Prima pozitie comuna a opozitiei unite. Se intrevede luminita
Așadar, opoziția s-a unit. Cel puțin pentru o perioadă care sperăm cu toții că va transcende prezidențialele și, poate, parlamentarele. Fie acestea din urmă la termen sau anticipate. Cele 3 partide reunite în jurul scopului suprem și ”antioligarhic” își propun să atragă în jurul lor și alte formațiuni politice mai mici, care să contribuie la obținerea victoriei la prezidențiale.
Mesajele prin care își propun să obțină această victorie, adresate atât potențialilor parteneri, cât și populației și partenerilor externi, sunt cele consacrate deja, mai ales de când cu renumitul ”jaf al secolului” (sau, mai degrabă al celor 25 de ani de ”independență”, pentru că în URSS resursele nu se furau, ci se duceau direct și deschis la Moscova). E vorba despre necesitatea de a democratiza societatea, de a genera reforme europeniste ireversibile, de a liberaliza piața internă și spațiul public, de a elibera justiția, de a stopa crimele economice și de a facilita pedepsirea legalo-morală a infractorilor.
Se vorbește foarte puțin despre Uniunea Europeană, europenism, europenizare, integrare europeană și alte ”euro-cuvinte”. Despre Unire, unionism și românism nu se vorbește nici atât. Deși ambele macro-proiecte sunt, de fapt, niște instrumente poate la fel de eficiente în atingerea dezideratelor pe care s-a pus accentul în comunicat. Se vede de la o poștă că mesajele celor 3 partide trebuie să-l ungă la suflet pe cetățeanul revoltat, care vrea rezultate aici (în RM) și acum (din toamnă). Dar, mai ales, care vrea răzbunare pentru că a fost furat, mințit și luat în râs de o bandă lacomă suprapusă.
Deși întârziată și venită într-un moment în care publicul începea să se împace cu ideea unui președinte ca Dodon sau al unui nou sclav al sistemului corupt vopsit în albastru cu steluțe, decizia celor 3 formațiuni pică bine pentru toți cei care s-au obișnuit să nu cedeze până în ultima secundă. Mai există șanse, deci, deși fragile și dependente de sforile pe care le au unii dintre cei 3 actori și de personalitățile celorlalți. Importanța comunicatului mai vine și din faptul că de acum încolo, despărțirea dintre PCDA și PSRM (poate și PN) se va accentua și mai mult. Contează foarte mult pentru electoratul țintit de noua ”alianță” sau ce-o fi ea, ca apele să fie cât mai clar separate. Fără oligarhi (Usatîi și anturajul lui), afaceriști dubioși (a se vedea relația cu Țopii), antieuropeni (poate doar eurosceptici) și sovietoizi cu nostalgii prorusești sau primitiv-moldoveniste (rebuturi ale agrarienilor sau comuniștilor).
Provocarea, totuși, rămâne în față, documentul semnat fiind doar un prim pas. Instituția prezidențială poate fi ”cucerită” doar de o persoană. Iar aceea trebuie să fie una integră, competentă și puternică. Rămâne să vedem ce ne vor transmite sondajele și pe cine îl/o vor prefera mai apoi concetățenii noștri.
