pcda tagged posts

Prima pozitie comuna a opozitiei unite. Se intrevede luminita

Așadar, opoziția s-a unit. Cel puțin pentru o perioadă care sperăm cu toții că va transcende prezidențialele și, poate, parlamentarele. Fie acestea din urmă la termen sau anticipate. Cele 3 partide reunite în jurul scopului suprem și ”antioligarhic” își propun să atragă în jurul lor și alte formațiuni politice mai mici, care să contribuie la obținerea victoriei la prezidențiale.

Mesajele prin care își propun să obțină această victorie, adresate atât potențialilor parteneri, cât și populației și partenerilor externi, sunt cele consacrate deja, mai ales de când cu renumitul ”jaf al secolului” (sau, mai degrabă al celor 25 de ani de ”independență”, pentru că în URSS resursele nu se furau, ci se duceau direct și deschis la Moscova). E vorba despre necesitatea de a democratiza societatea, de a genera reforme europeniste ireversibile, de a liberaliza piața internă și spațiul public, de a elibera justiția, de a stopa crimele economice și de a facilita pedepsirea legalo-morală a infractorilor.

Read More

Parlamentul de maine se construieste azi

Am participat ieri la evenimentul de lansare a raportului anual al think-tank-ului bucureștean Expert Forum. În mod evident, așa cum bine îi stă unui think-tank, lansarea a fost de fapt o dezbatere. Și una foarte consistentă, de altfel, cu subiecte și idei foarte bine delimitate și bine argumentate. Cu cele mai multe dintre acestea rezonez și mă bucur că avem conturat un alt pol de analiză a chestiunii relației româno-române, pe lânga cel tradițional deja al Fundației Universitare a Mării Negre, alături de Acțiunea 2012 & friends. Cu cât mai multe poluri, forumuri și grupuri cu atât mai bine. În fond, relațiile sunt complexe. La fel și Unirea, tot complexă este. Prin urmare, o singură perspectivă n-ar putea nicidecum duce la dezideratul nostru comun. Puteți vedea aici înregistrarea integrală a evenimentului, inclusiv intervenția mea de pe la sfârșit.

De fapt, anume ideile exprimate în această scurtă intervenție le voi dezvolta în continuare. Ascultându-i pe vorbitori, inclusiv pe Maia Sandu, care a fost key note speaker, am avut o senzație de deja-vu. Păstrând limitele și admițând evoluția calitativă a personajelor pozitive, mi-am amintit de anii 2006-2009, când auzeam același discurs, cu alte accente și alte personaje negative, din partea Partidului Liberal, Alianței Moldova Noastră și a Partidului Liberal Democrat. Până și Partidul Democrat avea o retorică ce nu provoca doar greață, așa cum se întâmplă acum.

Read More

Protestul anticoruptie de la Parlament. Riscuri si actori

Protestul din seara aceasta de la Parlament este, fără îndoială, unul legitim, legal și necesar. Evident, nu aș avea cum să rezonez cu toți protestatarii, unii dintre ei având convingeri și viziuni împotriva cărora m-am tot împotrivit de-a lungul timpului. Iar cei mai mulți dintre aceștia au ajuns acolo din cauza lui Dodon și Usatîi, cărora le doresc din inimă să ajungă să conducă doar niște colegi pușcăriași. Eventual prin Siberia, dacă tot le place atât de mult Putinlanda.

Dar nu de simpatii și rezonanțe ar trebui să ne pese nouă acum, ci de singurul scop comun care îi leagă pe protestatarii de bună credință și pe noi, cei care îi sprijinim pe toate căile accesibile nouă. Iar acest scop este stoparea regimului mafiotic instaurat cam de pe vremea agrarienilor și care a continuat pe vremea comuniștilor, atingând cote înfiorătoare pe vremea găștii de fripturiști ”proeuropeni”. Așadar, atât timp cât concetățeni de ai noștri participă la protestul platformei DA, anunțat împotriva guvernului plahotniucist, manifestându-și dorințe identice cu ale primilor, este absolut normal să-i lași în pace să se manifeste. Că printre acești concetățeni supărați se află și roboțeii Moscovei este altă discuție. Dar sunt și ei cetățeni și au și ei dreptul să protesteze unde vor, chiar dacă aleg mai mereu să paraziteze protestele altora. Singurul lucru care a putut fi făcut împotriva lor a fost făcut până acum, respectiv huiduirea și interzicerea adresărilor publice în numele pieței. Pe cât a fost omenește posibil, bineînțeles. 

Read More

Partile bune ale catastrofei

Oricât de cinic ar suna, o catastrofă poate avea și părți bune. În primul rând, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova de ani buni este o catastrofă. Iar astăzi, iată, a culminat cu desemnarea unuia dintre membrii bandei lui Plahotniuc pentru funcția de premier. Sau, am putea spune că Pavel Filip este aproape premier, având în vedere angajamentul celor 55 de deputați care au semnat declarația adresată președintelui Nicolae Timofti.

Ne așteaptă, prin urmare, o perioadă de stagnare și degradare similare celor de până acum, având în vedere că sistemul a reușit să se replieze, iar caracatița doar și-a schimbat interfața. Vestea de astăzi, nu este, prin urmare, nici bună, nici rea. Este o veste moldovenească, ce anunță o perpetuare provocatoare de silă...

Read More

Un pol proeuropean si antioligarhic

În timp ce la București, clasa politică românească este pe cale de a se reforma, sub presiunea celor mai mari proteste de stradă de la Revoluție încoace, noi încă ne mai tragem de șireturi privind chestiuni scandalos de banale. În România, după prima zi de protest, au picat guvernul și un primar de sector cu cele mai bune șanse la primăria generală. În RM, după jumătate de an de proteste, a picat un partid care susține revendicările protestatarilor. În mod ironic, diferența uriașă de nivel este dată chiar de cuplul Ponta-Plahotniuc. Dacă primul a demisionat la cererea noului său șef pe linie de partid, Dragnea, luând cu el întregul guvern, atunci al doilea a rămas în picioare, trimițând la plimbare, printr-o majoritate parlamentară pro-moscovită, guvernul proeuropean moldovean.

Mai mult. Întregul sistem de pe malul Dâmboviței se clatină acum serios, sub ghionturile Direcției Naționale Anticorupție, iar acum și ale străzii. Căderea guvernului a sporit numărul protestatarilor din întreaga țară, care, obținând o victorie imediată, dar imensă, au ieșit entuziasmați să ceară ceea ce au tot cerut mocnit de la Revoluție încoace: o clasă politică nouă, funcționari competenți, factori decizionali integri, o justiție curată și, nu în ultimul rând, respect. Sistemul moldovenesc, însă, se regenerează mereu ca un balaur, iar majoritatea populației, fie din comoditate, fie din lipsă de viziune, fie dintr-o dură disperare, înghite gogoșile artizanilor sistemului, prin presa prostituată, sau prin rețeaua de institiții și business-uri îmbârligate, de care depind cu toții.

Read More

Ce ne va aduce circul oligarhiei?

Manifestările unei (in)justiții selective

Nu ne va aduce nimic bun, poate doar o alianță centristă pseudo-reformatoare și pseudo-europeană, cu o eventuală denumire populistă de tipul ”pentru Moldova”, sau vreo altă aberație de amăgit naivii. Aceasta ar urma să fie formată din Partidul Democrat, Partidul lui Usatîi și actualul Partid Comunist, care va fuziona, probabil, până atunci, cu PD. Doar o asemenea monstruozitate i-ar putea asigura lui Plahotniuc parazitarea, în continuare, pe seama statului. Această soluție de urgență a început să fie luată în calcul odată cu sporirea nemulțumirii populare și a identificării tuturor problemelor republicii cu persoana lui Plahotniuc. Catalizarea acestor nemulțumiri s-a produs și datorită PCDA, care s-a coagulat de la bun început împotriva acestui adversar comun, reprezentat de oligarh și care, a devenit de mai mulți ani un adevărat simbol al nemerniciei întregii guvernări. Chiar dacă, de 6 ani încoace, PLDM a fost singurul partid care a condus guvernul. Astăzi, înțelegem, însă, că această ambiție de a guverna alături și împreună cu o sursă de cancer, poate duce la contaminarea unor părți din organism, iar uneori chiar la extirparea forțată a acestora.

După câteva săptămâni de la reținerea liderului PLDM, percepția că (in)justiția noastră acționează abuziv a devenit unanimă. Nu mai există actori publici rezonabili sau dezinteresați, care să încerce să demonstreze contrariul. Încălcările de procedură care au precedat reținerea, manipularea continuă a surselor de propagandă mediatică din trustul lui Plahotniuc, poziționările publice cinice ale liderilor PD, precum și ignorarea cronică de către instituțiile de drept a ilegalităților oamenilor afiliați acestora din urmă, indică asupra caracterului selectiv și injust al sistemului. Satisfacerea angoasei generale, dar și a principiului dreptății, ar fi presupus reținerea și confiscarea averilor ilicite ale tuturor celor care au furat din banii publici, inclusiv a unor indivizi din anturajul democraților, socialiștilor și comuniștilor, nu doar ale liberal-democraților. Iar dacă se va păstra actualul establishment, nici nu vom vedea altceva, pentru că, până să ajungă la ceilalți făptași, justiția noastră se va fi liniștit.

Read More

Revolutia Fratilor Secera & Ciocan

Așadar, Igor ”Seceră” Dodon și Renato ”Ciocan” Usatîi, și-au dat seama că nu sunt suficient de penibili de unii singuri și au decis să se ia de mână. După ce orgoliile lor mari de oameni mici nu i-au lăsat să-și unească devierile, acum s-au văzut nevoiți de tutorii lor financiari, deci morali, să se împreuneze.

Ca niște veritabili pui de Dzerjinski, au pus mâna pe recuzita aferentă și au pornit în șir sovietic, adică buluc, să mărșăluiască pe străzile Chișinăului, blocând circulația și acoperind găurile din trotuarele cu borduri sparte. Flancați de concetățeni de ai noștri, care nu s-au dumirit nici în 2015 că uniunea sovietică nu mai există decât în mințile lor, cei doi au vociferat cu aplomb lozinci pentru creiere înfierbântate și plate...

Read More

O noua proba a neputintei noastre

Cred că a venit timpul să recunoaștem că noi, colectivitatea de indivizi pruto-nistreni, pe care unii o denumesc popor, alții bucată de popor, iar ceilalți merg chiar mai departe, numindu-ne stat-națiune, am atins un prag. După ce două sute de ani am acceptat toate ororile rușilor imperialiști, apoi a sovieticilor, după ce ne-am revoltat și noi, la urmă, împotriva unui mutant pseudo-statal la începutul anilor 90, despre care deja se știa că va cădea de tot, de câțiva ani ne rotim în jurul propriilor cozi, dând vina ba pe soartă (de parcă soarta nu ne-am face-o chiar noi), ba pe localizarea nefericită pe hartă (de parcă alții n-au jungle, vulcani, tsunami, inundații, vecini agresori), ba pe, mai nou, liderii politici pe care tot noi i-am ales.

Din scurta experiență a anilor de după Independență s-a văzut că orice revoltă populară nu face decât să-i schimbe pe unii cu alții, care ar fi putut fi, în alt context, colegi și amici. Asta pentru că structura lor, a liderilor, a fost mereu similară. Aluatul din celebra vorbă, a fost frământat având aceleași ingrediente: egoism, lăcomie, lene, aroganță și o foarte molipsitoare durere-n cot. Având aceste componente ambalate sub diverse fețe, denumiri, și slogane de-a lungul celor 24 de ani, trebuie să recunoaștem că aceasta ne este limita, iar cei pe care-i vedem la TV sunt expresia noastră, a tuturor, în diverse forme. Fie că vorbim despre un hoț cu gândul la scheme de corupție, despre o funcționară care-și îndeasă mita în poșetă, sau despre un șefuț care tocmai a revenit la birou de la shopping cu mașina de serviciu în timpul orelor de program.

Read More

O viziune pentru protestele care vor veni

Încă de la bun început, Alianța pentru Moldova Europeană  a fost o idee proastă. Atât de proastă încât artizanii ei nici măcar n-au reușit să se impună pe agenda publică cu această denumire pompoasă, dar goală. Parteneriatul dintre echipele celor 2 Vlazi va rămâne în scurta istorie a politicii moldovenești drept și mai scurta coaliție minoritară alături de comuniști. Atuul pe care această coaliție încă-l mai are, respectiv sprijinul nevoit al Uniunii Europene, merge mână în mână cu celălalt atu, tot geopolitic, respectiv împiedicarea socialiștilor și usatiștilor de a guverna statul.

Aceste 2 calități, însă, sunt compensate cu vârf și îndesat de o sumedenie de defecte. Prin urmare, parafrazându-l pe editorialistul Cristian Tudor Popescu, actuala putere poate fi definită drept o coaliție constituită în vederea comiterii de abuzuri. Expresia patentată de jurnalist odată cu obstrucționările parlamentarilor în adresa justiției române, prin nevotarea ridicării imunității unor colegi penali, se referea la un Parlament constituit în vederea comiterii de infracțiuni. Ei bine, la noi nu e vorba doar de Parlament, ci de întregul angrenaj instituțional central, poate cu excepția Ministerului Educației și al unor alte puține instituții, care, aflate sub control politic total, se supune directivelor abuzive ale celor câțiva pseudo-politicieni care țin frâiele statului.

Read More