minoritati etnice tagged posts

Incoerenta periculoasa a statului fata de minoritati

Articol scris pentru revista Contrafort, nr. 5-6 (249-250), mai-iunie 2016

Biroul pentru Relații Interetnice, o instituție cu o identitate confuză

După două materiale în care argumentam necesitatea integrării minorităților etnice în societatea moldovenească, am considerat că o referire la concepția statului asupra acestei chestiuni ar fi o continuare firească. Deși nu este singurul factor interesat, statul este entitatea care ar putea genera schimbările a căror lipsă o simțim cu toții. Importantă este existența voinței din partea autorităților.

Bugetul Biroului, care este o expresie a voinței autorităților, a crescut progresiv, din 2008 încoace, de la 1.4 milioane până la peste 2 milioane de lei pe an. Dar dacă ne gândim la devalorizarea leului (și ea progresivă), realizăm că bugetul a rămas cam același, ceea ce indică asupra atitudinii mai degrabă indiferente a autorităților față de aceasta. Și mai important este modul în care au fost valorificate aceste resurse financiare, umane și logistice pentru gestionarea unor priorități ale instituției. Vedem festivaluri, expoziții și întrevederi care acoperă zgura acumulată de zeci de ani peste dosar. Mai vedem strategii europeniste utopice, dar nu vedem schimbările de paradigmă pe care ar trebui să și le asume o instituție cu un portofoliu extrem de important și care ar trebui să demonstreze, inclusiv prin șefii săi, că s-a desprins de ideologia sovietică, cea care proclama ”poporul sovietic” și superioritatea culturii ruse asupra tuturor celorlalte componente ale imperiului.

Read More

Relaţiile româno-maghiare, dezbătute la Bucureşti

Locul desfăşurării: Casa Oamenilor de Ştiinţă

BUCURESTI – 1 octombrie 2013, ora 16:00

Organizator: Fundaţia Universitară a Mării Negre

Fundația Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul și revista Foreign Policy România vă invită la dezbaterea cu tema Percepții și realități în relațiile româno-maghiare. Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie despre această temă realizat de INSCOP Research la comanda

Read More

Le creăm condiții să-și învețe limba sau căutăm ”consens”?

Având în continuare mirosul prafului de pușcă sub nas și lista oficialilor noștri iubiți participanți la vânătoare ilegală sub ochi, mai multe surse media au readus recent în prim-plan o altă problemă cronică a societății noastre. De altfel, așa se întâmplă pe la noi, că problemele cronice se dezbat și se suprapun zilnic în viața rutinară, dar și în spațiul public. Că doar ne place să ne mințim și să le ținem sub preș.

Câțiva oficiali au avut ieri un schimb de replici referitor la obligativitatea cunoașterii limbii române de stat de către funcționarii publici plătiți din banii cetățenilor moldoveni a căror limbă oficială este, culmea, limba română de stat. Gestul impertinent (la fel ca și comportamentul obișnuit al individului autonomist) care a generat discuțiile, i-a aparținut bașcanului găgăuz Formuzal. Acesta a intervenit în discuții într-o limbă străină, adică ”pe rusește”. Primul care l-a atenționat pe membrul Guvernului că reprezintă un stat a cărui limbă oficială e româna, a fost președintele AȘM Duca, un personaj care cu toate păcatele sale, are meritul de a fi declarat data de 28 iunie 1940 drept zi a tristei ocupații sovietice, iar limba pe care o vorbesc toți membrii Guvernului cu excepția lui Formuzal, drept română. La o reacție decentă din partea lui Formuzal nu ne-am putea aștepta, cunoscându-i intențiile proaste

Read More

Reducerea decalajelor de percepție dintre România şi Ucraina – o scanare a prezentului

 

În luna mai a acestui an am făcut parte din echipa CRPE de organizare a Forumului Civic România-Ucraina, desfășurat în premieră la București. Între timp, am lucrat, alături de colegii mei, la un paper în care am ”fotografiat” percepțiile noastre despre ucraineni și a ucrainenilor despre noi. Vă invit aici să vedeți ce a ieșit (doar în engleză).

România vorbeşte tot mai mult despre relaţia cu Rusia dar pare să-şi ignore vecinul apropiat, Ucraina, cu care împărtăşeşte interese strategice comune. Din păcate însă, relația dintre România și Ucraina pare să fi rămas captivă unor neînțelegeri comune, în ciuda    intereselor solide împărtășite de cele două părţi.

Raportul „Reducerea decalajelor de percepţie – opinii de la Kiev şi Bucureşti” identifică şi explică o serie de percepţii negative şi detaliază posibile soluţii pentru ca diplomaţiile celor doua capitale să treacă la o agendă bilaterală consistentă şi să construiască un parteneriat bazat pe obiectivele strategice.

Centrul Român de Politici Europene şi Institute of World Policy (Ucraina) au organizat la București, Forumul Civic România-Ucraina (mai 2012), o primă ocazie pentru specialiștii români și ucraineni să privească dincolo de stereotipuri negative, percepțiile greșite și

Read More