(foto)Cernauti – adevarat vestigiu romanesc din Ucraina

 O strada din centrul vechi al Cernautiului

O masina despre care se zice ca e poloneza

Fatada arata destul de bine, insa in spate exteriorul este zdrelit.

Statuia Olgai Kobileanskaia (scriitoare) din fata Teatrului

Unul dintre cele mai noi microbuze din Cernauti. Majoritatea microbuzelor sunt vechi si galagioase. Ele sunt cele care polueaza in primul rand aerul din oras, foarte curat fata de marile orase din Romania, de altfel. Poluarea fonica mai vine si de la strazile din pavaj, de peste o suta de ani. Ucrainienii au asfaltat strazile concomitent cu extinderea orasului. Acum sunt gaurite. Mi-am amintit de Basarabia.

Majoritatea companiilor, bancilor si firmelor isi au sediul la parterul blocurilor vechi. In general, orasul duce lipsa de mari firme sau lanturi comerciale internationale, datorita unei politici protectioniste. Totusi, se mai oberva unele brand-uri precum Levi’s sau Berghoff.

 

Altadata, pe fatada catedralei din Cernauti erau inscriptionate cuvinte in romana, scrise cu caractere chirilice. Intre timp, acestea au fost acoperite de catre ucrainieni.

Mitropolitul Evghen, cel care a decedat in ziua in care “a fost pus” in functie.

Machiajul, hainele in culori stridente si aspectul de “clubber” este ceva comun si bisericilor din Cernauti.

Una dintre cutiile milei se afla in bratele calugarului de la intrare, deloc prietenos. Totusi, in catedrala se faceau si acatiste in limba romana.

O imagine tipica pentru ultra-nationalistii ucrainieni, care isi zic bucovineni.

Aici s-au depus flori de ziua nationala a Ucrainei. Fiecare consilier (deputat din consiliul raional) trebuie sa fie prezent, caci este vorba de monumentul ostasului sovietic ”eliberator”.

Un element aparent minor, dar foarte reprezentativ pentru sufletul ucraineanului – berea Desant (o categorie de forte armate). Termenologia militara este prezenta astfel in mentalul zilnic al cetatenilor. Cultul eroului este intr-o continua (re)ascensiune.

Conform mai multor localnici, statul incurajeaza vanzarea substantelor stupefiante, printre care cea mai uzitata este tramadolul, care ar trebui sa se elibereze numai conform unor retete medicale. Populatia ucrainiana este intr-o grava criza umana, rata natalitatii fiind de circa trei ori mai mica decat cea a mortalitatii. Toate acestea se intampla pe fondul coruptiei la cel mai inalt nivel, a consumului de stupefiante si al saraciei. Cu toate acestea, conducerea mentine o imagine pozitiva a statului in fata structurilor europene.

Asa arata o casa de romani dintr-un sat romanesc din zona nordului Bucovinei.

Gara din Cernauti cu fatada sa impresionanta

Un romanas neastamparat. Sufletul romanului nu moare, si nici energia acestuia.

Vita de vie, nelipsita din curtea romanului bucovinean

In data de 8 octombrie Cernautiul implineste 600 de ani. Pregatirile sunt in toi, iar cladirile se restaureaza incetisor si nesigur.

Bustul lui Mihai Eminescu sta asezat falnic in curtea casei profesorului Aron Pumnul. Aceasta apartine momentan unor ucrainieni care au fost mutati aici inainte de 1989. Din pacate acestia nu vor sa o paraseasca pentru a permite instituirea unui muzeu al poetului, chiar daca au primit oferte decente. Gospodaria mai are si cativa ari de pamant in spatele curtii. 

Partea superioara a bustului a fost rupta, apoi alipita la loc de catre unii dintre romanii bucovineni.

Am gasit coroana de flori de la baza bustului marelui poet national la pamant si impaienjenita. Cei care viziteaza monumentul o ridica de fiecare data.

La baza mormantului lui Aron Pumnul se mai pastra o coroana de flori decolorata sub soare si ploi.

Tot cimitirul din Cernauti este presarat cu resturi de copaci taiati. Autoritatile au promis de mai multa vreme ca le vor strange.

Multe dintre morminte sunt deteriorate, in special cele romanesti. Asta se intampla pe fondul ignorantei institutionalizate, chiar daca multe dintre asociatiile locale au semnalat problema. Evreii din strainatate, in schimb, trimit bani pentru restaurare si verifica sistematic stadiul lucrarilor.

 Se spune ca viitoarea catedrala din Banceni se construieste pe bani rusesti, dar provenienta acestora nu este sigura. Multi dintre slujitori insa, sunt romani.

Complexul biseriesc este cu adevarat impresionant, construit in stil ortodox, tipic spatiului slav. Cupolele sunt ornate cu dungi aurite pe diagonala, asa cum se obisnuieste si in cazul unor biserici din Romania.

Cupole aurii superbe care iti iau ochii stralucesc sub lumina soarelui.

Curtea complexului este amenajata ca-n povesti.

Sincretism. O calugarita purtand produsele tocmai luate dintr-o masina noua condusa de o tanti blonda aratoasa.

Micul cimitir de pe langa complexul Banceni. Marea majoritate a numelor sunt romanesti, srise in latina si insotite de versuri romanesti.

O familie de romani venita cu masina tocmai din Bacau. Din cadru lipseste una dintre copile, prea neastamparata pentru a putea fi prinsa in cadru.

Altar. Observati crucea care este compusa din doua cruci suprapuse si acea piesa pe diagonala de la baza.

Vegetatia contribuie la crearea unei atmosfere foarte linistitoare.

Vedere care cuprinde catedrala in constructie si casa facuta in stil rusesc (stanga).

Una dintre bisericile romanesti, proaspat restaurata.

Aceeasi biserica romaneasca superba si cararusa care duce spre ea.

Bustul lui Mihai Eminescu din holul scolii nr 10 din Rosa, suburbie a Cernautiului.

Rochie de mireasa de altadata din satul romanesc Rosa. Aceasta, de rand cu alte exponate, se gaseste in muzeul scolii. 

Consilierul si ambasadorul in RM, apoi in Romania – Rediuc(in centru). Acesta este unul dintre mandrii absolventi ai scolii nr 10 din Rosa.

Multe dintre clase sunt bine amenajate. Sunt pregatite, insa, in perspectiva pentru ucrainienii care ii asimileaza in continuu pe romani.

Unii dintre peretii scolii nr 10 sunt acoperiti cu portrete ale marilor romani (donatie a Consulatului roman), aduse in spate chiar de corpul profesoral si de conducere. 

Strada Olga Kobileanskaia (fosta nobil Iancu Flondor) in restaurare. Are aerul sibian, datorat probabil influentei austro-ungare.

Unul dintre magazinele de bijuterii de pe strada Kobileanskaia. Nu se cunosc proprietarii adevarati, dar se presupune ca apartine romanilor din nordul Basarabiei.

In fata Primariei impreuna cu Dan, prietenul si ghidul de care am avut mare noroc.

Monumentul lui Mihai Eminescu din centrul vechi. A fost sculptat in 2000. In stanga-Dumitru Gors(h)kovskii (Olaru) – co-autor; dreapta-Eugen Pelin – realizator Radio Romania

Monumentul lui Taras S(h)evcenko – poet, scriitor, dramaturg ucrainian al carui cult este raspandit in mod obsesiv in toata Ucraina.

O clasa din scoala nr 29 din centrul orasului. Aceasta este situata intr-o cladire veche, larga, dar fara curte pentru elevi si profesori. Salile de curs sunt foarte spatioase si arata foarte ingrijit.

Pe fatada scolii nr 29 se afla o placuta memoriala in cinstea primului director Mihai Jar, roman venerat aici datorita entuziasmului, bunatatii si caracterului sau corect. S-a stins in conditii ne-elucidate inca, avand probleme cu inima. Ajutorul din Tara a venit cu intarziere din cauza tergiversarilor din partea ucrainienilor.

Cabinetul de istorie a fost reamenajat cu ajutorul unui fost elev, acum angajat la Bucuresti, a carui diriginta a predat istoria in scoala.

Placuta de deasupra unei sali de curs din scoala nr 29 este relevanta pentru atitudinea autoritatilor – este vorba de o literatura “a plaiului natal” si nicidecum de una “romana”. Sistematic, aici se tin si cursuri de soferie.

Universitatea din Cernauti a ramas o veritabila cladire-muzeu.

Dan a negociat cu paznicul ucrainean pentru a putea intra, fara succes insa. Acesta din urma a tot insistat sa ne luam un ghid (care trebuia platit, fireste). Odata venit, ghidul a cerut 5 grivne de la ficeare pentru reparatia acoperisului. S-a dovedit totusi ca acesta isi dadea el insusi seama de stupizenia situatiei in care se pomenise. Am intrat liber pana la urma. Se zice ca directivele vin in asemenea cazuri de la rector, care este un fel de patron local. 

Asa arata o universitate care nu a fost construita de ucrainieni. Aici isi au sediul facultatile de stiinte umaniste.

Impreuna cu Dan in curtea Universitatii. In fata noastra, lucrarile de intretinere de vara erau in toi.

In prezent se duc negocieri pentru amplasarea in Casa cu lei sediului Casei Limbii Romane din regiunea Cernautiului

43 thoughts on “(foto)Cernauti – adevarat vestigiu romanesc din Ucraina

  1. Multumesc Florine. Am vazut blogul la care te-ai referit. Sunt impresionante versurile lui Vasile Tarateanu, mare caracter. L-am cunoscut la Cernauti si m-a socat datorita energiei sale incredibile.

  2. Multumesc mult pentru toate imaginile si comentariile pentru unul dintre cele mai frumoase orase romanesti; pentru ca acum 600 de ani cand s-a infiintat, apartinea Moldovei lui Alexandru cel Bun si nu Ucrainei.
    M-au impresionat toate fotografiile cu o unda de nostalgie asa cum ma impresioneaza toate, natura, oameni, din teritoriile romanesti sub ocupatie.

    NDR

  3. Din pacate, acum numele Alexandru cel Bun este pangarit de ucrainieni, pe toate placutele fiind scris “Oleksandr Dobrii”. Nu gasim nici macar o mentiune despre numele sau adevarat de roman. De altfel, Cernautiul este mentionat pentru prima data intr-un act emis de ALexandru cel Bun, prin care li se permitea comerciantilor locali sa se deplaseze in vederea desfasurarii activitatii. Desigur, se tace despre acest lucru.

  4. Salutare Tudor !
    Un prieten mi-a dat linkul spre acest articol din blogul tau. de unde esti de fel ?
    Si pe mine ma pasioneaza urmele romanesti din tinuturile instrainate ale Moldovei. Am fost cu inca un prieten in 2004 in regiunea Cernauti, am vazut si orasul si am stat in gazda la d-na Aurica Bojescu, militanta pentru drepturile romanilor de acolo, care locuieste in oraselul Adancata. Sunt foarte multe de povestit, eu m-am dus acolo foarte documentat, am ajuns si la cetatea Hotinului (http://www.woophy.com/photo/36277) si mai am inca un contact in Regiunea Cernauti (la Boian).
    Contacteaza-ma te rog, sa facem schimb de experienta. Eu imi planuisem sa revin de zilele Cernautilor in octombrie anul acesta, dar nu stiu daca am tovarasi de drum, plus imi vine mai usor sa merg in Basarabia, unde am un contact fain in oraselul Cimislia, si as putea ajunge la Tighina, care isi serbeaza tot 600 ani in aceeasi zi (hrisovul lui Alexandru cel Bun pomeneste pt. prima oara mai multe orase moldovenesti, si Iasii tot pe 4 oct. serbeaza 600 ani !)
    Da-mi te rog mesaj pe adresa personala. Cele bune !

  5. Felicitări pentru fotoreportaj! Foarte interesant!
    Referitor la Alexandru cel Bun, pînă şi ei trebuie să recunoască că era voievodul Moldovei.
    Cetăşenii români au nevoie de viză pentru Ucraina, eventual şi alte formalităţi?

  6. Madalin, ti-am scris pe adresa personala.
    Octavian, cetatenii romani nu au nevoie de viza pentru Ucraina, dar ar fi de dorit sa cunoasca cel putin limba rusa sau un ghid pentru a putea comunica (vorbitorii de limba romana sunt ceva rar-intalnit).
    Dadatroll(mey!), te rog sa scrii astfel incat sa inteleaga si altii ce vrei sa spui (asta daca esti bine-intentionat). Multumesc.
    VoceaBasarabiei.com, cantecul lui Grigore Lese este un adevarat imn, si nu doar al regiunii. 🙂

  7. Buna ziua! Fumos periplu turistic, felicitari pentru poze si multumim pentru comentarii. Si eu doresc sa vizitez aceste locuri. Imi puteti recomanda un loc de cazare? Va multumesc anticipat, Magda

  8. Va salut si va multumesc, dna Magda.
    In Cernauti exista unele hoteluri, printre care si Bucovina sau Ceremus. Eu am fost cazat la cativa buni romani localnici, deci nu as putea sa va spun ceva despre preturi, dar sunt sigur ca exista informatii pe internet.
    Mult succes!

  9. Am fost si eu in Cernauti, n-am reusit sa vizitez prea multe..ceea ce vad si acum in fata ochilor mei e universitatea :).
    Multumesc pentru pozele expuse m-ai sus, amintirile s-au trezit la viata. 🙂
    Numai bine!

  10. Dina, cum de ai indraznit sa NU vizitezi prea multe. Ia, fuguta la Cernauti sa-ti iei revansa ;))!
    Lilia, este un oras deosebit, cu un specific al sau, atat privind oamenii, cat si strazile. Iti multumesc.

  11. pai nu stiam ca ai cetatenie romana. acum nu mai trebuie sa te mariti din interes, pentru a o obtine. good for you ;)).
    de Montpellier inca intreb, pentru ca nu am fost niciodata :D.

  12. sa ma marit din interes?! Tudore, da tu ai parere destul de proasta de femeile din Basarabia! Nici de-mi dadea 10 cetatenii si tot nu-mi sacrificam fericirea 🙁
    Montpellier…frumos! Am sa pun poze pe pagina mea

  13. Glumeam evident :D. Apropo, niciodata nu am aceeasi parere despre mai mult de o singura persoana.
    Care e pagina ta, ca nu te gasesc nicidecum? Sau ai in vedere ca vei posta pe blogul sucevean :D?

  14. am ajuns din intamplare p aici..si mi-a atras atentia placerea cu care se povesteste despre Cernauti…..am fost si eu….e superb…am si zis ca ma mut acolo 🙂 cine nu a fost nu stie ce pierde……..cine ajunge acolo : sa nu uitati d impresionanta Universitate si parcul din spatele sau

  15. Felicitari pentru fotografii si gandurile transmise prin intermediul blogului. Sunt si eu un iubitor al istoriei Moldovei medievale. Acum incerc sa promovez o intiativa a TVR1, privind restaurarea unor monumente din vremea lui Stefan cel Mare. Daca poti da o mana de ajutor, multumesc anticipat! Detalii pe Harlau625.wordpress.com.

  16. Un oras deosebit,am avut sansa sa studiez la universitatea ”Iuri Fedicovic”(schimb de experienta) si ce am trait acolo a fost exceptional,de neuitat, cel mai mult mi-au placut oamenii,sunt foarte diferiti de romani,prin cultura ,inteligenta,caracter…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.