ong tagged posts

Republica Moldova este un stat eșuat, ceea ce face ca soluțiile extreme, precum sunt referendum-urile să fie deosebit de frecvente. Deși nu neapărat eficiente, precum arată experiențele din scurta istorie a RM. Mai ales referendumul îndreptat împotriva primarului Dorin Chirtoacă, cel care s-a întors ca un bumerang în fruntea hienelor lui Ceban de sub Dodon. Dar asta e, uneori democrația doare.

Sincer să fiu, am fost plăcut surprins de comportamentul chișinăuienilor, care au avut, probabil 2 motive serioase de a nu participa la spectacolul dodonic. Primul este nepăsarea cruntă față de treburile publice în general. Iar al doilea ține de scârba din ce în ce mai pronunțată pe care o au față de clanul socialiștilor...

Îmi propusesem inițial să scriu despre platforma Respect din România, care s-a lansat de curând și care-și propune să combată extremismul, intoleranța și amenințările la adresa drepturilor omului. Dar după ce am citit asta, am constatat (a câta oară?) că degeaba povestesc eu despre nivelul 7, dacă R.Moldova, sau mai bine-zis conducerea acesteia, abia dacă au ajuns la nivelul 0,7. Dacă un ministru din Guvernul ”proeuropean” de la Chișinău a ajuns să propună ca temele activităților organizațiilor non-guvernamentale să fie reglementate prin lege (de fapt printr-un pumn în gură), nu mai e mult până când ni se va spune și nouă, fiecăruia în parte, ce să gândim și să spunem. Fără riscul de a fi amendați sau băgați la pușcărie.

Cum stă treab...

De Ziua Internațională a Democrației (15 septembrie) am făcut un material pentru platforma online a Fondului ONG. L-am scris cu mândrie pentru că am luat adiacent parte la reușitele descrise mai jos, dar și cu regret că societatea moldovenească se află foarte mult în urma celei din dreapta Prutului și se confruntă cu niște probleme de secol trecut.

Motto: Niciodată să nu te îndoieşti că un grup mic de oameni inteligenţi şi devotaţi pot schimba lumea. Pentru că doar aceste grupuri au reușit până acum să o facă.

Margaret Mead, antropoloagă

Schimbarea este o noțiune care poate fi interpretată în foarte multe feluri și poate avea nenumărate sensuri...

Articol scris pentru EastChange.eu, platforma oficială a proiectului

M-am întors recent de la Kiev, capitala Ucrainei, unde am făcut o vizită exploratorie de o săptămână alături de colegul meu de la FDSC, Valentin, în cadrul unui proiect finanțat de UNDP prin fondurile ODA ale Ministerului Afacerilor Externe. Exploratorie pentru că porneam cu gândul fix de a descoperi (da, din păcate taman ”a descoperi” este verbul) lucruri pe care, în mod normal, vecinii le știu deja unii despre ceilalți. Mai exact, urma să descoperim direct lucruri utile activitatea liderilor de ONG-uri, a experților și a altor stakeholderi din domeniul bunei guvernări și al educației. Scopul demersului este unul nobil și totodată ironic. În 2015, 2 români, unul din vestul Moldovei, iar celălalt din estul acesteia, mergeau la Kiev pentru a-și cunoaște vecinii. Sau și mai mult, pentru a-i face cunoscuți ONG-urilor românești (tot de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că Valentin și colega noastră Iuliana vizitaseră deja Chișinăul cu același scop nobil) în vederea încheierii unor acorduri de parteneriat civic.

Eu avusesem ocazii anterioare de a cunoaște Ucraina dintr-o perspectivă mai degrabă personală. Mai exact, provenind din Republica Moldova, unele dintre vacanțele la mare ale familiei mele se petreceau pe litoralul Mării Negre de la Koblevo, Zatoka, Chernomorsk, sau Odessa. Copiii mai înstăriți, sau care aveau părinți cărora le lipsea România și româna din vocabular, mergeau la Alușta sau Ialta, ambele stațiuni renumite din Crimeea.

Am participat în weekend la Festivalul organizațiilor non-guvernamentale din România, adică ONG Fest, pe scurt. A fost primul pentru mine, în noua calitate de membru al echipei Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, până acum având doar experiența vizitatorului.

Evenimentul a devenit unul de tradiție, astfel încât pe 8, 9 și 10 mai a avut loc cea de a VI-a ediție. Tot în parcul Herestrău, tot cel mai mare eveniment de profil din țară și tot un efort conjugat al câtorva sute de oameni din peste 100 de ONG-uri din țară și din afara acesteia. Festivalul rămâne unul dintre acele evenimente despre care se vorbește încă mult timp după încheierea acestuia. Acesta a fost și este un loc de întâlnire, de manifestare, de dezbatere, de comunicare, de exprimare, de cunoaștere și de descoperire pentru mii de oameni anual.

De la organizatorii acestuia, cele 127 de organizații românești, plus alte 47 din Europa, zecile de voluntari, artiști, experți, facilitatori, copii cu părinți și până la cetățenii care se implică aleatoriu în activitățile de pe culoarele parcului, angrenajul a funcționat mereu așa cum trebuie. Totul se mișcă într-o forfoteală organizată și, cu cât e mai mare forfoteala, cu atât mai bine este pentru toată lumea. Adică membrii organizațiilor se manifestă, își transmit mesajele, își organizează atelierele, își etalează aptitudinile, își câștigă simpatizanți, iar vizitatorii devin mai informați, mai bine-dispuși, mai implicați și mai interesați de viața comunităților în care trăiesc. De altfel, „Sădim idei. Comunităm!” – a fost sloganul ediției din acest an, accentul fiind plasat pe promovarea proiectelor de implicare civică și dezvoltare a comunităților locale. Tocmai de aceea, vizitatorii au avut ocazia să înțeleagă mai bine de ce, cum, cu cine, pentru cine și cu ce resurse se poate produce schimbarea în comunitățile lor.

Înainte de a deveni un rezultat, Unirea este un proces. Din acest motiv, cei care au ochi să vadă, urechi să audă și înțelepciune să înțeleagă, știu că procesul trenează. Am urmărit cu atenție discursurile reprezentanților fracțiunilor noastre parlamentare. Aceste luări de cuvânt se doresc a fi, de fiecare dată, apoteotice și sintetice, rezumând viziunile fiecărui partid. Și sunt valabile, după cum ne demonstrează experiența, în pofida fluctuațiilor ”ideologice” ale unor ideologii inexistente.
Așadar, desprindem următoarele mesaje caracteristice ale celor 5 partide parlamentare. Partidul Socialist inițiază un grup parlamentar pentru ”integrare eurasiatică”. Partidul Liberal Democrat își asumă meritele parcursului european al republicii. Partidul Democrat vorbește despre consolidarea unei ”națiuni civice moldovenești”. Partidul Comunist se erijează în salvatorii aceleiași națiuni la care se referă democrații,

Vorbim astăzi cu Tudor Cojocariu,  blogger,  licenţiat la Facultatea de Sociologie, Bucureşti, proaspăt absolvent a programului de Master de Integrare Europeană  la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti.  Tot la CV-ul său au fost adăugate şi funcţia de consultant principal în Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret sport şi mass-media timp de un an şi 4 luni, Chişinău,  postul de funcţionar administrativ timp de un an şi 3 luni la Capgemini Consulting Romania, Bucureşti.  A fondat şi a prezidat Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti şi Liga Studenţilor Basarabeni din România între 2009 şi 2011. Din septembrie este colaborator al portalului Arena.md.

Care au fost primele tale acţiuni de voluntariat ?

În mai 2006 participam la protestul împotriva schimbării abuzive a sintagmei de pe frontispiciul liceului Gheorghe Asachi din Chişinău,

Mai jos aveți Rezoluția F.L.A.E.R., adoptată de către semnatari. Evenimentul contează în primul rând din următoarele 2 motive: este pentru prima dată când au fost invitați la o asemenea reuniune toate ONG-urile etnicilor români originari din RM, înființate în statul român de azi; este pentru prima dată când o instituție din RM își asumă sarcina de a-i reuni pe toți liderii asociațiilor din generația actuală, precum și pe fondatorii rețelelor de asociații din țară.

Am încrederea că este un moment de răscruce pentru toți participanții, în egală măsură pentru cei care au fost prezenți, cât și pentru puținii dintre aceștia care nu au reușit să o facă. Dar e abia un nou început, deci avem tot timpul înainte, stimați concetățeni, conaționali, compatrioți, colegi de generație și prieteni.

REZOLUŢIE

Forumul Liderilor de Asociaţii ale Etnicilor Români

(F.L.A.E.R.)

sub egida

Ministerului Tineretului şi Sportului al RM

16 – 18 septembrie 2011

or. Vadul lui Vodă, RM

Având în vedere:

–  necesitatea intensificării cooperării dintre instituţiile din RM şi etnicii români din România;

– deficitul de cărţi în limba română din şcolile şi bibliotecile din RM, precum şi disponibilitatea ministerelor Educaţiei şi Tineretului şi Sportului, prin domnii miniştri

Moldoveanul anti-român este ca normandul anti-francez, ori ca New-York-ezul anti-ameircan. Unii îl iau de nebun, alţii de rătăcit, ceilalţi de masochist, iar cei mai mulţi îl privesc milos, luându-l drept victimă a regimului criminal ruso-sovietic.
Din aceste motive, el nu contează, ca atare, chiar dacă există, minte, îşi bate joc de raţiune şi bâjbâieşte orbeşte adevărul de sub propriul său nas.

Moldoveanul anti-român nu este o persoană, ci un personaj. El s-a născut la Balta, pe la 1924, din imaginaţia sadică şi bolnavă a lui Stalin şi de atunci se reîncarnează sistematic în tot felul de indivizi: de la politicieni, istorici şi oameni de cultură, până la ONG-işti, consilieri, bloggeri şi chiar sportivi şefi de federaţii improvizate!

Recent, una dintre jertfele personajului cu rădăcini sovietice, a publicat o serie de idei despre câteva dintre grupurile care militează, într-un fel sau altul, pentru unitatea spirituală, culturală iar pe alocuri, statală,

Organizaţiile studenţilor basarabeni sunt structuri neguvernamentale, apolitice, ce recomandă tuturor membrilor şi simpatizanţilor exercitarea dreptului de vot în conformitate cu propriile convingeri şi expectanţe.

Considerăm esenţială pentru buna colaborare la nivel asociativ naţional (în conformitate cu cele stabilite la Timişoara în perioada 14 – 16.11.2008) neimplicarea organizaţiilor studenţeşti ale basarabenilor în lupte politice, care pot produce conflicte nedorite şi cu efecte imprevizibile.

În acest sens, organizaţiile studenţilor basarabeni reafirmă îndemnul participării la vot în conformitate cu convingerile intrinseci ale fiecărei persoane care beneficiază de acest drept constituţional.

Susţinem totodată importanţa cooperării, în af...