Babele şi moşii oligarhi
Toată lumea vorbeşte despre sărăcie şi demnitari hoţi, sau despre cum bătrânii au fost aduşi în pragul sărăciei de către agrarieni sau acum, de către liberal-democraţi. Ce-i drept, o parte dintre democraţii de azi sunt mai comunişti decât comuniştii, proveniţi fiind din acelaşi sistem sovietico-agrarian pe care îl reclamă comuniştii. Dar asta e o altă discuţie.
Comuniştii, care vor deveni cât de curând socialişti, ne-au obişnuit cu discursuri ipocrite prin care se erijează în apărătorii asupriţilor şi îmbătrâniţilor. Altceva este că de obicei respectivii apăraţi sunt de cele mai multe ori veteranii războaielor imperialiste, care au luptat împotriva băştinaşilor, uitându-se de veteranii moldoveni care au luptat împotriva armatei de ocupaţie sovietice. Nu o dată au sesizat veteranii armatei române aceste nedreptăţi care au ieşit la suprafaţă abia după ce a devenit Dorin Chirtoacă primar, fie şi de dragul mult-trâmbiţatei echităţi sociale a socialiştilor. Şi unii şi alţii sunt astăzi moldoveni, chiar dacă unii dintre ei sunt etnici români (moldoveni), iar alţii etnici ruşi, tătari, uzbeci, ucrainieni şi aşa mai departe, încetăţeniţi după ’91 odată cu declararea Independenţei. Doar că cei dintâi au fost ignoraţi, etichetaţi fiind drept fascişti sau altele asemenea, de parcă gospodăriile lor nu erau tot între Prut şi Nistru şi de parcă n-ar fi fost distruse de sovietici.
Mai ştim din declaraţiile publice ale unor deputaţi liberali (dintre care s-a remarcat Valeriu Munteanu), că o foarte mare parte dintre pensionarii de azi sunt foşti ofiţeri ai securităţii sovietice de stat, cea care se face vinovată de miile de crime împotriva moldovenilor; nomenclaturişti sovietici sau rude ale acestora. Toată această grămadă de indivizi parazitează astăzi pe seama muncii tuturor moldovenilor, inclusiv în dauna pensionarilor băştinaşi, care, spre deosebire de cei dintâi, n-au pensii de mii sau zeci de mii, ci de sute de lei. Este o problemă gravă, care nu se va rezolva decât odată cu dispariţia acestor relicve de tristă amintire. Sigur, există şanse ca şi atunci, descendenţii lor direcţi să beneficieze de pe urma ororilor comise de buneii lor, dar asta se va vedea mai încolo, în dependenţă de abordarea oficialilor noştri moderni.
Oricât de nedrept ar părea, „beneficiile” de pe urma acestor colonişti sunt mai multe. De exemplu, în Raportul Financiar al PCRM pentru alegerile locale, depus în 5 mai curent, conţine o serie de pensionari care au finanţat gruparea. Dintre aceştia, îi remarcăm pe Odobescu V. (150.000 lei), Orlov T. (5000 lei), Sedneva V. (1750 lei), Boico M. (5000 lei) şi alţii.
Cu alte cuvinte, statul Republica Moldova de astăzi suportă indirect cheltuielile comuniştilor pentru campania electorală, guvernarea cărora s-a văzut cât de mult bine ne-a făcut nouă, tinerilor, inclusiv la 7 aprilie 2009.
Vezi un fragment din articol si in ziarul Timpul din 18 mai
.