Incoerenta periculoasa a statului fata de minoritati

Incoerenta periculoasa a statului fata de minoritati

Articol scris pentru revista Contrafort, nr. 5-6 (249-250), mai-iunie 2016

Biroul pentru Relații Interetnice, o instituție cu o identitate confuză

După două materiale în care argumentam necesitatea integrării minorităților etnice în societatea moldovenească, am considerat că o referire la concepția statului asupra acestei chestiuni ar fi o continuare firească. Deși nu este singurul factor interesat, statul este entitatea care ar putea genera schimbările a căror lipsă o simțim cu toții. Importantă este existența voinței din partea autorităților.

Bugetul Biroului, care este o expresie a voinței autorităților, a crescut progresiv, din 2008 încoace, de la 1.4 milioane până la peste 2 milioane de lei pe an. Dar dacă ne gândim la devalorizarea leului (și ea progresivă), realizăm că bugetul a rămas cam același, ceea ce indică asupra atitudinii mai degrabă indiferente a autorităților față de aceasta. Și mai important este modul în care au fost valorificate aceste resurse financiare, umane și logistice pentru gestionarea unor priorități ale instituției. Vedem festivaluri, expoziții și întrevederi care acoperă zgura acumulată de zeci de ani peste dosar. Mai vedem strategii europeniste utopice, dar nu vedem schimbările de paradigmă pe care ar trebui să și le asume o instituție cu un portofoliu extrem de important și care ar trebui să demonstreze, inclusiv prin șefii săi, că s-a desprins de ideologia sovietică, cea care proclama ”poporul sovietic” și superioritatea culturii ruse asupra tuturor celorlalte componente ale imperiului.

Voința autorităților se manifestă și prin faptul că, principala instituție responsabilă, printre altele, de îmbunătăţirea studierii, competenţelor lingvistice şi a prestigiului limbii române în RM, se află pe mâna unui ucrainean rusofon și comunist, care este și vicepreședinte al comunității ruse (sic!) din RM, care a ales să reprezinte o comunitate etnică străină. Oleg Babenco, directorul Biroului pentru Relații Interetnice sprijinit de (social)democrații moldoveni, este unul dintre acele personaje pe care oamenii de calitate îi dă drept exemplu pentru a-și argumenta non-implicarea în politica moldovenească. Acesta a sărit dintr-un partid în altul, de la cel comunist al lui Voronin, către cel al renașterii al lui Tarlev și Mișîn, pentru a ajunge acum în partidul democrat al lui Plahotniuc.

Babenco face parte din lungul șir de oportuniști reciclați de către regimul întâiului odios al Prutonistriei din rândurile guvernărilor comuniste anterioare. Aceștia au lăsat secera și ciocanul pentru că, citez, ”PCRM a renunțat la ideea ca limba rusă să devină limbă de stat, iar republica să ajungă alături de Rusia și Belarus în Uniunea vamală.” Babenco, aidoma celorlalți reciclați, sunt motivele vii pentru care limba și cultura rusă stă cocoțată peste celelalte culturi și limbi ale etniilor din republică. De ce ne-am aștepta, așadar, să se preocupe acum de identitatea altor etnii, din noua ipostază? Sau, la fel de important, de ce ne-am aștepta ca acest șef de instituție să facă ceva în direcția integrării minorităților etnice în societatea noastră (încă) românofonă? Cu toate acestea, CV-ul oficial al lui Babenco ne spune că limba pe care o vorbește acesta este româna, nu ”moldoveneasca”. Mai mult, acesta i-a înmânat în februarie ambasadorului României o diplomă în semn de apreciere pentru contribuția substanțială în procesul de integrare a minorităților naționale din RM. Aceste din urmă elemente indică asupra unei incoerențe șefului BRI, ceea ce reprezintă un risc pentru întreaga instituție și pentru politicile statului per ansamblu.

Un cadru legal anacronic

Cele două legi de bază, respectiv Legea cu privire la respectarea drepturilor minorităților etnice și Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM, sunt învechite și n-au prea mare legătură cu realitatea de azi. Ca să nu mai vorbim despre măsura în care (nu) sunt adaptate la aspirațiile europene ale majorității populației, a societății civile și ale celor mai multe dintre partidele politice. Dar n-ar trebui să ne mirăm, întrucât până și Parlamentul nostru se revendică de la Sovietul Suprem al RSSM. Dovadă stă faptul că ”prima” legislatură a acestuia, cea din anii 1990-1994, a fost de fapt a XII-a. Această numărătoare simbolică la cel mai înalt nivel, precum și faptul că nici unul dintre membrii forului legislativ, nici măcar cei care simulează europenitatea și românitatea, nu au condamnat această infamă inerție.

În legi, populația moldovenească este definită ca o etnie în sine, fără ca aceasta să aibă alte caracteristici esențiale, afară de un teritoriu recunoscut internațional, de o memorie colectivă confuză și de niște instituții muribunde, care mai gâfâie preponderent din mila diasporei și a donatorilor internaționali. Celelalte elemente ale unei etnii precum limba vorbită, cultura, tradițiile, istoria și mare parte dintre normele și valorile sociale, sunt împărtășite cu populația românească din dreapta Prutului. De aceea, este necesară adaptarea legii în sensul recunoașterii faptului că etnia majoritară a statului Republica Moldova este cea română. O asemenea evoluție n-ar presupune desființarea statului, dat fiind că etnia nu este totuna cu cetățenia; iar raporturile instituțiilor cu locuitorii s-ar derula doar în virtutea cetățeniei lor comune moldovenești, nicidecum a etniei. Perpetuarea confuziei identitare îi avantajează astăzi doar pe cei care nu-și doresc instituții democratice și funcționarii publici cu reflexe abuzive.

Discriminarea și segregarea este consfințită prin aceleași legi. Acestea egalează limbile română (denumită anacronic și ilegal ”moldovenească”) și rusă, ridicând-o pe a doua la rangul de facto de limbă de stat și ignorând, totodată, importanța limbilor minorităților ne-ruse. Legea ”garantează” studierea limbii ruse, în timp ce statul își asumă doar ”crearea condițiilor” pentru realizarea dreptului la educație și la instruire în limba maternă a etniilor. Încă din școală, elevii aparținând minorităților etnice sunt obligați să învețe și rusa. Nu ca limbă străină, ci ca ceva mai mult: ”limbă de comunicare între națiuni, care asigură un bilingvism național-rus și rus-național real”.

Legislația sovietică, tolerată de politrucii ”proeuropeni”

Egalarea dintre limbile română și rusă se operează și prin articolele 3, 8, 9 și 12.  De altfel, articolul 12 din legea cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSSM (sic!) este invocat periodic de către autoritățile găgăuze în disputa cu unii dintre oficialii de la Chișinău, care insistă să le răspundă în română la corespondență. În mod cu totul previzibil, spălatul public al rufelor între cele două părți n-a generat nici o schimbare legislativă sau normativă. Asta pentru că polemicile s-au purtat în aceeași albie a demagogiei electorale, a blufului și a umflatului în pene.

Legea mai stipulează că ”documentația și informațiile care se expediază peste hotarele RSSM se întocmesc în limba rusă sau într-o altă limbă acceptabilă”. O asemenea prevedere face ca atașamentul moldovenilor nostalgici după URSS să pară manifestări dramatice ale sindromului Stockholm. În mod evident, astăzi nu mai poate fi vorba de aplicarea acestor prevederi, deși, juridic, RM este continuatoarea entității dubioase numite RSSM și, respectiv, a corpului juridic al acestei din urmă entități.

Per ansamblu, e de remarcat că cele două legi situează etnia rusă undeva între etnia majoritară și celelalte etnii minoritare. Ducând lucrurile până la absurd, poate că ar fi fost mult mai onest ca artizanii de demult ai acestui cadru legislativ să scrie direct că rușii reprezintă o etnie veșnic imperialistă, care se situează mereu deasupra celorlalți. Am fi știut și noi cum stau lucrurile, în loc să încercăm de ani de zile să deznodăm nodurile unor mancurți șantajabili. Cred că lucrurile acestea ar trebui să ne dea de gândit tuturor, dar mai ales factorilor de decizie care vor urma, întrucât șantajabilii de acum sunt pierduți definitiv în mrejele corupției și ale altor vicii.

Tudor Cojocariu

Development enthusiast | Marketing uplifter

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.