Pe 2 si 16 noiembrie ne vom vota presedintele | Tudor Cojocariu

Pe 2 si 16 noiembrie ne vom vota presedintele

Vom avea o toamnă fierbinte, în care ne vom alege atât parlamentarii (30 noiembrie), cât și președintele (2 turul I și 16 noiembrie turul II). Pe primii îi vom alege cu buletinul R.Moldova, iar pe cel de al doilea cu buletinul/pașaportul României. Este o situație mai rar întâlnită și care comportă o semnificație simbolică. Așa se face că aproximativ în aceeași perioadă, moldovenii care au cetățenia ambelor state românești, vor avea oportunitatea de a-și alege, dintr-o largă paletă de candidați/candidate, componența Parlamentului (ales o dată la 4 ani), care va desemna Guvernul de la Chișinău, dar și președintele de la București al tuturor românilor (ales o dată la 5 ani).

Cele dintâi două instituții, după cum bine știm, au cele mai importante atribuții în stat, de ele depinzând atât bunăstarea cetățenilor, cât și orientarea geopolitică. Președintele românilor, pe de altă parte, are atribuții esențiale în domeniul justiției, al apărării, al politicii externe, numește persoane în anumite funcții publice, este un mediator între puteri și un garant al Constituției. Dincolo de aceste atribuții sau puteri formale, funcționează întotdeauna și anumite pârghii legale, dar informale, care îi conferă președintelui posibilități adiționale. Anume de aceste puteri, unii dintre președinți au abuzat în ultimii ani, generând dezechilibre și proteste în România. Prin urmare, alegătorii raționali vor căuta un candidat care să transmită, încă din primele sale ieșiri publice, încredere în instituția prezidențială, sobrietate, seriozitate, onestitate și echilibru. Iar când spun alegători raționali, mă refer la toți cetățenii români, adică la cei cca 19 milioane din țară, la cei cca 5 milioane din diasporă, precum și la cei cca 600.000 originari din Republica Moldova, oriunde s-ar afla aceștia.

Astăzi, când ne apropiem de sfârșitul perioadei estivale și când cunoaștem numele candidaților, se cuvine să ne informăm și cu privire la cei mai importanți dintre aceștia.

Klaus Iohannis este candidatul Alianței Creștin-Liberale, formată din Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal. Ambele partide au organizat deja congrese care au decis fuziunea lor, urmând ca formațiuneaa care va apărea undeva la sfârșitul acestui an să se numească tot Partidul Național Liberal. Printre liderii acestei alianțe, respectiv printre susținătorii lui Iohannis se numără Viorel Badea (senator ales de românii din afara granițelor, inclusiv de moldoveni), Mihai Răzvan Ungureanu (ex-ministru de externe, semnatar a 8 protocoale de colaborare cu Guvernul RM, din calitatea sa de premier), Alina Gorghiu (purtător de cuvânt al PNL, având origini basarabene), Cătălin Predoiu (promotorul recunoașterii cetățeniei române a tuturor moldovenilor, din calitatea sa de ministru al justiției), Andrei Chiliman (primarul sectorului 1, singurul sector, până nu demult, unde se transcriau certificatele de naștere românești), Marian Jean Marinescu (promotor al integrării europene a RM, din calitatea sa de europarlamentar) și alții. Iohannis este etnic german, sas transilvănean, iar familia sa a fost atestată în Cisnădie, România, din secolul al XVI-lea. Este primar al Sibiului din 2000, obținând până acum scoruri de 69%, 88% și 77%. Poziția sa față de relația cu R.Moldova este una echilibrată, susținând necondiționat consolidarea acestei relații privilegiate și integrarea noastră europeană. Acesta pune în prim-plan re-apropierea celor 2 state românești, sugerând că re-Unirea se poate produce doar după (re)cunoașterea reciprocă și profundă.

Victor Ponta este candidatul Uniunii Social-Democrate, formată din Partidul Social Democrat, Partidul Conservator și Uniunea Națională pentru Progresul României. Ponta seste bucureștean și a fost implicat în mai multe scandaluri care au reclamat moralitatea sa precară. De exemplu, s-a demonstrat că și-a plagiat teza de doctorat, după care a avut o declarația halucinantă conform căreia în calitate de premier susținea proiectul de exploatare de la Roșia Montană, dar ca parlamentar va vota împotrivă, pentru ca mai târziu să i se adreseze unei ministrese cu expresia ”Tu ce faci, fă, Doino, aici?”. Printre susținătorii săi se numără Ion Iliescu (primul președinte al României post-comuniste, omul de care se leagă ratarea re-Unirii cu R.Moldova imediat după prăbușirea URSS), Liviu Dragnea (celebru pentru că a fost votat de mii de ”morți” în județul Teleorman) și Dan Voiculescu (mogul media, patron al Antenelor, proaspăt condamnat la 10 ani de închisoare pentru că a prejudiciat bugetul statului, omul despre care se spune că păzea banii regimului Ceaușescu). Partidele care-l susțin se află la putere din 2012, garantându-i premierului Ponta majoritatea parlamentară necesară. În ceea ce privește relația cu R.Moldova, guvernarea lui Ponta a continuat asistența României pentru RM, demonstrând că dincolo de toate disensiunile aferente luptei politice, Republica Moldova este o prioritate comună de interes național pentru toate partidele. Poziționarea lui Ponta este similară cu cea a lui Iohannis, primând interesul României ca RM să devină membru al UE.

Mai există și alți candidați, în speță de pe dreapta politică, dar șansele acestora sunt apreciate drept minime. Printre aceștia sunt președintele Partidului Liberal Reformator, Călin Popescu Tăriceanu, europarlamentarul Monica Macovei, ex-consilierul prezidențial și membru PSD, Cristian Diaconescu și președinta Partidului Mișcarea Populară, Elena Udrea.

Este important ca această campanie să nu exceadă cotele decenței publice, astfel încât românii din stânga Prutului să poată discerne între propagandă și adevăr, iar candidații să poată fi văzuți cât mai fidel de către toți electorii.

Vezi articol în Timpul de dimineaţă (ediţia de vineri, 22 august) şi pe Unimedia

Tudor Cojocariu

Development enthusiast | Marketing uplifter

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.