Liberalismul moldav, față cu regresul meritocrației interne

Aflați în plină campanie electorală, deși aceasta încă n-a început oficial, am avut parte recent de cel mai interesant moment al acesteia. Partidele și-au anunțat listele electorale, chiar dacă lansările oficiale ale acestora nu s-au produs încă în toate cazurile. Inevitabil, listele cuprind nume ale căror prezență au generat atât surprize, cât și dezamăgiri.

Cu siguranță, cea mai extravagantă prezență este cea a Alinei Zotea, pe lista PL. Aceasta, în afară de calitatea de a fi tânără, nu s-a manifestat în vreun fel care să ar demonstra că merită să fie promovată în top 20 al unui partid care susține apropierea de România, integrarea în Uniunea Europeană și aderarea la NATO. Toate aceste 3 obiective duc la cu totul alte valori, decât pseudo-valoarea de a fi asistenta unui politician, de a defila în straie de soldat ocupant sovietic, sau de a-ți etala lenjeria intimă pe stadioane. Aceste acțiuni denotă o moralitate incertă atât a sus-numitei, cât și a celor care au promovat-o și acceptat-o pe lista partidului.

În mod cert, includerea tinerei activiste pe listă contrazice poziția mai multor oameni serioși aflați și ei pe listă, dar cu atât mai mult a unora care nu se regăsesc pe listă. Aceștia din urmă sunt marginalizați în virtutea principiului sinucigaș enunțat chiar de președintele PL, conform căruia este timpul ca partidul să meargă pe mâna unor oameni de încredere și atât. Continuarea acestui principiu este trecut sub tăcere, dar noi ar trebui să înțelegem că principiul admite ca flexibilitatea și docilitatea să primeze în fața competenței și a moralității.

Se observă cu ochiul liber că din momentul plecării liberalilor care astăzi sunt reuniți sub o altă siglă, Partidul Liberal a intrat într-o nouă etapă, în care se ghidează după principiul ”evenimentele extraordinare cer măsuri extraordinare”. Prin urmare, măsura extraordinară a constat în suprimarea democrației interne și așa fragile, care părea la un moment dat că prinde contur în interiorul partidului. Din păcate, însă, scindarea partidului a însemnat legitimarea autoritarismului lui Mihai Ghimpu, care a fost reales președinte al partidului și s-a așezat pe primul loc din listă. Comparând cu anul 2009, când Dorin Chirtoacă era primul pe listă și când avea, probabil, un cuvânt mai greu de spus în formarea listei, fiind acceptat unanim drept un vehicul electoral esențial, astăzi acest rol și-l arogă tot Mihai Ghimpu. Involuție în loc de evoluție, asta ne oferă în prezent PL.

Lipsesc din top 20 mai mulți tineri profesioniști, care au demonstrat devotament față de cele 3 cauze oficiale ale partidului enunțate mai sus. Aceștia ar fi putut proveni din Primăria mun. Chișinău, din Tineretul Liberal, sau din Organizația Femeilor Liberale. Dar n-a fost să fie. Faptul mă duce cu gândul la o replică din 2010, plină de aroganță, pe care a enunțat-o unul dintre fruntașii partidului (pe atunci în vârstă de 48 de ani), la remarca privind lipsa tinerilor de pe listă: ”Da’ ce, eu-s bătrân?!”. Iar Partidul Liberal va suferi din cauza unor asemenea atitudini zeflemitoare, pentru că tinerii nu sunt predispuși la compromisuri. Iar niște obiective atât de importante precum sunt apropierea de România, integrarea în UE și aderarea la NATO nu pot suferi compromisuri sau terfeliri ale meritocrației.

Vezi articol și aici: Timpul (ediția de vineri, 10.10.14), Unimedia