Pe 6 decembrie votăm la parlamentarele din România. Ce e de știut

Cunoscutele

Actualizare din 16 septembrie: termenul de înregistrare a românilor din afara țării pentru parlamentare a fost prelungit până pe 21 octombrie, întrucât multe state-gazdă nu vor permite votarea la secții, ci doar prin corespondență.

În așteptarea alegerilor locale din 27 septembrie, atenția publicului și a factorilor decizionali români se orientează mai puțin către celălalt eveniment electoral important al anului. Poate cel mai important, având în vedere că, în România parlamentul este cea mai importantă instituție. Din păcate, actualul parlament, la fel ca și cel din Republica Moldova, este condus de o droaie de corupți, oportuniști și parveniți, pe care trebuie să-i înlocuim cu niște oameni integri, merituoși și competenți. Întrucât România este cel mai important partener al RM, dincolo de unitatea etnică și culturală, modul în care vom vota la parlamentare contează și reprezintă o datorie civică pentru noi, la fel ca și pentru ceilalți cetățeni români.

Așadar, printre cunoscutele din acest moment se numără faptul că, alegerile parlamentare la termen vor avea loc pe 6 decembrie 2020. Știm despre asta din calendarul publicat deja în Monitorul Oficial al României. Pe 2 noiembrie vom mai ști exact partidele sau alianțele validate, iar pe 6 noiembrie va începe campania electorală, care va dura o lună.

Diaspora

Diaspora, care a influențat major rezultatele scrutinelor precedente, mai ales la prezidențiale, unde nu e cazul limitării numărului de mandate (deci a ponderii diasporei), va putea vota timp de 2 zile. Vestea primită ieri este una bună și transmite un mesaj de deschidere către diasporă. La fel cum era de așteptat, PSD s-a împotrivit în comisiile parlamentare, alianța opoziției PNL-USR reușind să treacă votul în plen.

Totuși, Guvernul încurajează înregistrarea cetățenilor din diaspora pentru votarea prin corespondență. Vă încurajez și eu să faceți același lucru până pe 21 septembrie 2020. M-am înregistrat și eu aici, având în vedere pericolele pandemiei, dar și faptul că nu avem cum să știm dacă statele-noastre-gazdă vor permite desfășurarea votării în zilele de 5 și 6 decembrie. În plus, de ce să nu votezi de acasă, în loc să te complici cu deplasatul, parcatul, vremea proastă și altele asemenea?

Sigur, votul prin corespondență nu e la fel de comod ca votul electronic, dar este un pas nainte de care trebuie să profităm în aceste vremuri tulburi. Poate că cei de la Code for Romania, dar și alți actori cu inițiative civice precum Laboratului de Inițiative pentru Dezvoltare, E-Civis, sau Declic vor reuși să avanseze până la urmă și soluția votului electronic în România. Există premisele pentru aceste evoluții, întrucât cei mai mulți dintre factorii decizionali (cu excepția PSD-iștilor) susțin votul electronic.

Opțiunile

În continuare, câteva repere despre partidele cu șanse de a accede în următorul parlament din România. Ordinea luată ca referință este cea dată de sondajul din 31 iulie 2020.

Partidul Național Liberal este unul dintre partidele vechi ale României și se află în prezent la putere. Aceștia controlează guvernul (Ludovic Orban) și președinția (Klaus Iohannis). Mai puțin parlamentul, deși iată că au reușit ieri să treacă votul în avantajul diasporei prin camera deputaților. PNL este un partid vechi nu doar prin vârstă, ci și prin metehne. Oamenii care-l constituie sunt conștienți de asta și încearcă să-și mai împrospăteze imaginea, aducând oameni noi (Violeta Alexandru, Ciprian Ciucu, Rareș Bogdan). Analizat în profunzime, e destul de apropiat de PSD prin oamenii și practicile pe care le promovează, mai ales la nivelul administrației publice.

În plus, la fel ca PSD, și-a făcut o pasiune din a împrăștia banii din buget către biserici, în așteptarea recompenselor electorale în campanie. Deși oamenii nici nu se declară altfel decât conservatori, atunci când le convine (inclusiv liderul Orban). PNL este afiliat Partidului Popular European, cel mai puternic partid european la ora actuală. În RM, PPE și prin asociere PNL, colaborează cu Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, cu Partidul Acțiune și Solidaritate și cu Partidul Liberal Democrat.

Partidul Social Democrat este structura politico-mafiotă care ar fi bine să se descompună din politica românească. A fost împins pe culmile infracționalității, ale naționalismului ceaușist, ale corupției și batjocurei față de cetățeni de actualul pușcăriaș Liviu Dragnea. Acesta a dus pe noi culmi viciile politice ale lui Ion Iliescu, Adrian Năstase și Victor Ponta, coborând PSD la un scor electoral istoric negativ. Lucru pentru care merită să-i mulțumim.

Zestrea acestui Plahotniuc de România încearcă să fie scuturată de actualul președinte de partid Marcel Ciolacu (nu mă-ntrebați dacă e rudă cu Olga Ciolacu), care a rezumat foarte bine esența propriului partid: ”Un haos mai mare decât acum nu poate fi creat nici măcar de către PSD”. PSD s-a proslăvit prin tunuri date în bugetul de stat, prin violențele asupra protestatarilor pașnici, prin parvenite și parveniți promovați în funcții publice și prin câte și mai câte. PSD este afiliat Partidului Socialiștilor și Democraților Europeni, care i-au și amenințat în 2019 cu excluderea. În RM, S&D colaborează cu Partidul Democrat, iar de o vreme, bănuiesc eu, și cu Pro-Moldova.

Alianța USR PLUS, care va deveni în curând un singur partid, este cea mai interesantă dintre opțiunile disponibile. Această structură politică a luat ființă exact pentru cei care s-au săturat de vechile partide, de vechile metehne și apucături dâmbovițene, care au îndepărtat oamenii de calitate de politică. Din punctul meu de vedere, în cadrul acestei opțiuni politice, ponderea oamenilor votabili este cea mai mare, respectiv cea a politicienilor nepotriviți – cea mai mică.

Vedeți-le profilurile, citiți-le programele și decideți. Pentru diversitate și pentru a nu cădea în păcatul idolatriei, vedeți și investigațiile unor independenți privind unii dintre liderii lor. USR PLUS este afiliat Renew Europe, o structură politică europeană nouă, liberală, condusă de fostul premier tehnocrat al României Dacian Cioloș. În RM, RE și prin asociere USR PLUS, colaborează cu Partidul Acțiune și Solidaritate, dar și cu unele forțe liberale extra-parlamentare.

Partidul Pro-România este în România ceea ce Pro-Moldova este în RM. Dacă Candu (cacofonie intenționată) a părăsit corabia care se scufundă numită PDM, în România, Victor Ponta a părăsit corabia care se scufundă numită PSD. Pro-România este o clonă mai spălată și parfumată a PSD, cu un lider nu cu mult mai tânăr decât Ciolacu și poate chiar mai perfid și mai ne-votabil. Ponta este un politician abil, experimentat și totodată dăunător. Acesta și-a demonstrat intențiile și (in)capacitățile din funcția de premier al României. A fost implicat în mai multe controverse, inclusiv privind presupuse fapte de corupție, privind faptul că a plagiat și altele. Pe vremea lui, PSD a avut cea mai strânsă colaborare cu un partid moldovenesc, respectiv cu PDM-ul lui Plahotniuc și Diacov. Astăzi, nu prea există informații privind colaborările Pro-România cu partide moldovenești, dar este destul de previzibil încotro o va lua această clonă cu #hashtag a PSD. La fel ca PSD, este afiliat Partidului Socialiștilor și Democraților Europeni.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o asociație civică a maghiarilor din România, care încălzește de mulți ani scaunele din parlament. Deși este afiliat Partidului Popular European, la fel ca PNL și ca premierul maghiar Victor Orban, UDMR nu are o ideologie clară. Ei se aliază cu oricine, oricând, atât timp cât interesele liderilor uniunii (cu înclinații corupte și ei, bineînțeles) sunt satisfăcute. Iar interesele lor = noi mandate parlamentare și acces la resurse. Resurse naturale, de dorit, așa cum relevă investigațiile Rise Project.

Partidul Mișcarea Populară al fostului președinte Traian Băsescu este condus de basarabeanul Eugen Tomac. Tomac, spre deosebire de noi, actualii cetățeni ai RM, care suntem români moldoveni, este chiar român basarabean, dacă este să ne luăm după repere istorice, fiind născut în Basarabia istorică (actuala Ucraina). Acest fapt, precum și faptul că Băsescu a avut un discurs presărat cu fapte de natură să atragă simpatiile noastre, a făcut din PMP o structură relativ cunoscută în RM. Din păcate, asta a plasat RM la marginea intereselor politice românești. Din fericire, de ceva timp moldovenii s-au reorientat către PNL și chiar USR. Totuși, este de așteptat ca PMP să beneficieze de o parte din voturile unioniștilor (cu sau fără partide) din stânga Prutului. O parte mai mare decât în România, sau decât în diaspora, în orice caz.

Băsescu a reușit să rupă din PDL-ul de demult, să intre în parlament în 2016 și a rămas o prezență exotică în România. Cam cu e Voronin dincoace. Când se plictisesc, jurnaliștii îl mai iau la întrebări, în speranța că vor scoate din el ceva perle. De exemplu, dăunăzi s-a comparat cu un avion, după ce ani la rând livra metafore legate de corăbii. Amuzant, n-ai ce zice. Dar cam atât. Partea proastă este că fostul căpitan de navă se încăpățânează să rămână în politica dâmbovițeană, riscând să-i lase pe bucureșteni încă 4 ani în brațele parvenitei de la Voluntari, pe numele ei Gabriela Firea. Să sperăm, totuși, că Băsescu va ateriza forțat înainte de a-i încurca lui Nicușor Dan, candidatul PNL-USR-PLUS să devină binemeritat primar al Bucureștiului.

Alianța Liberalilor și Democraților din România este un alt spin-off provenit dintr-un partid vechi, respectiv din PNL. Când s-a destrămat USL (PNL+PSD), Călin Popescu Tăriceanu și-a luat jucăriile (adică oamenii și finanțatorii) și a fondat ALDE. Un pretext a servit și faptul că PNL se apropiase foarte mult de PPE, iar Tăriceanu a sesizat atunci oportunitatea și i-a înlocuit în familia europeană a liberalilor (ALDE Europe). Astăzi nu este prea clar cu cine colaborează partidul lui Tăriceanu în UE, după ce au fost excluși din ALDE Europa din cauza oponenților luptei anti-corupției din România de genul Noricăi Nicolai, Maria Grapini, sau Varujan Vosganian.

Sursă imagine: Pexels.com

+ Muzică: Vița de Vie – Liber

Tudor Cojocariu

Program officer | Researcher | Community manager | Content editor | Columnist

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.