Category Geopolitice

Social democrația din RM disputată între români și ruși

Aș fi vrut să scriu despre o dispută doctrinară pe social democrație dintre români și români, doar că nu am cum. În RM, denumirea este acaparată de câțiva ani buni de rusul Șelin și de oamenii săi închiriați de federația rusă, iar filiala recent lansată a PSD România nu poate funcționa ca partid în toată puterea cuvântului. Spun asta pentru a clarifica lucrurile, dar și pentru a-i calma pe paranoicii care se vor grăbi să strige că ”vin rumînii sî ni cucereascî cu partidili lora”.

Trebuie să mai avem în vedere că, date fiind condițiile relativ democratice de funcționare a statului numit RM, era de așteptat să apară și niște personaje cu bani care se vor auto-proclama ”social democrați”, indiferent dacă știu ce e aia social-democrație, ori nu. Dar la noi totul e posibil. Mai mult, la noi toate sunt cam pe invers, adică nici democrația nu e democrație, nici comunismul nu e comunism,

Read More

Kosova, sau cum să construieşti un stat în mijlocul Europei (Reportaj)

Partea I a reportajului ”Kosova, sau cum să construiești un stat în mijlocul Europei”

Am acceptat cu bucurie invitația Centrului Român de Politici Europene de la București, de a face parte din delegația României și a R. Moldova în cadrul vizitei de studiu din perioada 24-27 octombrie, desfășurată în Pristina, capitala proaspetei entități statale din inima Europei.

Localnicii îi spun Kosova, cu accent pe al doilea ”o”, ceea ce-i dă o notă specifică, albaneză. De altfel, aceeași localnici afirmă cu mândrie că 95% dintre cetățenii kosovari sunt albanezi. Ce-i drept, nu toată lumea menționează boicotul multor sârbi când vine vorba de participare civică sau referendum. Prin urmare, s-ar putea ca proporția albanezilor să nu fie chiar atât de mare, chiar dacă faptul că sunt majoritari e de necontestat. Tot localnicii, așa cum ne-au fost ei prezentați, se laudă că societatea în care trăiesc și pe care o construiesc (la propriu), este una în care pacea și înțelegerea stau deasupra oricăror tendințe contraproductive de a aduce în discuție istoria, sau mai bine zis, trecutul imediat. Spun asta gândindu-mă că abia dacă a trecut un deceniu de la războiul în urma căruia liderul sârb Miloșevic a fost condamnat pentru crime împotriva umanității, pentru agresiunile împotriva kosovarilor. Și totuși, localnicii ne spun c-ar fi dispuși să lase deoparte istoria și trecutul. Provocatoare intenția, dar

Read More

Mai mândru. De bine despre un scandal diplomatic

Recunosc, în momentul în care am aflat că diplomaţii noştri au protestat faţă de insinuările anti-statale şi anti-naţionale ale diplomaţilor ruşi, m-a cuprins un sentiment de mândrie, similar celui resimţit când vorbesc despre Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Gheorghe Ghimpu, Ion Ungureanu, Mircea Druc, Nicolae Costin, iar mai nou, despre Dorin Chirtoacă. Toţi aceştia sunt nişte simboluri ale rezistenţei naţionale, fie aceasta în contextul regimului sovietico-rus, a prăbuşirii URSS, a epocii agrariano-nomenclaturiste, a celei neo-comuniste sau a celei euro-conforme din prezent. Ei bine, fără a cunoaşte la acea oră cine anume făcea parte din delegaţia noastră, membrii acesteia mi-au părut demni de a fi puşi în rândul celor sus-numiţi.

Recunosc, de asemenea, că mi-am revenit în câteva secunde, începând să-mi pun întrebările uzuale. Chestia asta a devenit un soi de reflex, ceea ce este şi bine şi rău, dar nu asta contează exact acum.

Lucrurile care contează acum, însă, ţin şi ele de un context. Mă refer aici la atacul cu maşina-capcană asupra regretatului Ion Ţurcan; la „băgarea în seamă”, dar şi în treburile interne ale RM a Rusiei prin contestarea rezultatelor alegerilor noastre; a reacţiei dure, dar corecte a MAEIE nostru; a insultelor bădărăneşti aduse de către PCRM poporului american, în contextul vizitei lui McCain etc. N-aş vrea să fac prea multe asocieri, dar dacă într-adevăr există vreo legătură între toate acestea, ceva şi mai grav ne paşte pe toţi.

Revenind la scandalul de azi, trebuie să avem în vedere câteva aspecte.

Ocazia care a prilejuit recepţia de la ambasadă este una simbolică, respectiv ziua naţională a Rusiei. Cunoscând pofta ruşilor de a se da mari şi tari exact în momente ca astea (vezi paradele lor militare),

Read More

Poziţiile exprimate de actorii implicaţi în conflictul transnistrean. Abordare critică

Introducere

Regiunea separatistă transnistreană a reprezentat încă de la instituirea ei de facto în 1992, o chestiune esenţială atât pentru securitatea statului din care face aceasta parte, cât şi pentru securitatea întregii regiuni.

Pentru denumirea pseudo-entităţii sus-numite am optat pentru termenul RST, în lipsa altor termeni mai apropiaţi de rigorile dreptului internaţional, chiar dacă literatura de specialitate a dat preferinţă unor termeni precum Transnistria, Republica Moldovenească Nistreană (RMN), Republica Separatistă Nistreană, Prednestrovia (conform surselor slave, cu precădere), sau localităţile din stânga Nistrului (chiar dacă include şi teritorii din dreapta râului, precum oraşul Tighina).

Aşa cum este oarecum obişnuit să fie în cazul unor ...

Read More

(foto)Lansarea la București a volumului ”Despre Geopolitică”, de Oleg Serebrian

dsc06603

Luni seara a avut loc lansarea volumului Despre geopolitică, scris de politologul Oleg Serebrian. Evenimentul a fost găzduit de librăria Mihai Eminescu din centrul Bucureștiului, aceeași locație unde a fost lansată cu puțin timp în urmă o altă lucrare importantă ce abordează problematica Republicii Moldova în contextul geopoliticii mondiale, Cine suntem noi? de Dan Dungaciu. Astfel, editura Cartier, care își are sediul la Chișinău, își începe în forță activitatea în acest an 2009, îmbogățindu-și gama Istoric prin două noi apariții marcante. Și de această dată sala librăriei a fost foarte aglomerată. Evenimentul i-a reunit pe mulți dintre cei interesați de subiect – români bucureșteni, dar și români basarabeni deopotrivă care au urmărit cu viu interes atât expunerile vorbitorilor principali, cât și dezbaterea ivită în mod firesc, dată fiind complexitatea subiectelor abordate.

Armand Gosu, redactor la Revista 22 a ținut să evidențieze nevoia unui asemenea demers având în vedere actuala situație din domeniul geopoliticii. Ținând cont de faptul că domeniul geopoliticii din România duce lipsă de apariții originale și contribuții proprii ale autorilor români, lansarea unui asemenea volum pe piața din țară trebuie să fie primită cu atenția cuvenită.

Read More

Cine suntem NOI? Lansare de carte – Dan Dungaciu

afislansaredandungaciu1Sunteti invitati cu totii joi, 12 februarie, ora 18.00, la Libraria Mihai Eminescu, din str. Regina Elizabeta nr. 16, de langa Universitate, Bucuresti.

 

Cartea trateaza, prompt si pertinent, la minut si pe intelesul Occidentului, problema Republicii Moldova, dar fara patetismele din categoria podului de flori. Independenta Republicii Moldova – fata de cine?, Ce se ascunde in spatele “razboiului limbii”?, Nedorita actualitate a lui Eminescu, Ce inseamna depolitizarea problemei identiare?, Ce se intimpla acolo?… Fatetele multiple si contradictorii ale Republicii Moldova, Integrarea, populismul si tiganii, Voronizarea Republicii Moldova si a politicii externe romanesti?, Romanii e fascisti!, Telefonul Moscovei compenseaza lipsa tratatului cu R. Moldova, Transnistria uber alles!, De ce ma...

Read More

Rusia și UE demarează negocierile. NATO câștigă teren. Cine avansează?

    Vineri, Rusia și Uniunea Europeană au anunțat demararea, pe 4 iulie, a negocierilor pentru mult-așteptatul parteneriat strategic. În acest context, comisarul european pentru Relații Externe și Politică de Vecinătate Benita Ferrero-Waldner a ținut să remarce diferența dintre cei doi lideri ai Federației Ruse – Putin și Medvedev. Desigur, aceasta s-a referit în primul rând la modul acestora de a purta tratativele. Până în momentul de față, Putin s-am remarcat printr-o politică apropiată de un șantaj economic, în sensul că orice dezacord al europenilor ar fi putut fi sancționat prin închiderea robinetului de gaze. Această imagine de tiran cinic, KGB-istul și-a creat-o în rândurile unei bune părți a țărilor membre UE și nu numai (vezi Ucraina)...

Read More