marea unire tagged posts

Astăzi se împlinesc 97 de ani de la reunirea estului Moldovei (Republica Democratică Moldovenească, conform statutului vremii) cu România (Regatul României), „de-a pururi și totdeauna” (conform Actului Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918). Pentru foarte mulți dintre noi, inclusiv pentru mine, evenimentul consfințit prin acest act a reprezentat mereu un reper și un ideal.

Noi toți ne dorim revenirea la acel status-quo de la 1918 din câteva motive rezonabile, evidente și chiar banale. De exemplu, ne dorim re-Unirea pentru ca să nu mai existe hotar pe Prut (am termina cu prezentarea pașapoartelor, controalele, timpul pierdut, taxele vamale); pentru ca să avem aceleași instituții care să funcționeze pe același teritoriu (să nu mai votăm de câteva ori în plus, să nu mai pierdem vremea cu campaniile electorale, să nu mai stabilim agende publice discordante, să nu mai irosim resurse cu organizarea administrativă și cu funcționărimea), pentru ca să avem manifestări comune ale culturii noastre comune (să nu mai sărbătorim două zile naționale, să nu mai avem trasee cultural-turistice diferite, să nu ne mai facem de râs chinuindu-ne să legitimăm existența unei națiuni moldovenești, căutând mituri, legende și simboluri culturale „naționale” moldovenești, să nu ne mai invităm unii pe alții, românii de pe ambele maluri, pe la evenimente, în calitate de „invitați internaționali”).

Și ar mai fi multe alte aspecte, de ordin spiritual și practic,

Relația dintre România și Republica Moldova, dintre cele 2 state românești, sau, și mai fidel exprimat, relația româno-română, a fost mereu marcată de dezinformări, stereotipuri, prejudecăți și frustrări, pe care, generic, le putem numi dur, dar precis: gunoi.

Acest gunoi poate proveni din lene, rea-intenție, inconștiență, lăcomie, naivitate, sau necunoaștere. Pentru ca un gunoi să existe, el trebuie să fie fabricat. De aceea, trebuie să existe fabricanți de gunoi.

Fabricanții de gunoi sunt, de cele mai multe ori, parte a unui plan bine-definit, care este conceput în afara lor. Acțiunile lor sunt parte a unui lanț cursiv, cu

Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu vă invită să luaţi parte, în ziua de sâmbătă 28 noiembrie 2009, orele 11.00, la Casa Titulescu, Şos. Kiseleff nr. 47, Bucureşti şi orele 15.00, la Târgul de carte Gaudeamus, Sala de Marmură, a următoarelor cărţi : – Ion Constantin şi Ion Negrei, „PANTELIMON HALIPPA – tribun al Basarabiei”, Editura „Biblioteca Bucureştilor”, 2009. Volumul reprezintă o culegere de documente, în cea mai mare parte inedite, referitoare la viaţa şi activitatea unuia dintre cei mai proeminenţi luptători pentru cauza basarabeană – Pantelimon Halippa (1883-1979). – Ion Constantin, „PANTELIMON HALIPPA neînfricat pentru Basarabia”, Editura „Biblioteca Bucureştilor”, 2009...