Bilingvismul antidemocratic, sau despre pupincurismul majorităţii faţă de minoritate

Discursurile dubioase care elogiază bilingvismul în cazul RM, iar prin asta îndreptăţind deportările, violurile, degradarea moldovenilor dintre Prut şi Nistru, sunt binecunoscute şi comportă aceleaşi semnificaţii ca şi acum câteva decenii.

Şi înainte de anii ’90 propaganda sovieto-rusă miza pe implantarea în mentalul băştinaşilor a conceptului de prietenie „moldo-rusă”, a cărei obiectiv pe termen mediu era deznaţionalizarea acestora. Mecanismul e simplu: mai întâi te apropii de individ, îi câştigi încrederea, apoi îl ataci, exact ca-n acea vorbă despre vipera care te muşcă după ce ai ocrotit-o în sân. Vedem şi astăzi că Federaţia Rusă şi-a păstrat discursul insultător la adresa moldovenilor, unul dintre exemplele relevante fiind afirmaţia patriarhului rus Kiril, care spunea că RM face parte din acelaşi spaţiu spiritual şi cultural ca şi Rusia. Nu trebuie să ai doctorat în teologie pentru a realiza că afirmaţia n-are nici o legătură cu adevărul, istoria, relaţiile de bună vecinătate sau cu bunul simţ.

Revenind la bilingvism şi la semnificaţiile acestuia pentru noi, românii moldoveni dintre Prut şi Nistru, trebuie să avem în vedere sensul acestui termen. Este greşit să considerăm că el ţine doar de cunoaşterea a două limbi. Afirm acest lucru pentru că semnificaţiile merg mult mai departe şi ţin de asumarea unor identităţi, iar în cele mai nefericite cazuri, de înlocuirea identităţii iniţiale cu una străină. Şi nu mă refer doar la identitatea naţională.

Totuşi, mesajul pe care îl transmit „elogiatorii” bilingvismului este unul care porneşte de la falsa premisă că bi/„tri”/„cuatro”/„cinco”lingvismul se referă strict la cunoaşterea unor limbi adiacent celei materne. De fapt, bilingvismul presupune că individul se naşte având nu una, ci două limbi materne. Cu alte cuvinte, a milita pentru bilingvism, în cazul nostru, ar însemna că o majoritate de peste 70% de etnici români ridică la rang de a doua limbă maternă limba unei minorităţi care nu constituie mai mult de 20%, respectiv a celei ruse. Cum ne poate aduce treaba asta beneficii şi cât de moraliceşte corect este, încă nu-mi este clar.

În ceea ce priveşte „divizarea societăţii” şi „consensul” la care îşi propun să ajungă promotorii bilingvismului, merită să facem câteva precizări. Aceştia pornesc de la premisa că oponenţii bilingvismului îi blamează pe cunoscătorii ne-ruşi ai limbii ruse, precum şi limba rusă de-a-ntregul. De fapt, aceştia din urmă sunt etichetaţi drept naţionalişti şi duşmani ai poporului rus. Nimic mai fals. Ceea ce vrem noi să transmitem ţine de promovarea unei ordini fireşti a lucrurilor. Etnia majoritară să-şi aroge drepturile constituţionale, iar etniile minoritare să-şi asume rolul ca atare, fără a cere drepturi de natură să submineze statutul majorităţii. În acest sens, amintesc de faptul că în RM, cadrul legal şi implementarea acestuia este unul deosebit de favorabil minorităţilor, în comparaţie cu al multor alte state europene (vezi Franţa, Germania, Anglia etc.) sau din spaţiul ex-sovietic (vezi statele baltice).

O categorie cu totul aparte o reprezintă o parte dintre moldovenii plecaţi în afară şi care „umblă cu rusa-n băţ”, zicând că sunt fericiţi că au fost nevoiţi să înveţe ruseşte. Nu putem ignora iraţionalitatea afirmaţiilor de acest gen, or în timp ce omul civilizat modern tinde să acţioneze într-o cât mai mare măsură independent, ne pomenim cu grupări de moldoveni care sunt încântaţi că au învăţat ruseşte de nevoie, prin asta recunoscându-şi propria incapacitate de a lua decizii, de a se adapta unor medii şi de a fi, în fond, proactivi. Ce am putea spune despre asemenea indivizi dacă nu că suferă de masochism şi de mult-clamatul sindrom Stockholm (care presupune că victima îşi iubeşte călăul)?

Totuşi, dincolo de pretenţiile nefondate ale „minorităţii imperialiste ruse” (concept lansat de profesorii O.Serebrian şi preluat de D.Dungaciu), rămânem noi, băştinaşii români moldoveni, vorbind despre patriotism şi devotament faţă de naţiune, dar fără a cunoaşte pe deplin care ne este Patria şi Naţiunea. Nici o academie de ştiinţă, nici o asociaţie a istoricilor şi nici o uniune artistică sau vreo altă instanţă relevantă în chestiunile privind limba, cultura, istoria, nu acreditează ideea unei patrii moldoveneşti, a unei naţiuni moldoveneşti sau a unei limbi moldoveneşti. Atunci cât timp va mai trece până când moldovenii din stânga Prutului vor urma exemplul moldovenilor din dreapta Prutului şi vor înţelege că patriotismul lor se referă la Patria spaţiului „de la Nistru pân’ la Tisa” (vorba Luceafărului Eminescu) şi că ataşamentul lor faţă de naţiune nu poate exista în afara naţiunii române?

18 thoughts on “Bilingvismul antidemocratic, sau despre pupincurismul majorităţii faţă de minoritate

  1. Corect, dragă! Dacă însă ar înțelege asta odată și cele 70 de procente sau măcar o bună majoritate, ca să poți mișca ceva înainte, legislativ și administrativ, că vezi cum e…
    Of, neamul nevoii!…
    Cu tot respectul. E. Bulat.

  2. Se poate realiza un compromis, adica in zonele in care proportia dintre moldoveni si rusi e de peste 50% sa nu se accepte bilingvismul si in restul zonelor da, ca doar nu te declari moldovean si ai rusa ca limba materna. Asta se poate face cu ocazia recensamantului populatiei, adica imediat. Trebuie eliminata anomalia asta ca sunt moldovean mandru, dar vorbesc “moldoveneste” numai de sarbatori si in rest ruseste, chiar cu riscul de a avea doar 40% moldoveni si restul rusofoni, asa cum au despartit apele estonienii.

    1. E cam greu sa mergi pe regionalizare intr-un stat atat de mic. Am ajunge la situatii ridicole. In plus, limba vorbita nu este un indicator al etniei, avand in vedere ca multi dintre etnicii romani sunt rusificati si zombati. Acolo, cu ei, trebuie sa se lucreze.
      O faza intermediara ar fi putut fi ‘nationalismul moldovenesc’, dar ma tem ca s-a dovedit a fi imposibil in afara culturii si natiunii romanesti.

  3. Chiar ma bucur ca stiu rusa, si in 2008 in Germania fiind, prietena mea vroia sa ma angajez la DHL.. ei bine, i-am zis sa se angajeze ea, ca mie mi-e bine-merci traducand (vorbesc 5 limbi), si chair asa si era.
    Nationalismul impins la extreme o sa va aduca totusi in situatii penibile (deja intalnite) de agresiuni contra vorbitorilor de rusa.. (chestii demne de vreo Somalie, si nicicum de un stat care se vreo pro-European gen MD).
    Aceiasi nationalisti, continuand sa actioneze pana la limite, si nedorind sa fim alipiti sau inghititi de Rusia, in schimb cu draga inima ne-ar vinde Romaniei.. ca s-ar suci Sfantul Stefan in mormant. Majoritatea dintre ei n-au habar, c-am fost de la bun inceput 3 voievodate distincte, si ca mult timp, pe scena politica Europeana, Moldova conta mult mai mult decat tara Romaneasca. Si autonomia fata de imperiul Otoman, ne-am pastrat’o cam cu vreo 100 de ani mai mult decat aceeasi Tara Romaneasca (vezi manuscrise istorice, macar si wikipedia). Cat despre cum au fost facute cele 3 uniri, este la fel de clar.
    Exemplul clasic cu vanzatori din super-market’uri ce-ti vorbesc in rusa, dupa un elocvent “ya ne panemaiu”, ei bine, este doar un exemplu ce vorbeste despre orbia si nestiinta lor (a vanzatorilor) si ei trebuie priviti cu dispret in ochi, caci e jalnic sa nu poti invata o limba in 20 si x ani.
    Vorbim aceeasi limba, am stat 6 ani in Bucuresti, si totusi, nu sunt roman. And that’s a fact.
    Toate bune,
    Mitch

    1. Sa le luam pe rand. Tu pui deasupra conceptul de stat, care este un construct mai mult mecanic decat organic si care pe mine nu ma prea intereseaza decat daca are un background fezabil, respectiv o identitate, o natiune (nu doar o bucata din ea), un loc etc.
      Cu alte cuvinte, nu ma intereseaza prea tare ce aparut mai intai: statul roman sau cel moldav (din care RM e numai o particica). Mai mult ma intereseaza dimensiunea spirituala, identitara.
      Inca ceva, atunci cand spui ca nu esti roman, asumandu-ti benevol acest lucru, te misti in paradigma contemporana, conform careia individul isi alege etnia. Dar treaba asta poate genera mari stupizitati, precum ar fi asumarea de catre un negru somalez a identitatii de suedez. Legal e corect, dar stiintific, cultural, e aberant. Deci eu m-as axa mai curand pe reperele asociatiilor de istorici, academiilor de stiinte, uniunilor oamenilor de cultura etc.

      1. Eu pun de-asupra conceptul (tendinta) destul de mondiala/globala daca-mi permiti de globalizare. Unde dispar multe notiuni pe cat de mecanice pe atat de stupide, insa raman notiuni de baza, ca identitatea sau etnie.
        Somalezul cu cetatenie suedeza e doar o consecinta a aceleiasi globalizari in caz general, si a dorintei umane firesti de a trai mai bine in caz aparte. Eu insa nu ma misc in nici o paradigma.. cei care nu stiu o boaba de romana, si invata in fata consulatului RO cateva versuri din “Desteapta-te Romana” pentru cetatenia RO – da. Ciobanasii care idee n-au ce origini/proveniente au, si nici ca tare-i intereseaza intre noi fie vorba, ei cauta doar cetatenia, ca le “trebu’ la Italia”, la fel, nu-mi provoaca decat.. sila. Cu riscul de-a ma repeta, o sa spun totusi ca 6 ani pe 15 Septembrie eu am cantat “Desteapta-te romane”. Si in consecinta ma identific ca fiind ceea ce sunt in si din discutii cu istorici, academicieni, oameni de cultura.
        In fine, pornisem de la bilingvism si avantaje/dezavantaje ale acestuia. Primele-s multe, dezavantaje insa doar cateva, si acestea consecinte a neroziei unei natii din care se-ntamla sa facem parte, si eu, si tu.
        Toate bune,
        Mitch

        1. pentru mitch, bitch si alti promotori ai bilinvismului: doua tipuri de oameni promoveaza ideile de bilingvism (moldo-rus desigur) in paralel cu cea de stat independent care nu are nimic cu Romania.
          Primii sunt cei cu creierul spalat, care o fac din prostie, nestiinta si care mai sunt pe undeva recuperabili si al doilea tip mult mai periculos, gen pavlic morozov, lepadaturi vandute din care faci parte si tu dupa cum se vede, adika mergi si depui juramant si credinta Romaniei in timp ce negi adevarul istoric ca R. Moldova este o parte a acestei tari. Mai lasa-ma cu globalizarea si multinationalizarea, Europa a declarat prin cancelarul Germaniei ca proiectul multinational este unul sortit esecului, natiunea in primul rand.

    2. Oameni buni, Moldova este CREATOAREA Romaniei si indepartarea de Romania este respingerea propriei progenituri. La fel, Moldova este copilul Maramuresului si exemplele de legaturi inextricabile din istoria natiunii noastre sunt multe.
      Asta nu impiedica dezvoltarea autonoma si independenta, ca membri aceleasi familii ajunsi la maturitate, dar nu este normal sa simpatizati mai mult strainul ce va ocupa INCA si sa-i vorbiti limba, respingandu-va astfel propria origine.

    3. ….si inca ceva: se face intentionat confuzia ( nu lipsita de abilitate ), pentru uzul semidoctilor, a Romaniei cu Tara Romaneasca, ori aici intrezaresc deja iz de propaganda antiromaneasca domnule Mitch. Un roman adevarat se considera roman indiferent de zona de origine, ergo, dumneata nu esti roman. Eu sunt ardelean si ma simt la fel de responsabil pentru crearea Romaniei ca si un oltean sau un moldovean, adica nu ma simt deloc un roman “adoptat”, ci doar un roman, constient de faptul ca toata povestea a pornit de undeva din regiunea intracarpatica. Ba chiar as putea spune ca ardelenii sunt vinovati, in diverse faze ale istorie de o anumita dominare pe scena politica romaneasca, nu intotdeauna cu rezultate fericite ( a se vedea guvernul actual ).

  4. Vor înțelege la un moment dat, doamnă Bulat, și Tudore, mulți au înțeles deja! Eu sunt și rămân optimist ca întotdeauna, salutări de la Nordul Moldovei!
    Să nu pierdem speranța, vom învinge!

  5. Unui taran de la coada vacii nu-i mai pasa pe ce limba vorbeste. El are nevoie de un raspuns adecvat la problemele reale ale vietii lui. Din pacate acum nici pe la orase nu se prea citeste. Fa un sondaj comparativ si vezi cat se citeste pe varste si pe cine intereseaza limba in care citeste. Ce-i intradevar culti nu prea au probleme de acest gen.

    1. Nici nu am pretentia ca ‘un taran de la coada vacii’ sa ia decizii privind subiectul abordat, pentru ca nu e un factor de decizie. Cu toate ca, de multe ori, taranul acela gandeste mai limpede si mai bine intentionat decat unii oficiali.

  6. pentru joslepadaturile,

    1.N-am jurat credinta nicicand Romaniei. Am invatat in Bucuresti la scoala. Asa au fost circumstantele. Eram prea mic ca sa le pot sa le pot influenta de o maniera oarecare, si nici nu cred ca as fi vrut. N-am vazut “90e” moldovenesti cu toate “minunile” gen cupoane si alte nerozii.
    2.Acel “adevar istoric” de care vorbesti.. e foarte subiectiv.. ca sa nu zic total eronat. Istoria se invata, nu se inventeaza.
    3.Pentru „bitch” poti sa-ti vorbesti in soapta, sigur te va auzi, la fel si „lepadatura”.
    4.Taie-ti venele, lepadatura!
    Toate bune,
    Mitch

  7. Unitatea nationala a statului CREAT prin unirea celor trei principate si a unor provincii mai mici consta tocmai in limba comuna si acest lucru a fost inteles de adversarii Romaniei. Stramosii nostri au avut de ales o denumire pentru tara si limba comuna si au dat acele nume care au o rezonanta egala pentru orice valah, moldovean, ardelean sau dobrogean. Singurul lucru pe care il putem reprosa acestei decizii POLITICE este ca au ales, din exces de orgoliu denumirea care duce la originile noastre “romane” si nu au ales o denumire inca si mai adecvata adevarului istoric aceea de DACIA.
    Este ca in vorba aia: mama e certa, tatal mai putin, adica sigur ne tragem toti din triburi dacice, dar nu stim cu siguranta ce componenta etnica au avut legiunile stationate in Dacia 🙂
    Lasand gluma la o parte, chestiunea limbii este extrem de serioasa pentru un stat constituit tocmai pe baza acestei realitati. Moldova se expune riscului dizolvarii lente, daca dispare unitatea de limba. Dar e cum vor locuitorii ei, ca pasarea pe limba ei piere, dar omul pe limba inamicului.

  8. PS: As adauga ca denumirea de moldovenesc pentru tot ce fiinteaza in dreapta Prutului este exact tipul de compromis facut de unionistii romani acum 150 de ani pentru a impaca orgoliile provinciale, dar din pacate rusofonii in dispretul lor pentru moldoveni nu au inteles mesajul. Pacat de pasul inapoi facut cu denumirea limbii, ca tot degeaba l-ati facut. In mod normal si firesc si fara patima se poate vorbi de existenta a doua state de limba romana, asa cum exista 3 state de limba germana: Germania, Austria si Elvetia, asta fara sa afecteze intr-un fel suveranitatea cuiva.
    Totusi, alergia la romani e mai mare decat cea la moldoveni, caci din pacate trecutul istoric le intuneca multora mintile.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.