4 roluri veșnice din politichia moldavă, puse pe tapet într-o singură dezbatere electorală

Am urmărit și eu dezbaterea electorală de aseară de la TV Moldova1, unde au participat Stamate, Gligor, Platon și Costiuc. Cred că trebuie văzută de cât mai mulți dintre noi, pentru că este reprezentativă pentru RM și politichia noastră autohtonă. Aseară, am putut urmări un spectacol dat de 4 personaje, cărora le pot fi atribuite 4 roluri esențiale pe scena pseudo-independenței RM: reformatorii cu ștaif, opoziția dură, idiotul util și bandiții aroganți.

PAS, în rolul reformatorilor cu ștaif, partid al oamenilor educați

Rolul reformatorilor cu ștaif, care fac apel la oamenii educați, cu pretenții și așteptări mari de la clasa politică proeuropeană și prodemocratică. În acest rol a fost de data asta cel mai important partid moldovenesc, PAS, cu șanse de a lua majoritate de unii singuri în viitorul parlament. Reprezentanta acestuia, Olesea Stamate, a părăsit studioul în semn de protest față de prezența lui Platon. Înțelegem, așadar, că oamenii buni din PAS nu pot sta în aceeași încăpere cu hoți alde Platon. OK, protest, boicot, refuz de asociere cu imaginea unor inși ca aceștia. Doar că atât noi, cât și ei, știm că, pentru a-și duce la capăt angajamentele de a reforma justiția și a diminua cotele îngrozitoare ale corupției moldave, va fi nevoie să-și răsuflece mâinicele la un moment dat. Așa cum au făcut-o și în trecut, de altfel.

Așadar, înțeleg opțiunea A a PAS-ului, dar nu rezonez cu ea. Nu pot fi de acord cu asemenea abordări, prin care un partid își lasă cu ochii-n soare propriii (potențiali) alegători. Dezbaterea presupune să dezbați idei, nu să le eviți plecând. Adică să interacționezi inclusiv cu oameni pe care, poate, îi disprețuiești, chiar și dacă pe bună dreptate, pentru ceea ce reprezintă ei: un stat eșuat și o grupare trans-partizană coruptă. Dezbaterea presupune utilizarea unor argumente, pe care trebuie să le pregătești dinainte, să le structurezi și să le livrezi publicului. Presupune efort. Înțeleg că fruntașii PAS se consideră mai presus decât niște bandiți precum Platon, Șor, Plahotniuc, Dodon. Și au dreptate, pentru că așa este. Noi toți suntem mai presus decât acești hoți. Dar asta nu inseamna că trebuie să ne retragem, fie și elegant, din bătălie. Cum ar fi să spunem și noi că ne este silă de toate partidele, că nu merită nici unul votul nostru prețios și să stăm acasă, în loc să votăm? Noi luptăm pentru ai noștri prin vot. Partidele luptă prin argumente și decizii. În pofida mizeriei și mizerabililor din jur. Prin urmare, consider că PAS a ratat încă o ocazie de a-și motiva electoratul potențial să iasă în număr cât mai mare la vot. Noroc că nu toți au nevoie de motivare din partea unor partide, că au capul lor pe umeri și că știu pe cine să voteze pentru a mișca lucrurile înainte, spre civilizație. Mai mult decat atât, Stamate l-a lasat pe Gligor, un alt reprezentant al opoziției singur în platou, injumătățind timpii de expunere ai “taberei” oamenilor mai degraba onești. Alias proeuropeni, alias antioligarhici, alias “ai nostri”. Iar asta nu e nicidecum de salutat.

Rolul opoziției dure, de neînduplecat, este jucat de Partidul Schimbării

Partidul Schimbării ar putea fi un potențial viitor partner al PAS-ului, dar nu în acest parlament, în care n-are șanse să acceadă. Probabil că și ei înșiși, Ștefan Gligor și Sergiu Tofilat sunt conștienți de acest lucru, doar că miza lor e alta. Ei au ales să folosească tribuna pusă la dispoziție de CEC prin intermediul televiziunilor, pentru a-și promova noul proiect politic, chiar cu riscul de a rupe câteva procente (1-2%, maxim) de la PAS. Tocmai de aceea, nici unul dintre ei nu-și permit să părăsească studiourile în semn de protest. Dimpotrivă, ei se agață cu tot dinadinsul de fiecare minut pus la dispoziție, pentru a-și spori notorietatea și expunerea publică.

Din păcate, ponderea vrabiei de pe gard s-ar putea să fie mai mare decât cea a vrabiei din mână. Deși eu unul nu-mi imaginez că PS va reuși să rupă prea mult de la PAS, fiecare procent, sau chiar zecime de procent, va conta în economia re(distribuirii) mandatelor parlamentare. Iar din acest punct de vedere, PS nu ne face nimănui o favoare. Scenariul alternativ ar fi fost ca atât Tofilat, cât și Gligor, să se regăsească în echipa PAS, sau, și mai bine, a PPDA, pentru a-i face pe cei din urmă parteneri reali ai PAS în parlament. Cu atât mai mult, cu cât pe toți îi leagă un lung istoric de conlucrări pe chestiuni de substanță, nu neapărat politice. Gligor ar fi fost un câștig inclusiv în calitate de președinte, sau prim-vice-ceva în PPDA, pentru a mai spăla partidul de spălăcitul (image-wise) Năstase.

Așadar, Gligor. Gligor pare că și-a făcut un scop din a-l pune la punct pe Platon, acest Ostap Bender fără stil, prin studiourile TV. Și-i reușește foarte bine. Eu unul l-am urmărit cu plăcere cum l-a inundat pe Platon cu argumentele pe care inclusiv PAS-ul ar fi trebuit să le vocifereze în această campanie. Deși, poate că ținta PAS-ului a fost mai degrabă BECS, nu indivizi precum Platon. Adică da, poate că n-ar trebui neapărat să te pui cu tot soiul de aventurieri blocați între Prut și Nistru, care s-au băgat în campanie doar de plictiseală. Totuși, nu putem să nu remarcăm verva și forța lui Gligor, care poate ar merita premiul de ”best new entry” (noutatea anului, sau ceva de genul). Ca-n fotbal, sau ca-n muzică. El a adus o boare de prospețime în dezbaterea publică moldovenească, așa cum aduseseră pe vremuri unii ca Dorin Chirtoacă sau Maia Sandu. Sandu și PAS s-au transformat între timp în instituții politice, în entități ”well-established”, care manifestă mai puțină agerime și fler în ieșirile publice. Nu e un lucru neapărat rău, ci doar firesc. Așa merg lucrurile în politică.

Rolul idiotului util, dar și scandalagiu, e jucat de Costiuc

Datorită lui Gligor m-am lămurit și privitor la acest Costiuc, pe care, până nu demult îl ignoram. Mi se părea insignifiant și nedemn de atenție, în special din cauza metodelor sale ieftine de a atrage atenția. Totuși, după ce am văzut că este creditat de unele sondaje cu 1-2%, mi-am zis că treaba-i slută. Și atunci a venit Gligor cu explicația: Costiuc și pseudo-partidul lui cu note populiste și muncitorești, au beneficiat de o super-expunere la televiziunile lui Plahotniuc. Mai mult decât atât, Gligor a anunțat că ar deține niște informații privind niște presupuse legături ale lui Costiuc cu GRU-ul rusesc. Nu avem ce comenta privind asemenea acuzații grave, întrucât nu ne-au fost prezentate probe.

Totuși, niște inferențe am putea face, punând anumite lucruri cap la cap. Și anume că GRU-ul rusesc are tot interesul participării în alegeri a unor partide care să atragă indecișii care altfel ar fi votat PAS-ul (spoiler-alert! ca în cazul AUR, Chicu etc.). Discursul acesta de partid declarat proeuropean, chiar unionist, dar și anti-corupție, care dublează discursul PAS-ului, dublat de niște talente de scandalagii în cea mai bună tradiție a Maiei Laguta, George Simion, sau, mai nou Vlad Bilețchi, ar putea deturna atenția unor alegători ceva mai prost-informați.

Rolul reprezentantului bandiților aroganți îi revine, bineînțeles, lui Platon

Societatea noastră ”beneficiază”, din păcate, de un lung istoric de situații care de care mai absurde. Prezența banditului Platon în studiourile TV în această campanie este una dintre aceste absurdități, care ne face să ne întrebăm dacă RM este un stat sau o butaforie. Bine, că e butaforie noi știam demult, încă e la Molotov și von Ribbentrop încoace (noroc Dodonin!). Doar că, periodic, gașca șmecherașilor cu bani furați de la propriul popor insistă să ne amintească cine sunt șefii și cine le sunt proștii. Senzația, în cazul meu, este una extrem de neplăcută. La fel cum este și-n cazul multora dintre voi, sunt sigur. Tocmai de aceea ziceam mai sus că-i sunt recunoscător lui Gligor pentru că s-a documentat, a depus efort și a rezistat demn în studiou, alături de un bandit, un arlechin și o moderatoare întâmplătoare, de care mi-a fost deseori milă.

Platon s-a purtat, pe parcursul acestei campanii electorale, ca un boier care le vorbește iobagilor săi. Iar asta ar trebui să ne deranjeze pe fiecare dintre noi. Adică, după ce furi milioane, îți trăiești viața ca un rege, cheltuind în stânga și-n dreapta banii furați de la mii de oameni, te mai și înfățișezi în fața pătimiților pentru a le da lecții de ”descurcăreală-n viață”. Și asta doar pentru că ești blocat în RM din cauza păcatelor acumulate până acum și pentru că altfel te-ai plictisi de moarte stând acasă-n jacuzzi.

P.S. Am scris mai mult despre PAS, pentru că îi susțin, respectiv am cele mai mari așteptări de la ei. Așa că haideți să-i votăm și să-i lăsăm să ne demonstreze că ei au dreptate.