai câte. Nimeni n-ar fi putut face mai mult. Și știți de ce? Pentru că aceasta este calea naturală de dezvoltare a unui sistem orientat către UE: spre vest, deci spre România.

Mă voi opri la aceste 3 argumente și voi încheia cu următorul gând. Noi vrem Unire pentru ceea ce ne poate oferi România și UE. Votând-o pe Maia Sandu ne asigurăm că progresul pe care-l vedem deja în direcția Unirii va continua. Reîntoarcerea în obscuritatea socialisto-comunistă-putinistă prin Stoianoglo nu va face decât să ne îndepărteze de dezideratul nostru.

Pe 3 noiembrie, unioniștii care-și cunosc interesul vor vota Maia Sandu.