Primul meu ONG Fest

Am participat în weekend la Festivalul organizațiilor non-guvernamentale din România, adică ONG Fest, pe scurt. A fost primul pentru mine, în noua calitate de membru al echipei Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, până acum având doar experiența vizitatorului.

Evenimentul a devenit unul de tradiție, astfel încât pe 8, 9 și 10 mai a avut loc cea de a VI-a ediție. Tot în parcul Herestrău, tot cel mai mare eveniment de profil din țară și tot un efort conjugat al câtorva sute de oameni din peste 100 de ONG-uri din țară și din afara acesteia. Festivalul rămâne unul dintre acele evenimente despre care se vorbește încă mult timp după încheierea acestuia. Acesta a fost și este un loc de întâlnire, de manifestare, de dezbatere, de comunicare, de exprimare, de cunoaștere și de descoperire pentru mii de oameni anual.

De la organizatorii acestuia, cele 127 de organizații românești, plus alte 47 din Europa, zecile de voluntari, artiști, experți, facilitatori, copii cu părinți și până la cetățenii care se implică aleatoriu în activitățile de pe culoarele parcului, angrenajul a funcționat mereu așa cum trebuie. Totul se mișcă într-o forfoteală organizată și, cu cât e mai mare forfoteala, cu atât mai bine este pentru toată lumea. Adică membrii organizațiilor se manifestă, își transmit mesajele, își organizează atelierele, își etalează aptitudinile, își câștigă simpatizanți, iar vizitatorii devin mai informați, mai bine-dispuși, mai implicați și mai interesați de viața comunităților în care trăiesc. De altfel, „Sădim idei. Comunităm!” – a fost sloganul ediției din acest an, accentul fiind plasat pe promovarea proiectelor de implicare civică și dezvoltare a comunităților locale. Tocmai de aceea, vizitatorii au avut ocazia să înțeleagă mai bine de ce, cum, cu cine, pentru cine și cu ce resurse se poate produce schimbarea în comunitățile lor.

Dincolo de această tematică specifică a fiecărei ediții, fiecare expozant își păstrează specificul și încearcă să-și promoveze cât mai eficient viziunile, oamenii și proiectele. Unii se manifestă artistic, alții sunt cu atelierele de pictat, ceilalți fac demonstrații de prim-ajutor în caz de urgențe și tot așa. Dar cu toții își respectă colegii și sectorul, fiind vecini, la propriu și la figurat, într-un spațiu comun și într-un sector în continuă dezvoltare, cel civic. Societatea civilă românească acoperă astăzi cam toate domeniile posibile, după ce a învățat să valorice sprijinul finanțatorilor internaționali, a actorilor privați, și, nu în ultimul rând, datorită evoluției mentalității românilor din țară de la cea proprie comunismului demotivant la cea din mediul concurențial de astăzi. Aceștia au început să înțeleagă, pe propria piele, că implicarea unui singur membru al comunității poate determina schimbări imense, indiferent de context, domeniu sau piedicile aferente. Ei au văzut exemple de succes, care mișcă lucrurile înainte, iar asocierea s-a dovedit a fi soluția multor probleme vechi, care păreau altfel veșnice.

ONG-urile din România au ajuns să fie niște actori importanți, al căror cuvânt contează pe bune, pe domenii mari, precum sunt mediul, economia, educația, cultura, libertățile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, serviciile sociale, sănătatea, utilizarea resurselor publice și multe altele. Iar ONG Fest poate fi privită și ca o celebrare a acestei stări de fapt, care este astăzi pe cale de a deveni o normalitate pentru societatea românească.

Și totuși, chiar dacă societatea noastră încă n-a ajuns acolo, eu m-am convins pe parcursul celor trei zile, că ONG Fest trebuie să treacă Prutul, contribuind la deschiderea ONG-urilor moldovenești în fața cetățenilor, multiplicând, astfel, un model de succes verificat la București.

Articol scris pentru Timpul, ediția din 15.05.15

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *