Veştile proaste care dau bine

Republica Moldova este un subiect. Nu este doar un subiect al dreptului internaţional, de care unii estici nu ţin cont, ci şi un subiect de ştiri în România.

Ca regulă, pe piaţa media din România apar doar cele mai importante ştiri despre R. Moldova, având în vedere agenda publică şi aşa încărcată din statul vecin. Pe lângă aceste ştiri cu adevărat importante (preponderent politice, culturale şi economice), mai apar periodic materiale neimportante, dar aducătoare de audienţă, care pot privi manifestările exotice ale turiştilor moldoveni, petrecerile organizate de studenţii originari din stânga Prutului cu varii ocazii mai deocheate, sau cazurile de trecere frauduloasă a frontierei moldo-europene.

Odată cu resuscitarea Euromaidanului kievean de acum câteva luni, lucrurile au luat o turnură bună în ceea ce ne priveşte. Studiourile au început să fie frecventate din ce în ce mai mult de către specialişti serioşi, de către oameni politici importanţi şi de alţi actori interesaţi, care nu doar că au fost invitaţi să se exprime cu privire la situaţia din Ucraina (şi acesta e un subiect mai degrabă ignorat în dreapta Prutului), ci să analizeze impactul conflictului ruso-ucrainean asupra Republicii Moldova. Iar în perioada recentă, după ce anexarea abuzivă a Crimeii a devenit o realitate, întreaga atenţie a presei de peste Prut a fost îndreptată către R. Moldova.

Dincolo de conţinutul din ce în ce mai de calitate al emisiunilor, sunt de remarcat atitudinile pe care le transmit vorbitorii. Cu alte cuvinte, dacă mai avea cineva nevoie de dovezi clare că discursul patetic şi ineficient cu privire la RM a fost depăşit, îi invit să vadă talk-show-urile curente de pe la posturile din România (eventual pe cele de la Digi 24). Problemele sunt tratate serios, afirmaţiile sunt cântărite, iar vorbitorii nu-şi mai permit să monopolizeze dezbaterile referindu-se la nişte amintiri personale cu societatea moldovenească de la începutul anilor ’90. Această din urmă categorie de sursă a „adevărurilor absolute” devenise la un moment dat foarte agasantă pentru românii originari din RM, conştienţi de schimbările vizibile care au avut loc de atunci. Astăzi, putem vedea cu ochiul liber că cele mai multe dintre persoanele publice invitate la dezbaterile televizate chiar au trecut Prutul. Se observă, în sfârşit, că interlocutorii chiar vorbesc în cunoştinţă de cauză. Unii au interacţionat cu oameni de afaceri, alţii cu politicieni, cu oameni de cultură, cu cercetători şi ONG-işti. Dar cu toţii par să aibă amintiri proaspete şi experienţe relevante, respectiv evaluări şi previziuni pertinente.

Aceste evoluţii au avut loc pentru că s-au simplificat procedurile de trecere a graniţei, de recunoaştere a cetăţeniei române, iar activităţile de cunoaştere reciprocă au căpătat un caracter constant şi coerent.

Din păcate, prilejul cu care ni s-au revelat toate acestea este unul nefericit. Mă refer, desigur, la ameninţarea rusească, cea care a atras pe bună dreptate atenţia întregii societăţi româneşti. Dar, cel puţin ne putem bucura că nişte veşti proaste venite din Republica Moldova au dat bine în presa din România, evidenţiind un discurs public mai matur, mai realist şi prin urmare mai util tuturor românilor.

Vezi articol în Timpul şi Unimedia

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *