(Interviu pentru Timpul) Vom avea o republica europeana

Editorialistul Tudor Cojocariu: „Vom avea o Republică Europeană”Apropierea Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius este intens comentată de întreaga presă din Republica Moldova şi nu numai.

Momentul istoric decisiv înseamnă şi un prilej de reflecţie profundă, dar şi de analiza pertinentă a viitorului republicii de peste Prut.

Interviul următor surprinde punctul de vedere al unuia dintre cei mai buni editorialişti şi comentatori din Republica Moldova – Tudor Cojocariu. Originar din Chişinău şi absolvent al SNSPA – profilul Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, Tudor Cojocariu are o bogată activitate publicistică, iar în prezent este Responsabil Proiecte la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Reporter: Sunteţi unul din comentatorii aplicaţi ai presei moldovene, de altfel o presă excelentă şi profesionistă, cum poate nu există în multe ţări europene şi totodată lucraţi pentru fraţii noştri români de pretutindeni la DPRRP. Cum se vede, domnule Cojocariu, Europa, prin ochii unui comentator ca dumneavostră?

Tudor Cojocariu: Vă mulţumesc pentru aprecieri, dar aşa cum menţionaţi chiar dvs., presa din Republica Moldova nu duce lipsă de comentatori aplicaţi. Aceştia însă au avut posibilitatea de a se manifesta plenar abia după debarcarea comuniştilor pro-sovietici de la putere în primăvara-vara lui 2009. Dintre aceştia fac parte şi eu. De fapt, abia atunci, în 2009, am început să vedem şi să simţim Europa şi Uniunea Europeană mai aproape. Mai mult, atunci am realizat că libertatea, bunăstarea şi dezvoltarea pe care le ştiam doar din statele vest-europene, dar şi din România, au devenit brusc mult mai accesibile. În sfârşit simţisem că eforturile noastre, ale tinerilor, nu vor mai fi de acum încolo deşarte. Aşadar, Europa se vede acum la fel cum se vedea şi atunci, drept un spaţiu al celor 3 valori amintite. Ei bine, acum libertate avem. Dezvoltarea este un proces care se întâmplă într-un ritm fără precedent, tot cu sprijinul UE. Mai rămâne să dobândim bunăstare. Prin muncă şi determinare, evident.

Reporter: Este Republica Moldova pregătită de aderarea la Uniunea Europeană? Este acesta un vis al românilor din stânga Prutului?

Tudor Cojocariu: Nu cred că există cineva care să poată spune că RM este pregătită de aderare. Însă nici nu ar trebui să ne aşteptăm ca un stat cu o istorie de 22 de ani în actualele graniţe, care acum 5 ani încă mai era ostaticul unui partid comunist pro-sovietic şi monopolist, să poată fi pregătit pentru o aderare atât de timpurie. Din fericire, însă, Republica Moldova se află pe un drum european proclamat drept ireversibil de către Guvernul pro-european de la Chişinău. Spuneam într-un articol recent că UE înseamnă un spaţiu valoric, dincolo de un spaţiu economic integrat. Iar asta înseamnă că această pregătire trebuie să se întâmple pe aceste paliere. Şi ea se întâmplă, dar n-am putea să ne amăgim crezând că ea s-a încheiat. Din contra, mai e mult până acolo.

Reporter: Recent, am văzut cu toţii semnalele pozitive venite din partea UE pentru Moldova, inclusiv un soi de ajutor la nivelul schimburilor comerciale, inclusiv acea poveste cu vinurile moldoveneşti şi embargoul impus de Federaţia Rusă pe acest palier. Să privim cumva invers situaţia: De ce ar dori UE să aibă printre membri Republica Moldova?

Tudor Cojocariu: Reacţia, i-aş pune eu trilaterală, a Republicii Moldova, alături de România şi Comisia Europeană (prin comisarul român Dacian Cioloş), va rămâne una exemplară pentru parcursul european al republicii. Decizia Federaţiei Ruse de a impune acel embargou nejustificat nici până astăzi a forţat cei 3 actori să aibă această reacţie solidară şi fermă. Spaţiul public a fost imediat acoperit de iniţiative ale companiilor de vinuri, ale ONG-urilor, ale instituţiilor statelor europene, dar în primul rând a românilor de pe cele două maluri ale Prutului.
Probabil că şi recentele declaraţii încurajatoare rostite de către mai mulţi oficiali europeni de primă mână, privind semnarea acordului de liber schimb în 2014, tot de presiunile ruseşti se leagă. Dar cu siguranţă, deschiderea Uniunii faţă de RM nu e doar reactivă, ci şi proactivă. Adică, statele europene au tot interesul să aibă nişte graniţe sigure, să se înconjoare de un spaţiu al bunăstării şi previzibilităţii. Asta e una dintre mizele importante şi în direcţia asta se petrec reformele în republică în această perioadă. Pe de altă parte, discuţia despre motivaţia fiecărui stat membru (pentru că UE înseamnă 28 de state membre acum, nu doar Bruxelles, Parlament, Consiliu şi Comisie) de a permite aderarea RM, merge departe şi îşi are originile în însăşi raţiunea de a fi a Uniunii. Pacea, siguranţa, bunăstarea şi alte asemenea valori fără de care actualele state membre nu-şi imaginează viaţa, trebuie să devină comune şi statelor post-sovietice. Sau cel puţin celor care îşi doresc asta, aşa cum este Republica Moldova. Iar ducerea la bun sfârşit a integrării, apoi a aderării, ar aduce extinderea pieţei europene, noi cetăţeni europeni, noi posibilităţi de dezvoltare pentru europeni, mai multă securitate şi previzibilitate. Nimeni nu are nevoie de o zonă gri, când poate avea una transparentă.

Reporter: Summitul de la Vilnius nu înseamnă doar apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, ci şi acorduri cu Ucraina, o ţară care după ultimele zvonuri se cam teme de Europa, adică ar vrea şi nu prea semnarea unui acord. Este viitorul european al Moldovei legat indisolubil de cel al Ucrainei?

Tudor Cojocariu: La cum apare astăzi situaţia foarte volatilă din Ucraina, aceasta continuă să-şi dorească apropierea de UE, dar nu este foarte decisă în a satisface şi condiţiile aferente. S-a văzut, însă, că oficialii europeni au lăsat clar să se înţeleagă că o portiţă mai există pentru semnare acordului de asociere. Ucraina va primi până la Vilnius mai multe vizite ale oficialilor europeni. Iar în cadrul acelor vizite se vor lămuri multe. Până atunci, însă, Republica Moldova, chiar dacă face parte din acelaşi Parteneriat Estic, are propria agendă şi propriile scopuri de îndeplinit. Mai ales că acum a devenit clar că aceasta nu poate semna acordul de asociere, ci doar să-l parafeze. Însă nici asta nu e miza principală. Miza principală sunt reformele interne pe care RM trebuie să le continue până şi după Vilnius. Acolo vor fi parafate ambele capitole ale acordului de asociere, după care toate energiile societăţii moldoveneşti vor trebui să se canalizeze spre obţinerea liberalizării vizelor, susţinută şi de preşedintele Comisie Europene.

Reporter: Aveţi în Moldova un grup de ONG-uri teribil de bine ancorate în strategiile europene şi în conturarea visului european. De unde atâta determinare pentru analiştii şi factorii de decizie moldoveni?

Tudor Cojocariu: ONG-urile, think-tank-urile şi elita civică de acolo, dar şi mass-media, sunt cu toţii actori esenţiali în acest imens proiect al integrării. Fără acestea n-ar fi existat probabil acum nici o elită pro-europeană, pentru care a fost pregătit terenul ani de-a rândul. Determinarea probabil că vine din conştientizarea unei realităţi uşor observabile, care ne zice că fără înfăptuirea reformelor de tip european, dar în primul rând de dragul nostru, nu putem avea o viaţă mai bună. Pur şi simplu nu există un proiect alternativ mai bun.

Reporter: De aceste decizii care se vor lua în Lituania depinde arondarea Ucrainei Estului sau Vestului, clarificarea unei poziţii în ceea ce priveste Georgia şi bineînţeles vom vedea dacă Republica Moldova va primi gestul de încurajare în demersul pro-european, acela al semnării Acordului de Asociere. Ce credeţi despre această situaţie?

Tudor Cojocariu: Situaţia unor state post-sovietice ca Ucraina, nu va fi stabilă prea curând. Nu are cum, pentru că există facţiuni sociale, economice, politice foarte diferite, chiar concurente. Summit-ul de la Vilnius este important în primul rând pentru că acolo vom putea vedea şi înţelege atitudinile fiecărui stat european în parte. Este vital acest lucru, pentru că în fond, pentru a avansa cu adevărat în relaţia cu UE este nevoie de deschiderea tuturor statelor. Ucraina nu va fi arondată nici acum Vestului sau Estului. Summit-ul fae parte dintr-un proces, nimic mai mult. Şi vor mai exista asemenea momente. Şi atunci Ucraina va fi tot acolo şi tot interesată de integrare şi modernizare.

Reporter: Va însemna aderarea Moldovei la UE, un gest egal cu o mare unire, cu unirea mult aşteptată de generaţii şi generaţii şi practic singura posibilă în peisajul geopolitic şi geostrategic al zonei?

Tudor Cojocariu: Cu siguranţă, nu putem pune semnul egalului între aderarea RM la UE cu Marea Unire. În primul rând, aderarea RM la UE nu va presupune deschiderea graniţelor dintre România şi comunităţile româneşti din jurul graniţelor. În al doilea rând, UE nu presupune nicidecum disoluţia entităţilor statale. Acestea vor continua să aibă propriile lor instituţii, independenţă în foarte multe sectoare, monopol asupra aplicării coerciţiei pe propriul teritoriu, bugete proprii etc. Unirea ar presupune, însă, procesul prin care 2 state redevin 1, în toate privinţele. Repet, însă, nu există în momentul de faţă o soluţie mai bună pentru ca românii de pe cele două maluri să fie mai aproape. Probabil că din punctul de vedere al adepţilor Unirii, soluţia aderării nu este decât un compromis, dar eu cred că este un compromis necesar. Formula „take it or leave it” se aplică aici foarte bine.

Reporter: Lituania a făcut, din postura de ţară ce deţine preşedinţia rotativă a CE, declaraţii de susţinere pentru Moldova. Totodată, ultimul miting proeuropean de la Chişinău şi sondajul realizat în prealabil par să fie semne bune pentru o Moldovă Europeană. Vom avea o Moldovă Europeană?

Tudor Cojocariu: Răspunsul pe scurt, aşa cum văd eu situaţia, este da, vom avea o republică europeană. Însă mai sunt multe de rezolvat între timp şi multă muncă de depus în toate sectoarele. Aceste semne bune nu sunt decât nişte recunoaşteri ale unor eforturi depuse până acum. Respectiv, dacă mai dorim să primim asemenea semne bune, mai trebuie să depunem eforturi. Şi tot aşa până când va deveni şi RM stat membru cu drepturi depline. Faptul că din primăvara-vara lui 2009 până în prezent, trendinţa a fost una ascendentă în ceea ce priveşte integrarea, ar trebui să ne facă optimişti. Asta poate însemna că astăzi e mai bine decât ieri, dar mai rău decât mâine.

Reporter: Credeţi, până la urmă în visul european al Moldovei şi desprinderea ei de trecutul comunist?

Tudor Cojocariu: Da, fără nici un fel de rezerve. Există doar o singură cale pentru Republica Moldova, respectiv cea a europenizării şi democratizării, adică a dezvoltării şi a revenirii la locul ei, în familia civilizaţiei europene.

Sursa: Ziarul TIMPUL 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *