Chirtoacă, studenții bucureșteni și întrebările ispititoare. Cum a fost?

Primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a conferențiat în fața a circa 400 de bucureșteni și oaspeți din afara capitalei, în sala Aula Magna a facultății de Drept. Majoritatea au constituit-o tinerii basarabeni aflați la studii sau la muncă în capitala românilor. Chiar dacă popularizarea evenimentului a avut loc prin intermediul celor mai diverse canale, inclusiv pe grupurile de discuții ale românilor localnici, se pare că cei mai interesați de ceea ce se întâmplă în statul de peste Prut sunt anume românii basarabeni aflați în București. Probabil că interesul sporit al acestora se datorează și iminentelor alegeri parlamentare, astfel încât prezența acestora a însemnat, pe lângă toate,și implicare civică.
Evenimentul a început cu o scurtă prezentare a actualei situații din Republica Moldova, în care primarul a încercat să redea cât mai concis aspectele pozitive și negative ale acesteia, pentru ca mai apoi să se treacă la partea cea mai așteptată a întâlnirii și anume, la seria de întrebări din partea publicului. Procedura utilizată a fost cea a însemnărilor pe hârtie transmise invitatului. Inițial atmosfera părea mai degrabă oficială, cu un aer de solemnitate și prețiozitate. În scurt timp însă, studenții, animați și de nerăbdarea provocată de răspunsul primarului, au devenit din ce în ce mai activi, astfel încât interacțiunea dintre cei doi actori principali – Dorin Chirtoacă și publicul – a devenit din ce în ce mai firească și degajată.

Întrebările au curs, iar destinatarul acestora le-a primit cu răbdarea-i caracteristică și tactul obișnuit, chiar dacă multe dintre acestea au provocat amuzamentul sălii, dar și al primarului însuși. Răspunsurile au fost însă pe măsură. Comportamentul dezinvolt al absolventului facultății de Drept de la București s-a văzut în mai toate situațiile, inclusivcând a primit o întrebare de la cititorii blogului Stelei Popa, adresată de însăși Stela Popa (transmisă probabil de către aceștia, prin ea). Dorin Chirtoacă nu a recunoscut-o inițial pe fosta prezentatoare TV: ”Dar dvs. semănați foarte bine cu d-șoara Popa! Ah, Stela, chiar tu ești? Nu te-am recunoscut. De ce nu zici direct: o întrebare din partea Stelei Popa? Bandită mai ești…”.  Pentru ca mai apoi să revină asupra subiectului: ”Văd că d-șoara Popa notează de zor ce spun eu…”

Întâlnirea nu a fost lipsită nici de provocări mai mult sau mai puțin relevante ale unor studenți mai sceptici, care ulterior începuseră să genereze oprobiul publicului. În final însă, acestea s-au dovedit de bun-augur, căci își găsiseră răspunsuri mai mult decât potrivite, însoțite de aplauze și zâmbete ale studenților. De asemenea, acest tip de întrebări incisive sunt deosebit de utile pentru toată lumea, or astfel multe dintre întrebările și nedumeririle celor care nu se exprimă se clarifică, fără a lăsa loc de interpretări și speculații neadecvate. Mai mult, cei câțiva interlocutori mai insistenți s-au ales și cu invitații de a veni la Chișinău pentru a-și pune în practică ideile.

În general, cele mai multe dintre întrebările adresate au provocat agitație în sală și surprindere plăcută pe fața lui Chirtoacă, cel care a recunoscut la final că Bucureștiul într-adevăr, călește, iar acest lucru se vede în conținutul și calitatea întrebărilor.

Întrucât numărul întrebărilor a fost unul foarte mare, voi încerca să redau cât mai laconic conținutul unora dintre întrebările citite și a răspunsurilor auzite, fără a avea însă pretenția de a exprima conținutul întocmai din motive tehnice. Această formă de relatare a fost condiționată și de existența nenumăratelor precedente din presă și mai ales din blogosferă, când s-au operat denaturări ale conținutului comunicării. Așadar:

 

–         Care este procentul din Produsul Intern Brut pe care preconizați să-l acordați învățământului?

–          Preconizăm să alocăm învățământului 10% din PIB.

–          Care este membrul PL care va fi înaintat pentru funcția de președinte al RM?

–          Am hotărât să nu enunțăm încă numele acestuia, cu atât mai mult cu cât ese foarte posibil ca acesta să depindă și de celelalte partide din coaliția post-electorală. (n.a. aviz celor care speculează existența unei ”lupte” dintre Pl și celelalte partide cu (,) care colaborează acesta în cadrul coaliției din CMC)

–          Este adevărat că toate deciziile din partid le ia dl. Mihai Ghimpu?

–          Nu este adevărat. Gândiți-vă, dacă vreți, și la faptul că fiecare dintre liderii partidului acționează de sine-stătător, aflându-se în locuri total diferite, sau la faptul că de când am început campania m-am văzut cu dl. Ghimpu doar de câteva ori, menținând legătura doar prin telefon, așa cum procedez și în cazul celorlalți colegi. Desigur, în cadrul biroului permanent al partidului, fiecare își îndeplinește funcția sa, inclusiv dl. Ghimpu pe cea de președinte.

–          Care este partidul pentru care ați opta în cazul unei eventuale coaliții?

–          Acele partide sunt aceleași care fac parte din coaliția din CMC. Puterea (i.e. comuniștii) au simpatizanți, dar și sateliți, cel puțin la fel de periculoși. Printre cei care și-au manifestat intenția de a fi alături de comuniști se numără PPCD și PDM, iar printre sateliții acestora (cu (,) care nu am putea să ne aliem niciodată) sunt UCM, Patria-Rodina (n.a. hohote și chicoteli în sală), PSD și alții, vreo 8 în total. Trebuie să avem în vedere că și în partidele formal de opoziție se află mulți dintre cei din vechea gardă comunistă, iar RM a fost condusă până acum numai de comuniști și nomenclaturiști, de la Snegur până la Lucinschi și Voronin.

–          În campania din toamnă pentru uninominalul din România l-ați susținut pe Eugen Tomac. Știați că este pepecedist?

–          Trebuie să avem în vedere ceea ce a reprezentat Frontul Popular de-a lungul atâtor ani. Pentru greșeala din 5 aprilie 2005 trebuie învinuit omul Roșca, nu partidul PPCD, or chiar și acum foarte mulți dintre membrii PPCD din țară se numesc frontiști, și nu pepecediști, în virtutea idealurilor promovate de Front de-a lungul anilor.

–          În ce măsură este susținut PL-ul de partidele din România?

–          PL colaborează cu PD-L, iar asta s-a văzut în primul rând la nivelul primăriilor și consiliilor locale.

–          Ce părere aveți despre șansele tinerilor basarabeni din România să se angajeze aici?

–          Veniți acasă!

–          Cum am putea rezolva diferendul transnistrean?

–          În primul rând prin crearea de contraste. Atât timp cât locuitorii din stânga Nistrului nu vor avea nici un motiv real pentru a dori reîntregirea, nu avem ce face. Acolo există Sheriff-ul lui Smirnov, iar aici există rețeaua lui Voronin. E același lucru. Mai nou, Smirnov a confiscat urnele de vot din satul de ”frontieră” Corjova, ceea ce este o bătaie de joc la adresa oficialilor noștri. Acest lucru demonstrează că recentele întâlniri dintre ruși și moldoveni sunt doar formale. Tot Putin este cel care decide ce se va întâmpla. Ceilalți au rolul de a se face că totul e bine și de a zâmbi optimist. De fapt însă…

–          Cum vedeți o alianță cu PLDM?

–          Suntem deja în alianță în cadrul PMC.

–          Cum vor fi relațiile dintre Rusia și RM dacă la putere va ajunge PL?

–          Alături. Nici în genunchi, nici dedesubt, nici într-o oricare altă poziție, ci numai alături.

–          Ce garanții există pentru ca promisiunile pe care le faceți acum să se și realizeze?

–          Singurele garanții le reprezintă atitudinea luată, poziția avută și faptele de până acum.

–          Ce soluții ar putea fi la lichidarea golului informațional dintre România și RM?

–          Numai crearea unui spațiu informațional unic și stimularea jurmaliștilor de pe ambele maluri ale Prutului să-și orienteze activitatea și către celălalt mal.

–          Ce părere aveți despre posibilitatea Unirii României cu RM?

–          Este un subiect delicat. Atât timp cât există o graniță stabilită pe Prut și recunoscută la nivel internațional, singura cale ar fi aderarea la UE. Mai intâi am putea obține statutul de stat asociat UE și să circulăm liber, pentru ca mai apoi să devenim membri cu drepturi depline. Trebuie să avem în vedere că RM este mai avantajată decât Ucraina din acest punct de vedere, ceea ce înseamnă că Bugeacul și nordul Bucovinei ar putea reveni foarte greu statului român. Însă, în viitor sunt posibile multe scenarii. Românii au fost de multe ori nedreptățiți de-a lungul istoriei, dar acum depinde numai de noi dacă suntem capabili să ne apărăm interesele, chiar și în fața UE. Important este că PL va susține în continuare unicul adevăr istoric existent, iar acesta trebuie conștientizat în primul rând la nivelul populației.

–          Ce așteptări aveți în pentru alegerile din 5 aprilie?

–          Sondajele ne situează pe primul loc în capitală și pe locul 2 sau trei în țară. Prefer însă să nu mă gândesc prea mult la aceste aspecte. Decât să ne gândim la procentajul pe care îl vom acumula, preferăm să muncim zilnic pentru a-l spori. 

–          Ce prevede programul PL în legătură cu eradicarea reminiscențelor vechiului regim criminal?

–          În primul rând trebuie să desecretizăm arhivele SIS și să aplicăm regimul lustrației.

–          De ce nu sunt prezenți și alți lideri ai partidului? Nu credeți că PL se axează prea mult pe imaginea dvs.?

–         Simplu. Pentru că este o întâlnire cu primarul Chișinăului, așa cum spune și anunțul. Nu consider că partidul se axeaxă prea mult pe imaginea mea, or în momentul de față ceilalți colegi ai mei se află în teritoriu, implicați fiind și ei în activitatea partidului, la fel ca mine.

–           Există și alte persoane în afară de dvs. care să fie capabili să vorbească în numele partidului?

–          Îmi pare rău dacă dvs. considerați că un prorector al Academiei Economice, un jurnalist, un pedagog, un filolog sau un conferențiar universitar nu ar putea vorbi.

–          Care sunt prioritățile partidului pentru cei 4 ani de guvernare?

–          În primii 2 ani ne vom axa pe revenirea la normal, în principal pe întoarcerea datoriilor acumulate de regimurile precedente, iar în următorii 2 va trebui să lucrăm mult asupra asigurării cetățenilor cu un trai decent, omenesc.

–          Cum puteți susține titulatura partidului în condițiile în care măsuri precum stabilirea unui plafon al salariilor este o măsură socialistă?

–          Dacă ați fi citit cu atenție programul, ați fi observat că este vorba despre stabilirea unui plafon minim al salariilor de 2000 de lei, care ar putea asigura un trai decent. Nu este vorba în nici un caz de o măsură socialistă, ci una care se practică în toate țările conduse de liberali. De asemenea, puteți regăsi măsuri tipic liberale în conținutul întregului program.

–          Având în vedere că pentru a deveni stat asociat al UE, relația dintre aceasta din urmă și RM trebuie să fie una bilaterală. Care este actuala părere a oficialilor europeni, factori de decizie de la Bruxelles, în legătură cu actualii noștri oficiali?

–          Partenerii de dialog de la Parlamentul UE ai oficialilor noștri sunt perfect conștienți de contrastele dintre vorbele și faptele celor din urmă. Au fost nenumărate cazuri când Voronin sau Ostalep au spus una și au făcut alta. Iar asemenea lucruri nu pot fi trecute cu vederea.

 

Șirul de întrebări s-a încheiat printr-un discurs al lui Chirtoacă adresat în primul rând studenților, în care a îndemnat la optimism, încredere în propriile forțe și curaj, așa cum a dat dovadă și grupul de studenți români basarabeni conduși de unchiul său, Gheorghe Ghimpu, care în 1971 se adresa într-o scrisoare scrisă cu grafie latină către postul de radio Europa Liberă, condamnând cizma rusească care a distrus milioane de vieți.

Spre final au fost aduse mulțumiri voluntarilor care au contribuit la popularizarea evenimentului. 

Întâlnirea de la București, care a durat aproximativ 4 ore, a fost ultima din cadrul seriei celor 5 orașe, incluzând Galați, Iași, Suceava și Bacău. Este de remarcat faptul că au fost prezenți membri ai tuturor asociațiilor studenților basarabeni din București, precum și mulți dinte cei care s-au stabilit în capitală, ceea ce demonstrează că interesul pentru tânărul primar al Chișinăului este unul unanim și manifest.

autor: Tudor Cojocaru pentru CAPITALA

poze: Dinu Guțu