libertate tagged posts

Recent, o fostă parlamentară care va rămâne în istorie, alături de foștii săi colegi din PL, drept cea care a contribuit la recunoașterea limbii române drept limbă oficială în estul Moldovei istorice, a afirmat într-un interviu că Unirea nu mai este un subiect clandestin.

Trebuie să fim de acord cu dânsa, la fel cum trebuie să fim de acord cu faptul că, în afară de cei 8 ani de tristă amintire ai guvernării comunistoide, Unirea nici n-a fost un subiect clandestin.

Din contra, acest subiect era mereu adus în atenția publicului cu varii ocazii, unele potrivite, altele mai puțin. De exemplu, orice politician care se declara antirus, sau măcar proeuropean, era neapărat și unionist, fie și măcar declarativ, sau cel puțin etichetat ca atare de vreunul dintre „degetele de pe mâna Moscovei” de la acea vreme. Întotdeauna, de la Independență încoace, au existat grupuri care și-au asumat rolul de legitimi și, mai ales, unici promotori ai Unirii. De fiecare dată, proclamațiile erau încărcate de patos și mesianism, la fel cum, de fiecare dată liderii mai mari și mai mici ai acestor grupuri se acuzau reciproc de rele intenții, respectiv de dependență de aceeași Moscovă.

Am participat în weekend la Festivalul organizațiilor non-guvernamentale din România, adică ONG Fest, pe scurt. A fost primul pentru mine, în noua calitate de membru al echipei Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, până acum având doar experiența vizitatorului.

Evenimentul a devenit unul de tradiție, astfel încât pe 8, 9 și 10 mai a avut loc cea de a VI-a ediție. Tot în parcul Herestrău, tot cel mai mare eveniment de profil din țară și tot un efort conjugat al câtorva sute de oameni din peste 100 de ONG-uri din țară și din afara acesteia. Festivalul rămâne unul dintre acele evenimente despre care se vorbește încă mult timp după încheierea acestuia. Acesta a fost și este un loc de întâlnire, de manifestare, de dezbatere, de comunicare, de exprimare, de cunoaștere și de descoperire pentru mii de oameni anual.

De la organizatorii acestuia, cele 127 de organizații românești, plus alte 47 din Europa, zecile de voluntari, artiști, experți, facilitatori, copii cu părinți și până la cetățenii care se implică aleatoriu în activitățile de pe culoarele parcului, angrenajul a funcționat mereu așa cum trebuie. Totul se mișcă într-o forfoteală organizată și, cu cât e mai mare forfoteala, cu atât mai bine este pentru toată lumea. Adică membrii organizațiilor se manifestă, își transmit mesajele, își organizează atelierele, își etalează aptitudinile, își câștigă simpatizanți, iar vizitatorii devin mai informați, mai bine-dispuși, mai implicați și mai interesați de viața comunităților în care trăiesc. De altfel, „Sădim idei. Comunităm!” – a fost sloganul ediției din acest an, accentul fiind plasat pe promovarea proiectelor de implicare civică și dezvoltare a comunităților locale. Tocmai de aceea, vizitatorii au avut ocazia să înțeleagă mai bine de ce, cum, cu cine, pentru cine și cu ce resurse se poate produce schimbarea în comunitățile lor.

După o îndelungată perioadă în care veştile proaste n-au mai contenit să vină, în mare parte din cauza lăcomiei şi primitivismului rusesc de la graniţa de est, am primit şi o veste bună.

Decizia istorică, pentru că aşa a fost prezentată în presă, dar şi pentru că, fără îndoială, aşa şi este, de a liberaliza regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni, a venit tot din vest. Parlamentul European a devenit, fie şi pentru un scurt timp, instituţia cu cea mai luminoasă aură, contrastând-o de departe pe mult-prea-întunecata aură a Dumei ruseşti.

Observăm că aceste tendinţe contrastante capătă din ce în ce mai multă consistenţă, în mare parte pentru că sunt inderdependente. Adică, piaţa vinurilor din UE s-a deschis pentru că cea din Rusia s-a închis; la fel cum acum graniţele UE s-au deschis pentru că cele ale Rusiei s-au închis, trântindu-le uşa în nas unor categorii de muncitori moldoveni.

Am urmărit cu mare atenție manifestarea ortodoxiei profunde a avocatului mitropoliei Moldovei în raport cu echipa de filmare a Publica TV. De altfel, am rămas surprins de entuziasmul, dar în același timp de evlavia împărtășite de bravul jurist Golban, argat al mitropoliei Moldovei subordonate bisericii ocupanților ruși. Absolut neașteptat pentru mine, dar și pentru alți ortodocși mai puțin entuziasmați și mai puțin evlavioși, acesta i-a luat la pumni pe jurnaliștii care-și exercitau dreptul constituțional de a filma în spațiul public, dar și obligația de serviciu de a produce un material despre un conflict dintre enoriașii moldoveni, subiect până la urmă de interes public.

Dincolo de comportamentul brutal și în fond, ilegal, al juristului care nu dă doi bani pe democrație și pe drepturile omului, merită observat un alt aspect. Mă refer la polițiștii noștri călărășeni care ziceai că sunt operatori la o nuntă de prin sat, cu o mână pe cameră, iar alta-n buzunar, fără vreun gând de a pune mâna pe baston și de

Ani grei au trecut de când sârma ghimpată a fost înşiruită de-a lungul aşa numitei „graniţe” cu statul român de azi. Pentru a realiza tragismul faptului, este suficient să ne imaginăm un gard de sârmă ghimpată care desparte Ardealul de Muntenia. Ce nebun ar putea accepta aşa ceva? Ei bine, noi, românii basarabeni, am fost obişnuiţi să acceptăm. Generaţia mea, însă, nu va mai tăcea. Generaţia mea a mers la prea multe şcoli, a ieşit în stradă de prea multe ori, a cunoscut prea mulţi oameni străini, a înţeles prea multe suferinţe ale părinţilor şi bunicilor…

Indiferent de motivaţia pe care au avut-o autorităţile noastre, cert rămâne că s-a făcut un important pas înspre aducerea estului Moldovei mai aproape de vest şi, implicit, de Ţară.

Î...

Procuratura Generală a rupt tăcerea. Astăzi, 15 iulie, la redacţia UNIMEDIA a venit un răspuns oficial al Procuraturii Generale în cazul forumiştilor, în care se anunţă că e posibil ca tinerii care au postat mesaje pe internet să „fie limitaţi în anumite drepturi”, inclusiv interzicerea „de a utiliza computerele personale”. Procuratura califică postarea mesajelor critice la adresa comuniştilor ca fiind „infracţiune săvârşită cu ajutorul computerului şi a reţelei Internet”, care „depăşesc vădit limita valorilor ocrotite de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Constituţia Republicii Moldova”. Vedeţi mai jos răspunsul oficial şi opinia avocatului Vitalie Nagacevschi, care califică răspunsul Procuraturii drept „o agramare juridică totală”.

Poze: 1, 2, 3, 4

Vineri, 13 iunie, în Piața Universității din București, un grup de tineri din România au afișat în cadrul unei acțiuni pentru comemorarea victimelor mineriadelor un banner prin care și-au arătat solidaritatea cu tinerii hărțuiți de autoritățile din RM pentru că au postat comentarii împotriva sistemului dictatorial de factură comunistă de la Chișinău.

Participanții și-au arătat susținerea necondiționată față de aceștia, precizând că sunt gata să facă tot posibilul pentru a le apăra în continuare cauza.

*disponibil și la Deșteaptă-te, române!

In data de 30 mai, Voronin, liderul oficial al comuniștilor de la Chișinău și șeful de stat moldav, a avut o ”prestanță” deosebită, așa cum ne-a obișnuit deja, în cadrul emisiunii cu semi-moderatori de la postul al cărui nume nu vreau să-l dau.

”Împăratul roșu” nu a pierdut ocazia (creată de el însuși, desigur) de a se aventura în declarații care mai de care mai spectaculoasă, în propriul său stil milițiano-bolșevic.

Am încercat să transcriu unele dintre perlele din discuția-monolog ascultată pe blog-ul lui Ion Marandici.

Sper ca textul de mai jos să fie mai ușor de citit, decât de transcris…

–          Noi în afarî di texti, comunicăm (cu UE).

–          Pintru a ave o pozițîi radicalî, ii (UE) trebu sî sî coordonezî cu tăti 27 di ...

4 mai 2006

Circa 300 de elevi ai claselor liceale de la „Gheorghe Asachi” din capitala au protestat, in dimineata zilei de joi, 4 mai, impotriva modificarii titulaturii liceului, din „roman-francez” in „moldo-francez”, operata miercuri de conducerea institutiei.

Inceputul lunii mai a fost marcat de protestele de la Liceul roman-francez “Gheorghe Asachi”. Ce s-a intamplat, de fapt? In timpul vacantei de Paste, frontispiciul liceului “Gheorghe Asachi” a fost modificat. Astfel, intorcandu-se din vacanta, elevii au descoperit ca deasupra intrarii in liceu nu mai era scris Liceul roman-francez “Gheorghe Asachi”, ci Liceul moldo-francez “Gheorghe Asachi”. Anume in perioada vacantei a fost operata aceasta schimbare de denumire a liceului, pentru a fi evitate protestele. Totusi, inlocuirea nu a trecut neobservata si a starnit nemultumirea elevilor,