Cum ne-am (re)cunoscut vecinii

Ieri s-a încheiat programul “Cunoaşte-ţi vecinii”, implementat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (MAE român). Pe parcursul unei săptămâni, 120 de studenţi bursieri etnici români originari din jurul graniţelor României (în continuare bursieri) au beneficiat de o experienţă unică, prin calitatea invitaţilor, disponibilităţii organizatorilor, dar şi a condiţiilor de cazare, masă şi transport oferite de către statul român (implicit contribuabilii cetăţeni români) prin intermediul DPRRP. Putem susţine, aşadar, după încheierea lucrărilor programului, că prima ediţie a programului a fost un succes. Nu mă voi opri asupra datelor oficiale privind programul, sau asupra discuţiilor purtate în plen, pentru că le puteţi regăsi aici: site-ul oficial al DPRRP aiciaici şi aici; RADOR aici și aici; Litoral TV aici;  Radio Vacanţa aici; Basarabeni.ro aici. În schimb, e important să accentuez câteva lucruri demne de reţinut, din punctul meu de vedere.

În primul rând, programul este unul unic. Este pentru prima dată când metodele de selecţie au fost transparente, participanţii fiind selectaţi în baza a 2 criterii rezonabile şi legitime. Primul, cel al performanţelor academice, la recomandările centrelor universitare din ţară (Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj Napoca, Suceava, Craiova, Târgovişte, Reşiţa, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Piteşti, Braşov, Galaţi, Bacău, Sibiu). Iar cel de al doilea, în baza recomandărilor asociaţiilor studenţilor etnici români originari din R.Moldova. Departamentul a depus eforturi pentru ca reprezentarea să fie maximă, atât la nivelul centrelor universitare, cât şi în ceea ce priveşte reprezentanţii ONG-urilor. Este pentru prima dată când au fost invitaţi din start reprezentanţii tuturor asociaţiilor, fără a fi discriminaţi intenţionat sau din greşeală vreunii dintre ei. Prin aceasta, instituţia a transmis un mesaj fără echivoc, respectiv că discriminarea pe diverse criterii, mai mult sau mai puţin publice, nu-şi mai are locul. Respectiv, singurele criterii de promovare a studenţilor etnici români trebuie să fie performanţele lor academice, cele civice, dar şi modul în care aceştia înţeleg să-şi asume identitatea culturală românească, alături de valorile naţionale aferente.

În al doilea rând, este pentru prima oară când resursele financiare şi instituţionale investite de DPRRP într-un asemenea proiect se ridică la asemenea nivel, de dragul celor care, aşa cum au menţionat şi ministrul Cristian David şi secretarul de stat Stejărel Olaru, “sunt cei mai buni dintre cei mai buni”. Fie şi facilitarea accesului studenţilor la personalităţi influente din diferite zone ale vieţii publice româneşti, denotă un efort notabil. Trebuie să ne gândim cât spun nume ca Bogdan Aurescu (secretar de stat în MAE), Emil Hurezeanu (unul dintre cei mai importanţi analişti politici din România), Renate Weber (europarlamentar şi avocat), Cristi Tabără (jurnalist şi realizator), Marian Voicu (jurnalist şi realizator, primul director al Radio Chişinău), sau Ion Bulei (istoric, ex-director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române)

Încă un lucru important, care merită atenţia celor interesaţi de dinamica relaţiilor dintre românii de pe cele 2 maluri, este că în sfârşit, dezbaterile au fost purtate pe bune. N-au mai fost regizări, sfori şi alte miş-maşuri operate doar de dragul satisfacerii amorului propriu al vreunui demnitar. Atât întrebările, cât şi expunerile participanţilor au fost pe alocuri provocatoare, chiar acide, lucru care n-a făcut decât ca dialogul să câştige în substanţă şi utilitate. Libertatea conştiinţei, profunzimea analizei şi responsabilitatea au fost cele 3 valori în virtutea cărora s-au manifestat participanţii. Iar aceasta poate că este şi cea mai importantă schimbare pe care o aduce noua generaţie de tineri şcoliţi în universităţile din România.

P.S. Chiar dacă n-a ţinut de domeniul dezbaterilor “cu ştaif”, unul dintre cele mai emoţionante momente a fost cel cu intonarea imnului României, Deşteaptă-te, române, la unison cu naţionala şi cei 50.000 de suporteri români de pe Arena Naţională, de către participanţii la program. O terasă din Eforie Nord plină până la refuz de studenţi români originari din afara României intonând imnul naţional al ţării lor nu e ceva ce poţi vedea chiar în fiecare zi.

Vezi articol aici şi aici.

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>