fbpx

Tudor Cojocariu

Senior Account Executive @ LinkedIn | Advising Central & Eastern European businesses on Learning & Development

CiviceDe revolta

Fabricantii de gunoi din relatia romano-romana

Relația dintre România și Republica Moldova, dintre cele 2 state românești, sau, și mai fidel exprimat, relația româno-română, a fost mereu marcată de dezinformări, stereotipuri, prejudecăți și frustrări, pe care, generic, le putem numi dur, dar precis: gunoi.

Acest gunoi poate proveni din lene, rea-intenție, inconștiență, lăcomie, naivitate, sau necunoaștere. Pentru ca un gunoi să existe, el trebuie să fie fabricat. De aceea, trebuie să existe fabricanți de gunoi.

Fabricanții de gunoi sunt, de cele mai multe ori, parte a unui plan bine-definit, care este conceput în afara lor. Acțiunile lor sunt parte a unui lanț cursiv, cu elemente consecutive. De exemplu, un fabricant de gunoi profită de o greșeală a unei părți implicate în joc pentru a se victimiza, a se auto-promova, sau pentru a lansa o idee. Poate fi vorba, de exemplu, de ideea mutării la Chișinău, lansarea unei organizații, sau organizărea în viitor a unui eveniment.

Fabricanții de gunoi sunt buni manipulatori. Unul dintre scopurile lor este de a profita de fricile, grijile și preconcepțiile celorlalți, pentru a-și consolida statutul de ”lider de opinie”. El nu se sfiește să repete, de câteva ori, că este un lider de opinie. De exemplu, un fabricant de gunoi se înconjoară cu oameni tineri bine-intenționați, dar naivi, care au rolul de a spori impactul mesajelor sale asupra publicului. Acești tineri reformulează, dar în fond repetă, aceleași idei ale fabricantului, pentru ca acestea să fie înțelese de o gamă cât mai largă de persoane din public. Poate fi vorba, de exemplu, de ideea că Republica Moldova este o dictatură care interzice fără motive cetățenilor români/europeni să intre pe teritoriul său.

Fabricanții de gunoi sunt iresponsabili și ipocriți. Pe aceștia nu-i interesează că acțiunile lor contribuie la distanțarea românilor de pe cele două maluri, contrar scopului lor declarat de a-i apropia. Asta pentru că minciuna nu poate decât să îndepărteze oamenii unii de ceilalți. De exemplu, un fabricant de gunoi face apel la ”informații pe surse”, sau la vameși, ale căror nume nu le dau, pentru a dezinforma cu bună știință. Bineînțeles, fabricantul de gunoi știe că după ce o minciună este aruncată, puțini o mai pot prinde, răul fiind produs. De facto, fabricantul a stat câteva ore într-un punct de trecere al vămii unde s-a produs, conform autorităților, o greșeală tehnică, după care a trecut lejer vama printr-un alt punct de trecere, în aceeași zi.

Chiar dacă m-am referit la un caz specific, este important de notat că fabricanții de gunoi sunt peste tot. Aceștia pot promova stereotipuri sovietice privind limba ”moldovenească”, ”eliberarea” de români, sau ”românizarea” românilor din stânga Prutului. De asemenea, ei pot promova romantisme inutile, de natură să genereze dezamăgiri și frustrări încă de la primul contact cu realitatatea. Alții pot promova ideea re-Unirii ”aici și acum”, dăunând singurei căi de re-Unire de facto, respectiv aderarea RM la Uniunea Europeană. Este important să-i identificăm pe aceștia pentru a ști cine merită să fie ignorat și de ce. Prezentul articol este doar unul dintre demersurile argumentative în acest sens.

Vezi articol și aici: Timpul (ediția de vineri, 19 decembrie 2014), Unimedia

Tudor Cojocariu

LinkedIn Learning Solutions for businesses in Central and Eastern Europe

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.