Uniunea Europeană nu înseamnă doar integrare economică, ci și valorică

Pentru că România este singurul stat din lume înconjurat de membrii etniei majoritare din respectivul stat, ar fi de așteptat ca acest spațiu național întins peste granițele legale actuale să beneficieze și de un spațiu informațional comun.

Ar fi de așteptat, dar din păcate, nici în 2013 nu am ajuns acolo. Din contra, suntem martorii unor curente informaționale organizate și pe alocuri agresive, venite din varii direcții și care nu servesc nimănui. Nici măcar unora dintre statele care găzduiesc minoritatea românească, care se pare că nu reușesc să părăsească paradigma naționalist-șovină, poziționând-o împotriva celei integraționist-europene.

Or, anume procesul de integrare vs. cel de izolare poate și trebuie să devină baza schimbării de atitudine și comportament al statelor gazdă față de minoritățile românești din jurul granițelor, dar și viceversa. Iar când spun „viceversa”, mă gândesc și la relația dintre statul român și comunitățile etnice minoritare de pe teritoriul acestuia. N-am văzut și probabil nici nu vom vedea prea curând proteste ale acestor minorități împotriva modului în care sunt tratate de către România. Precum menționa ministrul delegat pentru românii de pretutindeni Cristian David în cadrul evenimentului de deschidere oficială a Casei de Cultură Românească Zajecar din Valea Timocului (Serbia) „România permite exprimarea politică a tuturor minorităților naționale, indiferent de cât de mic este numărul celor care le compun, indiferent de cât de vechi sunt ele, indiferent de religie, de rit sau de limba în care se roagă. Există, astfel, locuri rezervate în Parlamentul României pentru toate cele 18 grupuri ale minorităților naționale. În România există școli pentru minoritățile naționale, licee și chiar facultăți. În România este permis ca oamenii care aparțin unui anumit rit religios care ține de biserica unui alt neam să funcționeze nestingherit, pentru ca oamenii să se poată ruga în limba maternă și să nu își piardă legăturile cu spiritualitatea proprie”.

Aici trebuie să ajungă românii din jurul granițelor, adică să fie tratați pe baza unor principii de egalitate clare. Putem intui că apartenența de jure și de facto la Uniunea Europeană a făcut ca lucrurile să se așeze anume în acest fel în țară. Dar cu atât mai mult e timpul, pentru fiecare dintre statele vecine cu România (cu excepția Republicii Moldova, unde românii au fost mereu majoritari, dar în special Serbia și Ucraina) să conștientizeze că un tratament democratic și european al minorităților etnice i-ar ajuta, în primul rând, pe majoritari. În felul acesta, ei ar demonstra tuturor că au atins un nou nivel de dezvoltare, cu mai puține prejudecăți, frici și amenințări imaginate. Pentru că Uniunea Europeană nu înseamnă doar integrare economică, ci și valorică. Înseamnă aprecierea concetățeanului tău, respect pentru cultura și identitatea sa și mai ales încredere în bunele sale intenții.

Iar bunele intenții trebuie să fie comunicate, în spiritul tuturor principiilor descrise mai sus. Anume în acest scop, dar nu numai, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a sprijinit în acest an două proiecte online, care pot fi considerate fiecare în parte, noi măsuri pentru românii de pretutindeni. Jurnal Românesc (www.jurnalromanesc.ro) și Transmedia (www.etransmedia.ro), ambele portaluri românești, ambele cu un specific diferit și ambele completându-se reciproc.

Printre scopurile comune ale celor două portaluri proaspăt-lansate se numără facilitarea accesului la informații referitoare la comunitățile românești, la situația românilor din Republica Moldova, dar și din diasporă. De asemenea, acestea își propun să contribuie la crearea unei rețele de corespondenți capabili care își vor îmbunătăți capacitățile de comunicare. În plus, activitatea celor două portaluri va contribui la creșterea gradului de implicare la nivelul comunităților.

Acoperind cele trei zone ale românilor de pretutindeni, respectiv Republica Moldova, comunitățile din jurul granițelor și diaspora, cele două portaluri au toate șansele să devină puncte de referință pentru toată presa românească, funcționând ca un întreg, așa cum funcționează și națiunea română, indiferent de granițele fizice și legale care o separă.

Vezi articolul şi aici: Timpul, Unimedia, Publica, Jurnal Românesc

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>